2,222 matches
-
Pilar", o mașină veche de scris și cam atât. Ce l-a atras aici probabil sunt cele doua ferestre înalte, prin care putea ține mereu "sub observație" Havana Veche și prin care răzbăteau zgomotele străzii, strigătele negustorilor, glasurile copiilor, tânguirile pescărușilor... În această cameră și în această atmosferă a început să scrie aici în 1939 "Pentru cine bat clopotele". În peregrinările de sfârșit de săptămână cu soția prin Havana Veche, poposeam "obligatoriu" pe la "Ambos Mundos". Mă încântau zidurile bătrâne, zugrăvite în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe la noi”. * Serbările școlare nu mai sunt dedicate tovarășilor „El” și „Ea”; sunt anonime. * Prin unele orașe, lucrurile au rămas ca în epoca de aur: ziua nu curge apa, noaptea nu arde lumina, caloriferele nu merg nici ziua, nici noaptea. * Pescărușii doar anunță furtuna, nu o provoacă. * Nu ștergeți praful din biblioteci; citiți cărțile. * Bate fierul când îl ai. * Din fiare vechi se pot face lucruri noi. * Ca și Istoria, și moda se repetă. * Ca să ții pasul cu moda, nu trebuie
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ridicat undeva pe niște coline. Nu visează, ci îi vin așa, în minte, niște străzi pietruite, înguste și cu foarte mult praf. E liniște, cel mult un zgomot vătuit, sunt capre pe colinele acelea și parcă se aud țipete de pescăruși. Nu e foarte sigur că o astfel de combinație de floră și faună există undeva în natură, dar descrierea pare să corespundă unui oraș grecesc pe care respectivul crede că l-a vizitat într-o viață anterioară. Cam așa simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pisica cu vânătorii. De multe ori mă hlizeam pe ascuns de eșecurile lor, când se dovedeau inferiori în fața vicleniei înaripatelor. Cât bunicul era ocupat cu rațele și gâștele lui sălbatice, eu stăteam la pândă pentru a surprinde scufundările torpilă ale pescărușului albastru și aparițiile timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
asupra naturii tale“, Îmi spune iarăși horoscopul, [aflân du-mă] sub semnul lui Mercur În bun aspect cu Neptun. În această apropiere a mării am cunoscut-o pe acea drăgăs toasă fiică a lui Israel, cu aripile frânte, ca de pescăruș săgetat. Păstrez și azi scrisorile noastre, cu fotografii demodate și deco lorate după treizeci și cinci de ani, legate toate (de nevastă-mea) cu o lată fundă neagră, dimpreună cu flori câmpenești și un pumn de țărână, strânse În propriul ei voal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îi lasă să zacă acolo pentru ca mai târziu, la vremea secerișului, țăranii să dea pe câmp peste leșurile pe jumătate putrezite. Pune ca cei ce fug peste Dunăre să fie vânați cu șalupe și sfârtecați de elicea lor. Peștii și pescărușii au o masă bogată. Lucrurile se știu, dar nimeni nu poate dovedi nimic din ceea ce se întâmplă zilnic. Unde dispărea vreunul, în urmă rămâneau tăcerea, rudele și prietenii cu ochii măriți. Regele de la oraș nu te lasă să-ighicești slăbiciunile: când
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în buchete festive, se întindeau de-a lungul tribunelor oficiale pe un pat de ferigi delicate de mult veștejite. Gladiolele ca niște bâte înflorite și garoafele roșii ca niște insigne de Partid. Dar mai existau și animalele de „rasă superioară“: pescărușii de la Dunăre care mâncau carne de om și câinii de pază ai milițienilor, ai gardienilor din închisori și ai grănicerilor. Coloanele de furnici se mărgineau să roadă pereții caselor oamenilor nevoiași. Iar puricii și păduchii nu le înțepaudecât pielea. La
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
urcând o femeie care mânca un corn cu șuncă. Firimiturile îi cădeau pe bluză, iar ea și le ștergea după fiecare înghițitură. Doar în colțul gurii îi mai rămăsese una ca un pufușor, de parcă femeia, deghizată în corn, mâncase un pescăruș. Mai târziu s-a urcat o femeie ținând în mână un sandviș cu brânză. și ei îi cădeau firimiturile pe bluză. Nu și le-a șters decât după ce a terminat de mâncat. Care din ele se arăta mai nesigură decât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pe fereastră leșinată sau deja moartă... Acuzatul (început de îngrijorare): Dar... Soluție pentru spălatul veselei - cu calitatea suplimentară de a catifela și înfrumuseța mâna femeii. Al 16-lea recensământ ornitologic pe lacul Leman: 87.000 de păsări - fără a socoti pescărușii; cu 30% mai mult decât în 1967. Ex-regina Spaniei scoate dintr-un seif al Băncii din Lausanne adevărata perlă „Peregrina”. O echipă de savanți sovietici pleacă să studieze în Asia Centrală viața și obiceiurile scorpionilor. În ultimii 300-400 milioane de ani
