3,551 matches
-
155 O „vizită” la un supermaket, la un super super magazin. Adică mare cât un sfert din orășelul meu. Era seară, înnopta și mă grăbeam să prind ultimul autobuz. Atât că nu reușeam să găsesc stația. La o trecere de pietoni am întrebat-o pe o doamnă de vreo 40 de ani. M-am scuzat, am intrat în vorbă, s-a oferit să mă conducă până în stație. M-am scuzat din nou, într-o italiană perfectă, mi a răspuns politicos, într-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
al patruleainel având și scopul delimitării orașului. Reglementările străzilor sunt formulate pe osatura unei clasificări funcționale a străzilor: străzi speciale, artere radiale, artereinelare, artere În raport cu Dâmbovița, artere ce conduc la gări, artere diagonale, străzi cerute de canalizare și Înlesniri pentru pietoni. În ceea ce privește estet ica orașului, sunt prevăzute terenuri ce vor prelua clădiri publice, o rețea de piețe de circulație și arhitectonice, alaturi de un sistem de grădini și parcuri dispuse după exemplul unei propuneri pentru Paris, parcuri În interiorul orașului, cât mai
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
pe departe problema funcțională ce a dus astăzi la abordarea ecologică a modului de dezvoltare a orașului, anumite declarații ale PDS relevă un mod de gândire În ton cu modul de gândire actual. De asemenea , realizarea de drumuri exclusiv pentru pietoni sunt un progres în urbanism și dau posibilitatea de a reduce suprafața străzilor (Marcu et alli 1935: 40-51). Orașul este al omului și toate propunerile sunt ghidate de principii ieșite din nevoile primare ale acestuia. Desigur că sunt Încurajate activitățile
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
ținute la o distanță corectă funcțional și spațial, față de orașul omului. Ce altceva poate să Însemne intenția de a ține departe de centru transportul În comun și circulația grea, deschiderea de bulevarde largi care În primul rând deschid orașul către pieton și privitor și Îi oferă prilejul de a se arăta. Mândria Bucureștiului este arhitectura sa, „martor al istoriei―, și tot ce face urbanismul este să o facă să se lase citită. Autorii consideră că prevederile pentru anumite clădiri sau amplasări
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
și poliției. S au Înregistrat rezultate notabile ale acestei presiuni psihologice. Ce puteam spune eu, singurul participant la discuție venind dintr-o țară săracă din est, În care SUV-urile și AtV-urile sfidează bunul-simț, năvălind cu impertinență peste bietul pieton? Puteam doar să explic comportamentul acestor năvălitori, În deficit de personalitate și de complexitate cognitivă, capabili să se exprime doar prin bolizii lor, gesturi obscene și Înjurături cu care gratulează indivizii ce-i incomodează În marșul lor triumfător. Puteam divulga
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Statul reglementează cu grijă viața tuturor locuitorilor imperiului, fie că este vorba de muncă, de distribuirea alimentelor organizată prin magazinele de stat, sau de impozitele pe recolte. Numeroși funcționari veghează asupra echilibrului sistemului și asupra întreținerii rețelei de drumuri destinate pietonilor, căci incașii nu cunosc folosirea roții. În sfîrșit, orașele, în special Cuzco, sînt dovada unei arhitecturi remarcabile și cunosc tehnicile prelucrării fierului, a metalelor neferoase, tehnica țesutului și a olăritului. Fără îndoială, cuceritorii privesc cu dispreț aceste civilizații primitive, din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
executive a Fundației Internaționale IFES, Washington D.C., Statele Unite, redactorșef al revistei democracy at large. Cărți de poezie: Mic tratat de glorie (1973), Cântec de trecut Akheronul (1975), O zi în natură (1977), Uneori, plutirea (1977), Respirație artificială (1978), Pasaj de pietoni (1978), Semne particulare - antologie (1979), De bună voie, autobiografia mea (1986), Ultimul turnir - antologie (1992), Optional Future (1988), Viitorul Facultativ/Optional Future (1999), Tânărul Ulise - antologie (2000). Cărți de publicistică: Martori oculari - în colaborare cu Eugen Seceleanu (1976), Biografia debuturilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
modului în care gîndim și ne comportăm, ajutîndu-ne să facem față amenințării sau pericolului; aceste modificări pot fi foarte utile în caz că trebuie să reacționăm cu mare rapiditate. Să analizăm următorul exemplu: Traversați o stradă mare și aglomerată, pe trecerea de pietoni. Brusc, observați un camion care nu a frînat și probabil că nu va opri, îndreptîndu-se către dumneavoastră. Începeți să alergați pentru a ajunge în siguranță, pe trotuarul aflat la cîțiva metri depărtare. Creierul conștientizează pericolul. În mod automat, sînt eliberați
