37,317 matches
-
ca și când, ca și când... mă loveam de umbra unui bine ce rătăcea din vechime. Apoi ningea și începuse mistic să curgă un cuvânt din nor eufemistic, impudic pe josnicul meu pat ca o perdea mânjită de tabac. Dorule de ce ești trist? Cine plânge-ncet, dar țipă? Am căzut din pod pe prispă! Referință Bibliografică: Dorule de ce ești trist / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DORULE DE CE EȘTI TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381593_a_382922]
-
2010 *** ȚIGANII - Rușine pentru mass-media manelizată din România! 25 februarie, 2010 Presa din Franța a început să ne catalogheze țigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din țigani, iar elvețienii ne spun ciori și corbi. Norvegienii se plâng ca sunt victime ale înșelăciunilor din partea țiganilor români care le vând cupru pe post de aur. Toate aceste națiuni au însă un numitor comun: presa locală, ziariștii din aceste țări, își apără conaționalii, arătând cu degetul România, națiune care în
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LEACURI ,,N-aș mai fi vrut să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui Marte.’’ ( Nichita Stănescu ) A plouat destul în luna lui Marte, În grădina noastră apele au plâns, Norii grei și negri repede s-au strâns Și-au trezit în noi dragostea de moarte. Leacuri verzi ne-aduce, cu omag și spânz, Primăvara, care vine de departe. Se aude-ncet, murmurând, aparte, Stins, pierdut, chiar glasul cel de
LEACURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381615_a_382944]
-
când mă vei chema acolo, Dar nu uita să treci și pe la mine, dacă iți face bine. Așa sunt liniștit în neîntoarsa mea călătorie. Voi duce dorul frunzelor din parc, și vântul când adie, Și câte am trăit noi doi, plângând, râzând se știe. Poate voi duce dorul anotimpurilor noastre pline, Și zilele copilăriei și frământările adolescentine. Îți scriu scrisoarea asta veselă și tristă, să nu Te sperii c-am plecat nu plânge nu fi tristă, Noi am trăit ceva ce
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
când adie, Și câte am trăit noi doi, plângând, râzând se știe. Poate voi duce dorul anotimpurilor noastre pline, Și zilele copilăriei și frământările adolescentine. Îți scriu scrisoarea asta veselă și tristă, să nu Te sperii c-am plecat nu plânge nu fi tristă, Noi am trăit ceva ce alții nu visează niciodată, O carte a vieții pură vie și veșnic nepătată! Referință Bibliografică: TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > NAȘTEREA PERFECTĂ Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului nașterea perfectă poate și scoicile plâng aruncate în vâltoarea vieții de ce numai ele nasc perle din singurătate de parca perfecțiunea nu are chinul faceri sau poate numai lumea aceea este netulburata și numai în adâncuri vietățile sunt libere. Referință Bibliografica: NAȘTEREA PERFECTĂ / Nicolae Nistor : Confluente Literare, ISSN
NAȘTEREA PERFECTĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381622_a_382951]
-
fost mai demult, Așa cum în astre n-a fost să ne fie Că glia străbună te-a vrut cu simbrie Pe vecie. Pe vecie în chiar capitală-ai rămas, Acolo ”nevruta” te-a vrut la popas Să nu-ți poată plânge, la cap și picioare, Cei dragi ce rămas-au cu inimi-răcoare, Doar soare... Doar soarele, luna și-o stea te-or mai plânge Dar steaua se-anină de-un vis și se frânge, Se frânge-n fărâme, se zbate la
CU MINE, LA GREU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381616_a_382945]
-
vecie în chiar capitală-ai rămas, Acolo ”nevruta” te-a vrut la popas Să nu-ți poată plânge, la cap și picioare, Cei dragi ce rămas-au cu inimi-răcoare, Doar soare... Doar soarele, luna și-o stea te-or mai plânge Dar steaua se-anină de-un vis și se frânge, Se frânge-n fărâme, se zbate la greu Și-ți cere odihnă la Sfânt Dumnezeu Mereu. Aș vrea să te am cu mine la greu Să-mi fii pe vecie
CU MINE, LA GREU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381616_a_382945]
-
de $ să se afirme pe piața mondială, împotriva intereselor Moscovei. Planul destructurării imperiului ruso-ortodox cu ajutorul ortodoxiei moldo-valahe era sortit ab ovo eșecului în anul 1978 în care „Înainte doar cu o zi de „defectarea“ lui Pacepa, Leonid Brejnev i se plângea lui Erich Honecker, că România se comporta ca și cum ar fi aliată cu SUA... și că Ceaușescu... e un trădător.“ p.235 După refuzul ofertei SUA și totuși trădarea URSS-ului a urmat un blocaj economic și un deceniu de coșmar
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
nr. 1659 din 17 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Se lasă seara peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroagă între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zăpezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori
STEJARUL DE PE DEAL de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381634_a_382963]
-