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
stă cu ochii pe mine ca pe butelie. Ajungem în dreptul lui Y4, e deja un fel de lumină cenușie și un ger de facem aburi la gură când râdem. Nu-mi vine să cred ce-mi văd ochii: în fața alimentarei Pescărușul zac înșirate pungi de un leu cu sticle de lapte și, între ele, câte o umbră nemișcată, care le păzește și așteaptă să se deschidă... E totuși duminică! Cine știe, și-or fi luat pescărușii angajamentu’ să facă cincinalu-n trei
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mi văd ochii: în fața alimentarei Pescărușul zac înșirate pungi de un leu cu sticle de lapte și, între ele, câte o umbră nemișcată, care le păzește și așteaptă să se deschidă... E totuși duminică! Cine știe, și-or fi luat pescărușii angajamentu’ să facă cincinalu-n trei zile, iar amărâții ăștia au și aflat. Dragoș, care tocmai îmi povestește ce-a văzut la video și hăhăie, se oprește brusc; mă opresc și eu și mă mai uit o dată. Acolo, cu o sacoșă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
supraviețuise. Pasquale intra în blocul operator lovind ușile batante cu piciorul, târșâindu-și saboții de lemn, dându-se pe tărgile cu rotile, plesnind scurt peste fese vreo asistentă rătăcită, împărțind ordine și reproșuri. Își arunca buzduganul sonor-olfactiv - amestec de țigări Pescăruș și lavandă fină - cu mult înainte de a intra în sala de ortopedie, unde era z(m)eu absolut. Deschidea ultima ușă zdruncinând-o din balamale, apăsând ivărul până în prăsele și pocnind-o vibratil peste pupinelul antic ce steriliza ce voia
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe la ora unsprezece. Am făcut plajă pe același cearșaf, ne-am bălăcit în mare și am mers împreună la cantină să mîncăm. Apoi am revenit pe plajă, unde am stat pînă cînd a plecat toată lumea - mai eram doar noi și pescărușii. Apoi ne-am dus să ne îmbrăcăm - ea să-și facă și bagajele - și ne-am dat întîlnire, peste puțin timp, iar pe plajă. Reîntorși pe malul mării, ne-am plimbat ce ne-am plimbat, pînă cînd ne-am urcat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
din jur era superbă, diferite șalupe și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă alta se legănau ușor datorită valurilor ce se izbeau de mal, formând o horă a bucuriei, dansând pe ritmurile răcoritoare ale bătrânului fluviu. Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup refuzând să intre în horă. Un nou grup de pescăruși venise
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup refuzând să intre în horă. Un nou grup de pescăruși venise să asiste la spectacol așezându-se pe o balustradă privind în tăcere întreaga scenă. Tot spectacolul luase sfârșit la apariția unui grup de tineri zgomotoși care doreau să se fotografieze pe malul Dunării. Pe faleză, în ambele sensuri circulau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nesfârșit portul. A doua zi dis de dimineață precum eram obișnuit, am și plecat pe faleza ce era destul de aproape, la circa 10 - 15 minute de mers pe jos, pentru a prinde răsăritul soarelui. O nouă zi în care zborul pescărușilor, valurile mici și liniștite al Dunării inundate de primele raze ale soarelui, anunțau o zi superbă de vară. Am imortalizat mai multe peisaje care doream să rămână o amintire vie a clipelor de neuitat. Dacă ar fi să realizezi în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
între ele, ni s-ar demonstra că la fel și fiecare zi este unică în felul ei neputându-se repeta. Minunatul spectacol de lumini se oglindea în bătrânul fluviul al Europei, scoțând la iveală valurile minunate ale Dunării, deasupra căreia pescărușii, acei străjeri ai apelor, ce în dansul lor din aripi străbăteau distanța dintre cele două maluri, creând o atmosferă de vis în care te invitau să le fii alături în zborul lor, vrăjindu-te pe moment că ai putea avea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
