3,204 matches
-
la plantele de mazăre. Caractere Alela dominantă Flori axiale sau terminale Flori axiale (A) Boabe netede sau zbârcite Boabe netede (S) Boabe cu miez galben sau verde Miez galben (Y) Petale albe sau violete Petale violete (V) Plante înalte sau pitice Plante înalte (Î) Primul tip de experiment mendelian a constat în încrucișarea a două tipuri parentale (generația parentală), deci a două linii de plante diferite doar la nivelul unui singur caracter, cum ar fi plante cu boabe netede încrucișate cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
spuse acela, mai iute chiar decât plesnitura de pe țeastă. — Nu te-a întrebat cum te cheamă, prostovane ! sări Chisăliță, cam de la înălțimea buricului lunganului de Pârnaie. — Așa zic io de câte ori mă pocnește careva... — Și ți se întâmplă des ? ! se minună piticul. — Păi, dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici c-o privire, în timp ce Iadeș își culegea de pe jos fesul care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că atârnă ca mortu’... Cum ar veni, asta e mai grea decât atunci când era vie. Ar trebui o herghelie întreagă... — Cât face un măgar în cai-putere ? întrebă Pârnaie. — Am belit-o, zise Iadeș, înțelegând rostul socotelii și făcând resemnat semn piticului. Începură să tragă amândoi de bara frântă, dar nu izbutiră decât să zgâlțâie nițel cabina. Chisăliță privi neajutorat către Pârnaie, însă nu primi decât încurajări, nefolositoare de altminteri. Iadeș se cocoță pe botul mașinii, care, prin tablele ei clăpăuge, lăsa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aruncă disprețuitor pe jos. Continuă cu buzunarul stâng, unde găsi ceva mărunțiș. Calu făcu iarăși semn, primi bănuții, apoi îi întinse unul, făcând semn și spre Marchiză, care își primi partea. Fu apoi rândul lui Chisăliță. Faraon îl apucă pe pitic de brăcinari și-l săltă. — Pe bulangiii ăștia doi lasă-i, că pierdem vremea, hotărî Calu, spre nemulțumirea lui Faraon, care avea o grămadă de vreme de pierdut. Așa, continuă Calu fornăind, și cum ziceați... Nu ziceam... îndrăzni Chisăliță. — Foarte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ciuda nu-i trecuse. Ziceai că te-a căutat moartea pe-acasă și nu te-a găsit ? — Ba m-a găsit, răspunse Bunelu, căci era obișnuit cu întrebări de felul ăsta. Da’ era o moarte mică, uite, cam cât pentru pitici ca tine. — Băga-mi-aș ! sări Chisăliță, cu pumnii strânși. I- auzi, Marchizo, necheză Calu. Ai un client... Marchiza râse, lovindu-se peste pulpele încrucișate turcește. Chisăliță se îmbujoră și lăsă pumnii jos. Citi în privirile înjumătățite ale lui Isaia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Chisăliță să-și amintească, cred că taică-meu a fost un pod, iar maică-mea o șină de cale ferată... — Atunci mai bine fără popă, admise Isaia. Putea să te boteze vreun tren. — Uite că asta nu se putea, chibzui piticul. Maică- mea, ce să zic, m-a iubit mult, ca să stau comod, m-a așezat cu capul pe calea ferată. Numai că nu știa, săraca de ea, că e o cale ferată părăsită... — Da’ dacă stau io să mă gândesc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fii, cu adevărat, liber. Chisăliță vorbea lumii despre sine la telefon. Nu-i păsa că nu-l ascultă și nu-i răspunde nimeni, ar fi vrut să fie singur și așa și era în visul lui. Nu mai era un pitic, ci cum trebuie să fie un om în cea mai bună dintre lumile posibile, adică nu mai mic decât toți ceilalți, ci egal cu sine însuși. Iar Iadeș visa că e egal cu pătura lui care se căptușea cu puf
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
decât mâna dreaptă afară din pământ... — Așa s-ar zice, îngăimă Chisăliță. — Te-ai apucat să dezgropi morții... șuieră Pârnaie, dar nu puteai ști dacă acea constatare pornea din supărare sau din admirație. — Nu cu asta ne ocupăm toți ? spuse piticul, nemaigăsind altceva. Până și morții ajung să se dezgroape unii pe alții... Iar aurul - nu știi, șefu’ ? - nu moare niciodată. D-aia zic io că aurul nu-i al unuia sau al altuia. Noi suntem, din când în când, ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
