2,018 matches
-
celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era tăvănit, în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în cazul bolții
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
preluat și pentru realizarea ușilor diaconești, toate acestea fiind realizate sub forma unor traforuri, fiind reprezentată astfel vița de vie cu ciorchini ce susține medalioane pe care sunt pictate figuri de sfinți. În absida altarului nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar, poate fi deslușită o inscripție. Aceasta indica numele pictorului și data când biserica și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor acoperișul de șindrilă să zvâcnească în șase ape, înfigându-se în nori ca o suliță. Numeroasele elemente exterioare de decor - șindrila zimțuită, ramele traforate de la ferestre - cândva pictate - la care se adaugă zăbrelele contorsionate în formă de cârcei de vie, „ochiurile” în faguri ale geamurilor, crucile de pe turn și de pe coama acoperișului - dau un plus de atractivitate și încântare. Crucile au fost lucrate cu ciocanul pe ileu. Pe
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt redați prooroci din Vechiul Testament. În absida altarului se regăsesc pictați sfinții părinți: Grigore, Spiridon și Ioan. Timpanul ce închide bolta altarului este împodobit cu scena Cinei cea de Taină iar pe boltă este redată Maica Domnului cu Isus copil în brațe însoțită de îngeri. este specifică pentru zona și vremea
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Călătorul englez Charles Boner ne-a lăsat una dintre primele descrieri a bisericilor de lemn de pe valea Mureșului, publicată în anul 1865. Între Toplița și Reghin el a remarcat satele de români de pe dealurile mărginașe, "„cu biserica lor de lemn, pictată, așezată pe o mică culme; pentru că bisericile ortodoxe, dacă e posibil, sunt mai întotdeauna așezate pe un deal sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
s-au păstrat originale doar în pridvor și pronaos. Cu prilejul reparațiilor din 1844, picturile din încăperea mormintelor, naos și altar au fost refăcute grosolan de către meșteri care au respectat totuși planul iconografic inițial. Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Se remarcă execuția strălucită a ansamblului "Judecata de apoi", zugrăvit pe bolta pridvorului, precum și "Cele șapte sinoade ale Bisericii", pe arcurile bolților pronaosului. Din păcate, în 1925
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
spre Dobolii de Jos și Ariujd, în punctul "Dealu Mare" s-au găsit o urnă cu patru butoni, o ceașcă cu butoni și fragmente ceramice din a doua epocă a fierului. În anul 1910 s-au găsit fragmente de vase pictate și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică Hallstattiană și ceramică dacică din epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
Araci (reședința), Ariușd, Hetea și Vâlcele. În anul 2002 avea o populație de locuitori, în majoritate romi de limbă maghiară. Prima atestare scrisă a satului Ariușd datează din anul 1468. În apropierea localității s-a descoperit o așezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte din cultura Ariușd, Cucuteni, Coțofeni. Satul Hetea este populat în majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se află situată
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
foarte greu de știut cui aparțin, pentru că influențele elene s-au exercitat deopotrivă și asupra celților cât și asupra daco-geților. Numai în puține cazuri aceleași influențe elenistice au determinat produse deosebite și ușor de distins, cum este de exemplu ceramica pictată celtică și cea daco-getică. Deoarece pentru că o vreme Burebista a depus coloniile grecești de pe litoralul de vest al Pontului Euxin și le-a integrat în statul său, a făcut ca influențele acestora să fie cu mult mai puternice decât în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
în relief de brâie, butoane, uneori chiar reprezentări schematice de flori sau animale. În secolele III-II î.e.n. vasele sunt lucrate mult mai îngrijit. Formele de bază rămân aceleași, dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți (în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
o dimensiune de 2,20 m. În perioada ei de apogeu (sec. I î.e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (această tehnică predominând cantitativ în sec. I e.n.). Apar acum, sub influența ceramicii elenistice, vasele pictate: peste angoba (vopseaua) alb-gălbuie, motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie stilizat, reprezentări (niciodată umane) de păsări și animale reale sau fantastice. Culorile folosite sunt de obicei roșul și brunul (în diferite nuanțe); mai
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
au stabilit pe aceste meleaguri în jurul anului 30.000 î.e.n. Inițial s-au înființat 3 sate, ulterior existând doar unul. Pe vetrele așezărilor au fost descoperite urme de case din lut și lemn, grămezi de lut ars, vase din lut pictate și alte obiecte casnice, date din eneolitic (mileniile IV-II î.e.n.). O altă așezare a fost fondată la sfârșitul epocii bronzului (sec. XIV-XII î.e.n), pe vatra căreia au fost găsite urme de case arse, vase de lut etc. În
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
în această modă particulară. O radiografie cu raze X arată că artistul inițial a plănuit să adauge o fată șezând în dreapta aleiei deschise, dar a eliminat-o mai târziu pentru a nu perturba liniștea și echilibrul compoziției. Există numeroase copii pictate sau în acuarelă după această compoziție.