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Bacău am mers pe jos, pe lângă bicicletă. După atâtea sute de kilometri, după ce trecusem munții de trei ori, mi-a fost dat să merg pe jos chiar aproape de casă! Pentru a evita orice pericol (la intersecții, la treceri de pietoni), chiar și-n Bacău pe loc drept, tot pe lângă bicicletă am mers timp vreo două ore, rămânâdu-mi de parcurs vreo 45 de kilometri. Ultimii câțiva kilometri îmi păreau interminabili, nu pentru că mi-ar fi fost greu, ci pentru că nu mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Campusul e situat pe un deal care domină orașul de jos. Cartierul de lângă campus e destinat În primul rând studenților. Campusul are o lungime de circa doi kilometri, cu vegetație variată si bogată, bine Întreținut, cu șosele și alei pentru pietoni, cu terenuri de sport, bazin de Înot și cascadă Încântătoare. La intrarea dinspre Catherine Street, stau scrise cu litere mari cuvintele: „Tinere care intri În această universitate, când o vei părăsi, să te Întrebi dacă ai devenit mai bun, mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
aciuat într-o amintire culturală a cuiva, în care personaje livrești și figuri istorice demult apuse s-au încarnat în trecătorii ce îți ies în întâmpinare. Doar vestimentația s-a schimbat. Mai multă animație găsim pe Rua Augusta, rezervată integral pietonilor: case cu trei caturi, așezate într-o simetrie perfectă, și omniprezentul pavaj, alb și negru, ca un preș bine îngrijit. Pe laturi, o sumedenie de shopuri și cafenele semiaglomerate. Avem două posibilități: să mergem spre Arcul maiestuos, cu ceas, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ne acomodăm cu locul, plimbându-ne prin oraș. Centrul e la doi pași de hotel. Deși orașul a fost distrus în război, se pare că noile clădiri refac perimetrul și amplasamentul celor vechi. Astfel, există o „promenadă” largă numai pentru pietoni. Un Corso turistic. Ce ne izbește este mulțimea de magazine mari, supermarketuri: Karstadt, C&A, Salamander, Marc&Spencer ș.a. De aici, mă gândesc, ne vom putea face cumpărăturile, prețurile sunt mai mici în Germania decât în Franța. Hoinărind așa, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prin gaura cheii și am văzut în partea cealaltă spații mari, cu construcții mari, frumos și bogat luminate în noapte... Era lumea liberă la care visam... Era perioada când în România erau luminile stinse peste tot, străzile întunecate, trecerile de pietoni neluminate, automobilele trebuiau să circule doar cu lumina lanternelor, nu se admitea nici măcar faza scurtă (de întâlnire), drept pentru care traversarea străzii, noaptea, era o aventură periculoasă. Obsesia economiei de energie electrică împreună cu un exces de zel prostesc, a ajuns
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de copii, și inevitabila cameră video Sony ascunsă în palmă. După marea detonare (circa cinci tone de pulbere, scria gazeta) o atmosferă de infern și de sfârșit de lume: țipete, căldură, aglomerație produsă de mișcarea browniană a mașinilor și a pietonilor pe străzi. Plus mirosul greu și tulbure de pucioasă consumată care plutea în nor compact deasupra solului. Cred că așa miroase aerul în preajma cazanelor lui Scaraoțchi. Singurul moment in care orașul calvinist nu mai respectă regulile de circulație: se parchează
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să ceară și tot destui care să aprobe construirea de blocuri ori de vile aici... Că-n fond, copiii pot să se joace și acasă, lîngă calorifer, sub masă, pe șifonier ori afară, printre roțile mașinilor, sau pe trotuar, printre pietoni. Cobor la complexul alimentar din centru și pornesc de-a lungul clădirii, pe lîngă vitrine, să ajung în spatele consiliului popular, unde-și are sediul I.L.L.