era înconjurat de o verdeață vie cu diferite tonuri de verde ce te atrăgeau obligându- te să stai nemișcat lângă balustrada vaporului. Reflecția vegetației de pe mal în apele Dunării, ce era ondulată de valurile ușoare peste care zbura câte un pescăruș bucurându-se de razele soarelui, atingând uneori firul apei ușor cu vârful aripilor spre a se răcori, era o imagine care îți rămânea foarte bine întipărită în minte creându-ți o stare de confort. Încet au început să apară primele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
prindeau la întrecere, zburând în preajma vasului, fermecându-ne cu mișcările grațioase ale aripilor, privindu-ne de sus ca pe niște intruși ce au îndrăznit să pătrundă în minunata lor lume, în care liniștea e mai presus de orice. Câte un pescăruș ce era mai îndrăzneț poposea pentru o clipă pe balustrada de la pupa, odihnindu-se, privind peisajul ce era lăsat în urmă. Imediat își deschidea aripile largi luându-și zborul, întorcându-se în lumea sa pe tărâmul apelor și a văzduhului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la care trebuia să ne întoarcem, intrând puțin spre larg unde s-au efectuat manevrele de întoarcere. Ajunși la sfârșitul drumului, vechiul turn de la capătul brațului îl găsirăm în paragină înconjurat de rugină și părăsit, adăpostind doar un grup de pescăruși ce ne priveau în tăcere, amintindu-ne că cu ani în urmă din acest loc lumina puternică se reflecta spre întinsa mare, dirijând ambarcațiunile pescarilor ce se întorceau din larg după o zi de pescuit, ajutându-i să găsească drumul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
zi de pescuit, ajutându-i să găsească drumul spre întoarcere din larg spre casă. Marea era liniștită, cât puteai privi cu ochii numai apă și cer, o liniște deplină; din când în când se auzea câte un strigăt al unui pescăruș ce zbura prin apropierea noastră. Valurile mării se izbeau spărgându-se de navă, dându-ne o ușoară legănare și o stare de liniște. Eram ajunși la capătul drumului, aici pământul se terminase dincolo de noi, în zare nu se vedea decât
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și expusă în permanență în Muzeu. Faptul că o lucrare era expusă la un loc de cinste a fost ultima bucurie pe care o primisem, legată de întreaga aventură la malul Dunării, lăsând în urmă clipe de neuitat petrecute în preajma pescărușilor, a zilelor însorite și a tuturor păsărilor ce le-am putut vedea în frumoasa Deltă a Dunării. Vinul de Iași Viața intrase în normal, cu toate problemele și neajunsurile ei de zi cu zi, cu acel ritm al muncii pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-i intereseze pe zei un copil găsit de păstorii corintieni? Și nu vreau să accept că eram orb de-atunci. Prin rana mea se vede un cer frumos și pustiu...) Toată gloria acestei zile mi se arată sub forma unui pescăruș care zboară cu aripile pline de ploaie. Desenează cercuri albe deasupra marii și deodată reveria se sfîșie: pasărea coboară fulgerător umezindu-și aripile În valuri, să prindă ceea ce ochiul ei lucid a țintit de sus; după care Începe iarăși dansul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru a-și mărturisi setea de viață. Si eu, privind marea, o fac, probabil, cu aceeași teamă ascunsă ca și grecul care, fixînd Îndelung marmura, sfîrșea prin a se crede zeu; mă simt ca Într-un templu unde soarele, apa, pescărușii ce țipă fericiți și ucid, nisipul pe care merg gîndindu-mă că speranța liniei sinuoase nu poate fi alta decît linia dreaptă, toate Îmi vorbesc despre faptul că moartea exaltă setea de veșnicie, această sete albă cu piscurile acoperite de lumină
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
munților. Și astăzi munții sînt pentru mine altceva decît un peisaj, dar aceasta nu mă Împiedică să descopăr că aparenta monotonie a mării ascunde o bogăție În care mă pierd. Enigmatică, inexplicabilă, surîzătoare, ea mă lasă să fac din fiecare pescăruș un Icar, sau, iată, fără nici o legătură, Îmi amintește că numai cei acceptați la a doua treapta de inițiere erau admiși În curtea interioară a lui Pitagora; de aici termenul „ezoteric” (cei dinlăuntru); cînd novicele se retrăgea din așezămînt pentru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]