mă doare privire,ce-mi arată,doar plumb. Nu va mirați,când vă spun: Îmi ucideți cu ochii orice gând bun. Mă doare suspinul,și viața de vis, mă doare seninul,ce astăzi s-a stins. Totul mă doare ,si plânge tăcut, durerea-i plăcută ,de știu s-o ascult. Autoarea , Ileana Vičič Stâncă . Referință Bibliografica: Durere / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1903, Anul VI, 17 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stâncă : Toate
DURERE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381637_a_382966]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > UN STRĂJER ÎN AVANPOST Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un străjer în avanpost N-am crezut că vreau să știu Să și plâng dar să și scriu, Nu credeam că am să pot Să scriu tot ce mă socot, Nu credeam că am să plâng, Vorba-n versuri să mi-o frâng. Vorba-n plânset mi-o înec Și în vers pustiu și
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un străjer în avanpost N-am crezut că vreau să știu Să și plâng dar să și scriu, Nu credeam că am să pot Să scriu tot ce mă socot, Nu credeam că am să plâng, Vorba-n versuri să mi-o frâng. Vorba-n plânset mi-o înec Și în vers pustiu și sec, Plânsu-n vers mi-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când plâng viorile pe strune Petale de cais mă ning, Mă-nvăluie și mă-mpresoară Și peste suflet se preling Ca un arcuș
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când plâng viorile pe strune Petale de cais mă ning, Mă-nvăluie și mă-mpresoară Și peste suflet se preling Ca un arcuș peste vioară. Vioara mea-i dezacordată, Arcușul cântă scârțăit Și melodia-i tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
arcuș peste vioară. Vioara mea-i dezacordată, Arcușul cântă scârțăit Și melodia-i tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-apoi e acordată Arcușul scoate murmur blând Și-aș vrea să cânt încă odată Să nu o mai aud plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură o rugăciune Și trag peste dureri zăvorul. Arcușul trage peste suflet O dâră ca o cicatrice Și lasă cioturi și un urlet De vânt nebun prin pădurice
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
vioară. Vioara mea-i dezacordată, Arcușul cântă scârțăit Și melodia-i tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-apoi e acordată Arcușul scoate murmur blând Și-aș vrea să cânt încă odată Să nu o mai aud plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură o rugăciune Și trag peste dureri zăvorul. Arcușul trage peste suflet O dâră ca o cicatrice Și lasă cioturi și un urlet De vânt nebun prin pădurice. Mă ning
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
peste suflet O dâră ca o cicatrice Și lasă cioturi și un urlet De vânt nebun prin pădurice. Mă ning petale de cais Și se preling, agonizând, Iar visu-mi moare, interzis, Rămâne vis, în somn, în gând... Referință Bibliografică: Când plâng viorile pe strune / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Citește mai mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
lasă seara Și în privirea fără vină... Citește mai mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...... X. MESTECENI ALBI ÎN NEGRE PLOI, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. S-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
nr. 2098 din 28 septembrie 2016. Singurătate Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Arzând mocnit Arzând mocnit, ca focu’-n sobă, În care-ai pus un lemn crăpat, Amarul eu îl
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Ca frunzele îngălbenesc Dorințe-aprinse prea târziu... Citește mai mult Singurătate Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...Arzând mocnitArzând mocnit, ca focu’-n sobă,În care-ai pus un lemn crăpat,Amarul eu îl pun în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
pământ...... XIV. CU LUMINA VERII, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. Acorduri de pian, Cristale în razele de purpură - săgeți, Neauzită, inima te doare, O insulă se înalță și ți-e frig. Tu, poate, plângi că vara acum s-a dus... Lumina aurie s-o regreți, Neliniștită, s-a scurs în apus. Ridică-ți capul greu de atâta plâns, Nu mai mă vezi, Cu ea, și eu m-am dus... Citește mai mult Acorduri de
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
de atâta plâns, Nu mai mă vezi, Cu ea, și eu m-am dus... Citește mai mult Acorduri de pian,Cristale în razele de purpură - săgeți,Neauzită, inima te doare,O insulă se înalță și ți-e frig.Tu, poate, plângi că vara acum s-a dus...Lumina aurie s-o regreți,Neliniștită, s-a scurs în apus.Ridică-ți capul greu de atâta plâns,Nu mai mă vezi,Cu ea, și eu m-am dus...... XV. MARE BĂTRÂNĂ, de Cristina
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
06 septembrie 2016. Mare bătrână Plajă dogorită, în vânt și în soare umerii tăi putrezi se lasă tot mai mult, povara singurătății, a sacului cu sare, te îngroapă noaptea ca pe-un mort bătrân. Morții îi dai darul, lacrimile tale, plânse în milenii, spre ceruri curgând, apă zbuciumată de dor, cu amarul de-a fi prea bătrână, moartea implorând. Citește mai mult Mare bătrânăPlajă dogorită,în vânt și în soareumerii tăi putrezise lasă tot mai mult,povara singurătății,a sacului cu
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]