-ul. Aruncîndu-mi privirea spre una din vitrinele alăturate, observ că sînt cu casca de protecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sun mai târziu... — Ba nu suni nici un mai târziu! Mergem până prinzi semnal. Hai! Suze începe să mărșăluiască spre King’s Road, și eu fug după ea plină de draci. Mai încearcă o dată, zice, când ajungem la prima trecere de pietoni. — Nimic, îngaim. Dumnezeule, Suze e incredibilă - parcă ar fi prora unei corăbii. Părul blond îi flutură în spate, și are chipul îmbujorat de atâta hotărâre. De unde o fi având atâta energie? Credeam că femeile gravide trebuie s-o lase mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mama lui. Ei, asta e, acum e prea târziu. Oricum, tot trebuia să-i spună lui Elinor cineva toate lucrurile astea în față. — A avut o copilărie fericită, spune, privind impasibilă pe geam. Mașina a oprit la o trecere de pietoni și în ochelarii ei de soare se reflectă siluetele pietonilor. Dar te-a iubit. Voia să fie cu tine. Cu mama lui. Și să știe că ești acolo lângă el. Însă tu pur și simplu n-ai vrut să știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tot trebuia să-i spună lui Elinor cineva toate lucrurile astea în față. — A avut o copilărie fericită, spune, privind impasibilă pe geam. Mașina a oprit la o trecere de pietoni și în ochelarii ei de soare se reflectă siluetele pietonilor. Dar te-a iubit. Voia să fie cu tine. Cu mama lui. Și să știe că ești acolo lângă el. Însă tu pur și simplu n-ai vrut să știi de el... — E supărat pe mine. Firește că e supărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Piață de câteva ori înainte, mai știam ce e; dar tu, soldatul, de unde să știi? Păi el nu se ducea în Piață să vadă pe unde se intră cu tancul. S. B.: Și, în plus, una este să mergi ca pieton și alta este să mergi să bagi tancuri pe acolo. M. M.: Așa e, pe străduțele alea, vă dați seama? Mai erau și mașini parcate. Nu mai realizez, vă spun sigur, nu realizez ce-a fost. Parcă este o perioadă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
folosit când am fost opriți după câțiva pași, de un "organ". I-am explicat cine suntem și unde ne ducem. Ne-a replicat că nu putem trece, întrucât a primit ordin de la superiori că intre orele 16,00-18,00 nici un pieton nu are voie să treacă prin Piața Palatului și că ecusoanele nu anulează calitatea noastră de "pietoni", așa că ...nu se poate. I-am arătat în față la hotel Mercedesurile delegației cu parbrize de "Liberă trecere", întrebându-l dacă îmbarcați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unde ne ducem. Ne-a replicat că nu putem trece, întrucât a primit ordin de la superiori că intre orele 16,00-18,00 nici un pieton nu are voie să treacă prin Piața Palatului și că ecusoanele nu anulează calitatea noastră de "pietoni", așa că ...nu se poate. I-am arătat în față la hotel Mercedesurile delegației cu parbrize de "Liberă trecere", întrebându-l dacă îmbarcați în autoturisme vom putea trece și mi-a răspuns "cu mașinile da, ca pietoni nu"! Am găsit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
anulează calitatea noastră de "pietoni", așa că ...nu se poate. I-am arătat în față la hotel Mercedesurile delegației cu parbrize de "Liberă trecere", întrebându-l dacă îmbarcați în autoturisme vom putea trece și mi-a răspuns "cu mașinile da, ca pietoni nu"! Am găsit o explicație pentru ziariști, ne-am întors la hotel, ne-am suit în mașini, am trecut pe lângă "organ" care ne-a salutat respectuos, eu gândind că a știut el Eugen Ionescu ce a știut când a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un asemenea "temporal" prilejuindu-mi rime "diplomatice": UF! Plouă la Montevideo în rafale insipid și pe Rambla din Buceo am o jale de-apatrid! Plouă-n Rio de la Plata, curg șuvoaiele anost și mă tem că m-or da gata pieton făr-de-adăpost, nici gondolă, nici canoe, nici galoși și nici umbrelă, blestemând ca tata Noe ploaia sură și rebelă! Și îmi vine să-mi fac seama sau să-mi cer urgent transferul în deșertul Atacama unde se desleagă cerul peste munți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind o procesiune de pietoni indiferenți În direcția greșită, În lumea abstractă care Își pierde brusc hazul și dezlănțuie un torent de teroare. Ori de câte ori Încep să mă gândesc la dragostea mea pentru o persoană, am obiceiul să trasez imediat raze din centrul unde este dragostea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu ușurință și cu spor, mușcând și înghițind în segmente mari distanța, simțindu-mă tânăr și sportiv, excelent în pielea și în cămașa subțire de vară și în frigul ce mă „îmbrăca” din mers, mândru de mine - singur printre atâția pietoni prudenți -, de ipostaza aceea singulară inadecvat estivală, originală, de neconformismul meu, admirându-mă și plăcându-mă în timp ce merg cu pași mari, străbătând Calea Văcărești, numai în cămașă, deși e o dimineață de octombrie rece, vântoasă... * O întâmplare-șoc, petrecută demult, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]