4,234 matches
-
Est-Vest se atrăgea atenția asupra excedentului substanțial înregistrat de America în comerțul cu România. Cei ce se opuneau cererii președintelui priveau emigrarea în contextul drepturilor omului, în spiritul strategiei din 1979. Întrucît România își îmbunătățise situația emigrării, opoziția a descris persecuția minorităților religioase din România și practicile legate de drepturile omului. Congresmanul Larry McDonald a vorbit despre Biserica ilegală din România, un refugiu pentru credincioși. A vorbit, de asemenea, despre oamenii trimiși în "lagăre de muncă forțată", nu din cauza unor "așa-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru întrajutorarea Refugiaților au întărit cele spuse de McDonald, pledînd pentru libertate religioasă în România 2072. Laszlo Hamos și Istvan Geneben, iar dintre noii veniți, Tamas și Christina de Kun, de la Federația Transilvano-Americană din Washington, au confirmat cu documente serioase persecuțiile la care era supusă minoritatea ungurilor din România. Tot în contextul drepturilor omului, Amy Young-Anaway, de la Grupul Ligii Internaționale a Drepturilor Omului și Dimitrie Apostoliu, din Comitetul Național Româno-American pentru Drepturile Omului au atras atenția asupra abuzurilor din România. Majoritatea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Clauzei pentru România. Reprezentanții ambelor guverne și liderii marilor companii au atras atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România și a succesului relațiilor comerciale dintre cele două țări. Ca și la audierile Camerei Reprezentanților, opoziția s-a axat pe persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Abraham Rubicoff, care prezida audierile, nu a alocat decît 10 minute pledoariilor combinate ale lui Jacob Birnbaum, pastorului Galdău și domnului Cyrus Gilbert Abbe, care s-au opus cererii președintelui. Laszlo Hames a prezentat o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legături cu problema mai amplă a drepturilor omului. Încurajate fiind de Richard Schulze, acel membru al comisiei care emisese moțiunea de protest, din 1980, împotriva prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, cîteva persoane au depus mărturii detaliate în legătură cu persecuțiile religioase din România și cu impedimentele emigrării evreilor. Jacob Birnbaum s-a folosit de această ocazie pentru a sublinia, încă o dată, refuzul României de a permite evreilor să emigreze în Israel. Datorită "campaniei intensive pentru Washington" întreprinse de organizația sa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar trebui s-o respingă"2126. Arestarea lui Calciu fusese o surpriză, întrucît acesta era un membru al Bisericii Ortodoxe care, în mod normal, îl sprijinea pe Ceaușescu și guvernul român. Părintele era însă un rebel, ale cărui critici la adresa persecuțiilor religioase și a încălcării drepturilor omului ajunseseră de notorietate mondială. El ceruse ajutorul Papei Ioan Paul al II-lea și le prezentase intelectualilor din Europa Occidentală condițiile represive din România. Înainte de a fi arestat, Calciu oferise îndrumare spirituală unui grup
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între "dungile cu stele" de la Departamentul de Stat și "roșii" de la București. Această alianță contravenea întotdeauna intereselor sale, care țineau de valorile tradiționale ale Americii. Din cauza numirii lui Funderburk și a întrebărilor ridicate cu ocazia audierilor pentru România, privind emigrarea, persecuțiile religioase și drepturile omului, Andrei a trebuit să se întîlnească pe 29 septembrie cu secretarul de Stat Haig și la două zile după aceea, cu o serie de membri ai Congresului. El i-a asigurat pe Haig și pe reprezentanții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu băncile comerciale au continuat pînă în noiembrie 2157. În acest timp, relațiile între București și Washington au continuat în aceeași atmosferă de destindere. În februarie 1982, Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților și-a început audierile pe tema Persecuția religioasă ca încălcare a drepturilor omului. În cursul celor zece zile de audieri, România nu s-a aflat în centrul atenției 2158. Avînd, însă, în vedere că audierile s-au extins pe tot parcursul acelui an, din ce în ce mai mulți congresmeni au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului. În cursul celor zece zile de audieri, România nu s-a aflat în centrul atenției 2158. Avînd, însă, în vedere că audierile s-au extins pe tot parcursul acelui an, din ce în ce mai mulți congresmeni au devenit conștienți de existența persecuțiilor religioase și de faptul că ele constituie un abuz vizavi de drepturile omului. Aceasta, mai mult decît orice probă prezentată, avea să afecteze atitudinea Congresului față de București la audierile anuale pentru prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Toți l-au asigurat că cererile de emigrare pentru Israel și