2,039 matches
-
pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan sau Hermann, iar specialități varitabile găseai la armeanul de pe Lizeanu, la Apostol Zottu. Simigeriile, în special gre- cești, te așteptau cu brânzoaice, cornulețe umplute cu mere, nucă sau magiun, plăcinte cu dovleac, fursecuri, covrigi de toate tipurile și mărimile, cu susan, cu mac, simpli sau cu carne, toate făcute în vatră. Dacă aveai poftă de ceva și mai dulce, puteai încerca o gogoșerie, poate chiar celebra La Gogoașa Înfuriată, din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unei femei ideale nu v-ar ieși, v-ar depăși imaginația. Șoldurile savuroase și talia ca a unui copil, picioarele lungi și catifelate, cu o piele nemaivăzut de fină, toată netedă, strălucitoare și brună. Sânii goi, ca niște foi de plăcintă crudă umplute cu ce dulcețuri vă poftesc inimile. Dar dincolo de toate acestea, aș putea continua la nesfârșit, Zaraza avea un defect. Degetele mici de la picioare îi erau lipite, a zâmbit el, aproape să bufnească în plâns. — Ăsta era secretul ? se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Pessoa, dar îi pronunță numele „Psoa”, ușor frustrant pentru mine, obișnuit cu o altă sonoritate a numelui autorului Cărții neliniștirii. (De altfel, am constatat încă în prima zi că portughezii nu spun Lisabona, ci „Lișboa”, aglutinând într-un fel de plăcintă muzicalitatea românească a numelui acestui oraș fermecător.) De ce nu este nimeni la această oră la casa lui Pessoa? Păi, e o zonă periferică, localnicii nu prea se interesează de așa ceva, preferă să-și petreacă timpul în localuri mai confortabile, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vârsta sa adultă: o acumulare de addenda cu efect retroactiv. Timpul, acest mare reconstructor, a imaginat multe, fără de care această ridicătură de pământ dintre Cedron și Gheena ar mai fi și acum un câmp de ruine și nu această uriașă plăcintă cu foi în care au venit să se îngrămădească fanteziile cucernice ale creștinătății universale. Antedatarea: va trebui să ne plătim într-o zi datoria morală contractată față de acest procedeu căruia îi datorăm efectiv Geneza și lucrurile ascunse de la originea lumii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
La ora respectivă, CUG-ul era în construcție încă, nu știu cât evoluase Combinatul de Utilaj Greu - Fortus-ul defunct de acum, niște mii de angajați avea, o să vă spună, dacă veți dori să vă întâlniți și se va putea doamna inginer Heghe, Plăcintă..., dar produceau utilaj terasier, haideți să-mi amintesc..., betoniere, autogredere, mai era ceva..., boghiuri, ei erau, tradițional, producători de boghiuri, deci, de material rulant din acesta, da, pentru... Cu siguranță mai erau niște mașini, dar gredere mi-amintesc sau autogredere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de cap, în urma unei excelente centrări a lui Dănilă. La acest scor, vârful băcăuan și-a mai creat două bune situații, însă mingea a lovit barele porții adverse. Și cum ocaziile se răzbună, sucevenii au egalat în minutul 39, când Plăcintă a finalizat cu un șut la colțul lung un contraatac tăios. Paradoxal, oaspeții au ieșit mai deciși de la cabine și au dominat începutul reprizei secunde, dar Bacăul a revenit în joc și, în minutul 57, după un corner, Scânteie a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Cl. Filip, Scânteie (min. 64 Mișca; min. 76 Rotaru), Gheorghe - Bucur (min. 79 Lupu), Țupală. Antrenori: Ștefan Apostol și Cornel Codreanu. SUCEAVA: Puianu - Radu (min. 80 Prelipcean), Huzdup (min. 74 Cerlinca), Siminicariu, 201 Amanaloaei - Carcea, Strugariu (min. 73 Mantu), Tudose, Plăcintă - Costan (min. 66 Georgescu), Vornicu. Director tehnic: Paul Popovici. VOLEI 3 SEPTEMBRIE Victorii clare pentru Știința și Dinamo în prima zi a Cupei Municipiului Bacău Planurile Științei Municipal Bacău de a organiza un turneu internațional de volei feminin la sfârșitul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