coșcovite, coperite cu gratii și geamuri îndeobște murdare și sparte, era în pericol să cadă în vreo groapă mocirloasă ori să se împiedice în vreun morman de origine incertă. Iar dacă privea în jos, tupilându-se ori sărind, cu mersul piticului ori pasul gigantului, după cum arătau formele de relief, risca să primească în moalele capului o găleată de lături. Cum mijlocul străzii era desfundat, Maca o luă pe lângă ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
el. Bazinul este tot o creație a soțului meu. De jur împrejur erau jeturi de apă, ascunse prin tufele de trandafiri. Deasupra bazinului se întindea o creangă a dudului din curte. Pe ea erau agățate colivii cu canari și papagali pitici. Când dădeam drumul la apă, care țâșnea la început în sus, ca să se reverse apoi în ploaie măruntă, multiplu colorată de razele soarelui, păsările din colivie începeau să se întreacă în triluri. În timp ce turna betonul pentru bazin, care nu este
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
originea căruia se află Editura. I-am dat lui Cărtărescu în urmă cu 4-5 ani o carte pentru copii reeditată în Occident an de an, care s-a născut prin colaborarea dintre un scriitor și un grafician. O carte despre pitici (despre "gnomi"), a cărei poantă stătea în faptul că ființe imaginare erau tratate după regula realismului extrem. Era ca și cum copiii ar fi avut în programa școlară o materie numită "gnomologie": răspândirea piticilor pe glob (cartea se deschide cu o hartă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un scriitor și un grafician. O carte despre pitici (despre "gnomi"), a cărei poantă stătea în faptul că ființe imaginare erau tratate după regula realismului extrem. Era ca și cum copiii ar fi avut în programa școlară o materie numită "gnomologie": răspândirea piticilor pe glob (cartea se deschide cu o hartă plană a mapamondului, în care regiunile locuite de pitici sânt marcate cu pedanterie ― în Finlanda se pare că sânt cei mai mulți, dar și în Transilvania), talia piticilor, vestimentația, alimentația, locuința piticilor, relația lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că ființe imaginare erau tratate după regula realismului extrem. Era ca și cum copiii ar fi avut în programa școlară o materie numită "gnomologie": răspândirea piticilor pe glob (cartea se deschide cu o hartă plană a mapamondului, în care regiunile locuite de pitici sânt marcate cu pedanterie ― în Finlanda se pare că sânt cei mai mulți, dar și în Transilvania), talia piticilor, vestimentația, alimentația, locuința piticilor, relația lor cu diverse animale (nu se au bine deloc cu pisicile), specii de pitici etc. Cartea este magnific
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
școlară o materie numită "gnomologie": răspândirea piticilor pe glob (cartea se deschide cu o hartă plană a mapamondului, în care regiunile locuite de pitici sânt marcate cu pedanterie ― în Finlanda se pare că sânt cei mai mulți, dar și în Transilvania), talia piticilor, vestimentația, alimentația, locuința piticilor, relația lor cu diverse animale (nu se au bine deloc cu pisicile), specii de pitici etc. Cartea este magnific ilustrată și într-o bună zi ne-a venit ideea de a-i da o replică în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gnomologie": răspândirea piticilor pe glob (cartea se deschide cu o hartă plană a mapamondului, în care regiunile locuite de pitici sânt marcate cu pedanterie ― în Finlanda se pare că sânt cei mai mulți, dar și în Transilvania), talia piticilor, vestimentația, alimentația, locuința piticilor, relația