Statele Unite vor fi prelucrate și soluționate în cel mult șase luni. Spitzer i-a vorbit lui Ceaușescu și despre alte probleme decît cele legate de evrei, în special despre persecuțiile suferite de grupările neoprotestante. Bucureștiul arestase 11 evangheliști fundamentaliști pentru distribuirea de biblii în România. Deși Ceaușescu îi amnistiase în timpul verii, Spitzer era preocupat, în primul rînd, de arestarea lor. Președintele român a explicat că fuseseră arestați pentru "infracțiuni economice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care venise în Statele Unite în 1966, pe baza unei vize studențești de nonimigrare. Viza expirase pe 30 iunie 1972 și Chadha era pasibil de deportare. El a cerut însă Serviciului de Imigrare și Naturalizare, INS, să-i anuleze deportarea, din cauza persecuțiilor rasiale la care ar fi putut fi supus o dată întors în Kenya. INS a susținut audieri pentru acest caz și, pe 25 iunie 1974, judecătorul a acceptat să anuleze deportarea pe baza faptului că Chadha trăise șapte ani în SUA
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fapt, în sprijinul Clauzei pentru România nu au venit decît un singur martor, Joseph Torsani, de la Prudential Lines și șapte scrisori trimise de diverse corporații. Ca urmare, aproape toate depozițiile erau împotriva hotărîrii prezidențiale și se axau pe trei probleme: persecuțiile religioase, discriminările etnice și hărțuirea emigranților, de care se făcea vinovat Bucureștiul 2275. Mulți dintre vechii martori s-au prezentat pentru a face depoziții împotriva recomandării președintelui, printre care Laszlo Hamos, Istvan Gereben și Lucian Orășel. Mărturia lui Holly Burkhalter
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a depus, însă, o mărturie contrară. David Funderburk, care demisionase recent, le-a spus senatorilor că America ar trebui să retragă Clauza României. Aceasta nu ar fi împins România mai aproape de Moscova și nu s-ar fi soldat cu adîncirea persecuțiilor religioase, de vreme ce guvernul practica, deja, o politică represivă. Cît despre acordarea Clauzei ca o răsplată pentru independența politică a Bucureștiului, Funderburk a ripostat că România are o autonomie redusă. "Prin dezinformare, românii ascunseseră de restul lumii faptul că, în privința politicii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturilor omului justifica reacordarea statutului de Clauză României 2333. Pe 1 noiembrie, Paul Trible, din Virginia, și William Armstrong, din Colorado, au înaintat Senatului un proiect de lege similar, cu nr. 1817. Explicînd acest proiect, senatorii s-au concentrat asupra persecuțiilor religioase de care se făcea vinovat Bucureștiul, citînd, printre altele, problema transformării bibliilor în hîrtie igienică 2334. La două săptămîni după aceea, Trible a participat la audierile pe tema Persecuții religioase dincolo de Cortina de Fier, în calitate de membru al Comisiei Senatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nr. 1817. Explicînd acest proiect, senatorii s-au concentrat asupra persecuțiilor religioase de care se făcea vinovat Bucureștiul, citînd, printre altele, problema transformării bibliilor în hîrtie igienică 2334. La două săptămîni după aceea, Trible a participat la audierile pe tema Persecuții religioase dincolo de Cortina de Fier, în calitate de membru al Comisiei Senatului pentru Probleme Europene. Deși scopul principal al audierilor era acela de a determina condițiile religioase din Uniunea Sovietică, unii martori au făcut depoziții referitoare la situația din România 2335. Principalul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru probleme interamericane, după realegerea lui Reagan. Schifter și-a început depoziția trecînd în revistă condițiile religioase din fiecare țară a blocului sovietic. El descria România ca avînd "cea mai eterogenă și mai complexă situație religioasă" din Europa Orientală. În ciuda persecuțiilor persistente exercitate de către stat asupra sectelor religioase, acestea se înmulțeau într-un ritm fantastic 2336. Trible a stăruit ca Schifter să-și extindă depoziția referitoare la România și să explice de ce Administrația reînnoia întruna Clauza Bucureștiului, deși acesta nu respecta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a îmbunătăți relațiile bilaterale cu membrii Pactului de la Varșovia și nu "pentru a le trata doar ca pe niște părți componente ale blocului sovietic"2341. Vizita lui Shultz a avut, însă, și un scop nedeclarat. Înverșunarea crescîndă a Congresului cu privire la persecuțiile religioase la care se deda Bucureștiul îl impresionase, în sfîrșit, pe președinte. Deși în fiecare an proclamase în mod public ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului, în 1985, Reagan pomenea pentru prima dată de România în cuvîntul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Omului, în 1985, Reagan pomenea pentru prima dată de România în cuvîntul său de deschidere. El observa că