Străduța (Vermeer) () [Corola-website/Science/305981_a_307310]
-
aparțin unor mănăstiri ortodoxe din județul Suceava, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea. Următoarele 8 biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO: Biserica cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. La scurtă vreme după ridicarea monumentului (2
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
de domnitorul Petru Rareș în 1530 pe locul unei mai vechi construcții ruinate. Restaurarea recentă a dat la iveală, sub un strat de pictură mai nouă, pictura originală de o mare valoare artistică. Nota distinctivă a bisericii o dă bolta pictată, care amintește de bolta Capelei Sixtine de la Vatican. Actuala biserică a mănăstirii (cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință) a fost începută în anul 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior(1505-1517
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a inițiat adăugirea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nicio deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. Monumentul
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
s-a născut în peșteră, dovadă stă și prima formă de manifestare artistică a omului ajunsă până la noi. Picturi și sculpturi descoperite în peșteri din aproape toată Europa. Peșterile de la Lascaux, Franța, conțin 600 de animale și simboluri desenate sau pictate și un singur chip de om. Grotte des Trois-Frères, din sudul Franței, conține picturi de figuri umane, inclusiv misteriosul "vrăjitor" - jumătate om, jumătate cal. Peștera Altamira, în Spania, are tavanul acoperit de picturi, mai ales de bizoni. În România au
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
pot fi găsite în cele mai multe cladiri, dar stilurile bisericilor românesti au evoluat în diferite perioade de timp și în diferite regiuni. În nordul Moldovei un anumit stil a fost folosit la construirea de manastiri, dintre care cele mai importante mănăstiri pictate sunt din Bucovina - Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, cum ar fi cele de la Moldovița, Putna, Sucevița, și Voroneț. În Muntenia Catedrala Curtea de Argeș este construită în stil bizantin, cu influențe maure, și un număr mare de biserici au influente grecești, în
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
moldovean. Fără a avea valoarea artistică și duhovnicească a celebrelor mănăstiri din nordul Moldovei, Mănăstirea Teodoreni are totuși o încărcătură istorică, în primul rând pentru locuitorii din Burdujeni, dar și pentru cultura română, deoarece aici poate fi admirat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1533-1591). În urma trecerii Bucovinei sub autoritatea Imperiului Habsburgic, în anul 1775, râul Suceava devine graniță, iar satul Burdujeni punct de frontieră românească. Satul Ițcani, situat în vestul Burdujeniului, devine punct de frontieră austro-ungar, iar orașul Suceava
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
și format din A. G. Verona din București și Dorschlag din Sibiu a stabilit că pictura era prea strigătoare, lipsea armonia culorilor, iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului au propus pictarea întregului interior, sticla de la fereastră să fie colorată sau pictată, dar această acțiune a fost oprită din lipsă de bani. Academicianul Virgil Vătășianu a apreciat că figura Maicii Domnului din cupolă reprezintă „culmea artistică pe care a atins-o Smigelschi în catedrala din Sibiu.” Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Bran), fie prin pictare policromă a unor motive florale, antropomorfe sau simbolice. Specifică Brașovului îi este lada brașoveană, solid făcută și bogat ornamentată policrom. De asemenea, meșterii maghiari au fost renumiți în secolul XIX pentru piesele de mobilă sculptate și pictate, fabricate la Turcheș, în Săcele. Tot artei populare maghiare îi aparțin stâlpii funerari sculptați din Crizbav și Apața. În afară de pictura decorativă, utilizată la produsele din lemn sau ceramică, această artă s-a manifestat cu precădere în centrele de pictare a
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
tălpi de stejar, în satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, județul Neamț. Complexul - cu un stil frumos echilibrat - are o casă socială cu o bibliotecă cu peste 2. 000 de volume, aghiazmatar, casă de oaspeți, un pod la intrare, fântână pictată, un monument al eroilor în stilul unui mausoleu, un parc. "Muzeul de Artă Iulia Hălăucescu" - Se află în comuna Tarcău în clădirea construită din gresie de Tarcău, a școlii gimnaziale date în folosință în 1942. Clădirea muzeului cuprinde șase săli
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]