lor cu diverse animale (nu se au bine deloc cu pisicile), specii de pitici etc. Cartea este magnific ilustrată și într-o bună zi ne-a venit ideea de a-i da o replică în registrul zmeilor, propunîndu-i lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pisicile), specii de pitici etc. Cartea este magnific ilustrată și într-o bună zi ne-a venit ideea de a-i da o replică în registrul zmeilor, propunîndu-i lui Cărtărescu să se lanseze în acest exploit. A citit cartea cu piticii și s-a simțit pesemne provocat să facă un lucru de altă anvergură (și de factură, evident, "postmodernă"). După câteva luni, au rezultat 200 de pagini, care pot fi citite deopotrivă la 12 ani, la 40 sau la 80 de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în muzică. PIANISTA: O să vină ziua. Venirea e în zi. Și cine vine e așteptat la sfârșit. Eu am apă de robinet, în sus și în jos, peste tot există neapărat apă de robinet. Și cu toate astea palmierul meu pitic s-a uscat, cu toată instalația de irigații. Palmierul meu mare cât un deget... a dispărut de-a dreptul. COMPOZITORUL: - Pot să-mi prefac vocea. Spun (cu voce schimbată): Îmi este mai frică să merg la cumpărături decât să mor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cum te-ai cărat pe tine, și așa cum a trebuit, ai fost pus la uscat alături de o grămadă de oameni proaspăt incinerați. TATĂL LUI MARIEDL: Era asemenea unei razii de rutină a ghinionului. Ghinionul: Excitanta subterană a norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cărat pe tine, și așa cum a trebuit, ai fost pus la uscat alături de o grămadă de oameni proaspăt incinerați. TATĂL LUI MARIEDL: Era asemenea unei razii de rutină a ghinionului. Ghinionul: Excitanta subterană a norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a menține status quo-ul (pentru mai multe amănunte despre poziția lui Kennan față de războiul din Vietnam, vezi Smith 1986: 185- 8). Sînt trei eșecuri conceptuale (și politice) care au contribuit la dezastrul american din Vietnam, unde gigantul a pierdut în fața piticului. În primul rînd, ideea că apărarea Asiei de Sud-Est era crucială pentru menținerea ordinii mondiale era greșită. Ea se datora incapacității de a distinge între interesele vitale și cele periferice. Credibilitatea Statelor Unite a fost în realitate mai afectată de forma
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
l " Toc191054910" Bibliografie PAGEREF Toc191054910 \h 142 Care conțin feculă - amidon extras din tuberculii unor plante, precum cartoful (n.tr.Ă. Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale - n.tr. Este vorba despre Allium schoenoprasum, specie de ceapă perenă pitică cu aspect de tufă deasă, de la care se utilizează frunzele cu gust de usturoi, și nu de ceapa de sămînță din specia Allium cepa (n.tr.Ă. Procedeu de sterilizare a produselor animale și vegetale, prin care acestea sînt Închise
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate până la judecarea procesului, dar și scrisori ale unora din ei pr in care mulțumesc celor care i‐ au ajutat să fie liberi. În Libertatea au semnat: P. Nechifor, Gh. Pitic a - Argeș, I. Martinescu, N. Gh. Dorin, Paul Radovici - Galați, T.V. Ioan, Gr. Tăbăcaru, Sterian C. Dumbravă. Libertatea nr. 15 din 24 februarie 1919, după c e se duelează cu „Viitorul” - care duce lumea în eroare, cu „Tribuna Tutovei”, care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Axin ohtone, d lue Dream er Ego. Ș urându-i dioului d nsorilor ctacolului lți ani!". sti LAPA RIDIAN, nr. i lucru s-a nd cei 15 spectaco nute în ezenți în Alter E altfel a m TVV. în a , piticii au i, etalând ni dansato c nu pute te locale, p nca Spîna ristina Mo ri de exce pletat d opiilor bin ca Dogla te. Nu a ornice de s" sau "D i de ace pe copi e televizi care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]