în estul Europei, milioane de oameni își păstrau, încă, speranța și aspirația către libertățile religioase și drepturile cetățenești, în ciuda atîtor ani de persecuții. "în România, persecutarea religioasă include și distrugerea bibliilor"2342. Reagan știa că eforturile Administrației în direcția reînnoirii Clauzei pentru România aveau să se lovească de opoziția crescîndă a Congresului, dacă Bucureștiul nu renunța la practicile sale represive. Văzînd că numărul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deși munceai 46 de ore pe săptămînă și la conducere se afla singurul lider est-european care prefera să compună el însuși versuri pentru imnul național în loc să-i încredințeze unui poet această sarcină 2411. În presă au apărut numeroase relatări despre persecuțiile suferite de minoritatea germană și de cea maghiară. Majoritatea jurnaliștilor scăpau din vedere faptul că România avea cel mai mare procent de minorități etnice din toate țările est-europene, și anume 12%2412. Articolele se concentrau, în cea mai mare parte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
solicita suspendarea Clauzei României pe o perioadă de șase luni. În acest interval, Administrația urma să supravegheze modul în care se respectau drepturile omului în România și mai ales libertățile religioase. Dacă această țară realiza un "progres substanțial" în ceea ce privește încetarea persecuțiilor și represiunilor, președintele american putea solicita Congresului reacordarea Clauzei pentru România. Dacă nu se constata nici un progres, Clauza urma să fie suspendată încă șase luni2421. Prezentînd moțiunea, Smith le-a împărtășit colegilor săi speranța ca această moțiune să se constituie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în ceea ce privește naționalitățile, cererile Budapestei referitoare la îmbunătățirea condițiilor minorității maghiare în România rămîneau fără obiect 2449. Neputînd soluționa această problemă, fiecare țară a ales să facă așa cum credea de cuviință. Guvernul de la Budapesta a hotărît să mențină în atenția publică persecuțiile la care era supusă minoritatea maghiară din România, prin intermediul presei și al forurilor internaționale; o hotărîre care avea să le dea apă la moară congresmenilor de la Washington. Dacă Bucureștiul ajunsese să fie criticat pentru drepturile omului de către o altă țară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
axat pe găsirea unor noi piețe și extinderea oportunităților comerciale în ambele țări, în eventualitatea în care România și-ar fi pierdut Clauza 2482. În această vreme, congresmanul Wolf îi ținea pe membrii Camerei la curent cu ultimele noutăți privind persecuțiile religioase din România. Pe 17 septembrie, acesta le-a spus colegilor săi că mai fuseseră demolate încă două biserici, pentru a se construi un nou bulevard, numit Victoria socialismului 2483. Pe data de 21, el le-a relatat că scriitorul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele de la graniță ca un nou "Zid al Berlinului"2549. Pe 19 iulie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majore, cu privire la drepturile omului. Printre acestea se numărau Acordul O.N.U. cu privire la drepturile cetățenești și politice, Acordul ONU cu privire la drepturile sociale, economice și culturale și Acordul Organizației Statelor Americane cu privire la drepturile omului 2589. Deși unii congresmeni se plîngeau de persecuțiile la care erau supuse minoritățile religioase și etnice din România, problema drepturilor omului a ajuns în centrul atenției abia în momentul cînd s-a produs o schimbare în structura comerțului bilateral româno-american. Pînă în 1980, America și-a menținut o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arheologice. Textul hagiografic ne informează și despre sosirea pe neașteptate „în cetatea almiridensilor a comandantului militar al provinciei, Latronianus”, pentru a cerceta și inspecta lucrările de construcție, timp de trei ani de zile. El nu venise la Halmyris să conducă persecuții sau execuții ale creștinilor. Abia din anul 298, Dioclețian a procedat la o „curățire” a armatei de elementul creștin. Din porunca sa au fost martirizați la Durostorum (Silistra) Iuliu Veteranul și soldații Hesichius, Nicandru, Marcian, Pasicrat și Valentinian.. Între anii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în anul 298, Galeriu și partizanii lui sugerau împăratului Dioclețian să dezlănțuie prigoana anticreștină, mai ales sub influența neoplatonicianului Porfiriu, care în anul 300 scrisese o lucrare pentru a justifica combaterea creștinismului. În felul acesta Dioclețian a emis decrete de persecuție, sub lozinca radicală: nomen christianorum delato (numele creștinilor să fie nimicit). Primul edict a fost dat la 24 februarie 303, dată la care sfinții martiri Epictect și Astion erau deja trecuți la Domnul. În Halmyris, Vigilantius, recent convertit, nu a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]