16 ani. Echipa băcăuană a cedat miercuri după-amiază, la Fălticeni, cu 1-2, în fața selecționatei județului Suceava. Băcăuanii au deschis 256 scorul în finalul primei reprize prin Popa, dar gazdele au întors rezultatul în mitanul secund, datorită reușitelor lui Nastasiu și Plăcintă. În pofida înfrângerii, selecționata pregătită de Ștefan Apostol și Cornel Codreanu rămâne în fruntea clasamentului seriei I, cu 21 de puncte, cu 4 puncte peste a doua clasată, selecționata județului Neamț. 5 NOIEMBRIE Au spart cu greu “autobaza”: S.C. Bacău - FCM
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
-mi înăbuș sughițurile, înghițeam ca și când îmi mestecam propriul bol alimentar. Venea Maia, mă privirea dojenitor, mă urmărea apoi pe ascuns și mă lăsa să plâng până îmi ostoiam lacrimile. Știa Maia ce știa. Seara nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele dupăamiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o fântână, fie lăsat să plutească pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Andraș a scos o sacoșă plină cu batoane de ciocolată făcute în casă, ambalate superb în foițe de celofan colorat, iar familia Màrtonfi un cozonac umplut din abundență cu mac. Tata a așezat pe „masa prieteniei” prăjiturile de casă și plăcinta noastră tradițională, după care totul a venit de la sine. S-au făcut glume, s-au schimbat numere de telefon, s-a mai „rostuit” ceva prin cameră și ai fi zis că ne cunoaștem de-o viață. A fost minunat când
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
realitate niște ferestre, iar în spatele lor se aflau însăși cei imortalizați etern în ulei. Ce om bun și ce glas duios avea părintele... Tot îmi răsare în minte imaginea mustăcioasă a bunicului când mi-a dăruit o tavă mică de plăcinte, pentru a lucra cot la cot cu bunica. Nu era atât de arțăgos pe cât voia să fie crezut. În fiecare toamnă îl băteam la cap să mă ia cu el la vânătoare și după zile de rugăminți neîncetate mintea bătrânului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu usturoi; puii de primă vară, bobocul de gâscă și de rață pe cartofi sau pe varză nouă călită; mielul de Dobrogea, cu coada lată de două degete, să-l mă nânci cu ceapă, cu usturoi și cu salată verde; plăcinta de drob În cinghirul ei străvechi ca o cămășuță peste trupul ei cald, dolofan și plăcut la miros... Iar grătarul?... Păi grătarul Își are, neicule, o altă poveste, fără Început și fără sfârșit și cu Întreceri mărețe, dar și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
generoase dintre credințele omului, și Înconju rate de respect și bucurie când apar În casa și pe masa săracului, ca și a bogatului. ...„Vinul care Înveselește inima omului și pâinea care Întă rește inima lui.“ (Psaltirea, 104, 15). Dintre dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
inima omului și pâinea care Întă rește inima lui.“ (Psaltirea, 104, 15). Dintre dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu bune și cinstite tradiții de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna gospodinelor noastre cu excelente deprinderi de la mamele și bunicile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Lorraine) [...]. Am stat deunăzi În mijlocul unora dintre aceste mlădițe boierești, Înghesuiți Într-o bucătărioară cât palma, la o masă cu cinci feluri de bucate improvizate franțuzește din te miri ce, câteva legume și o cană cu smântână, și cu o plăcintă ieșită sub ochii noștri ca dintr-o baghetă magică; le-am auzit sporo văind vesele și le-am ascultat preocupările grave rezolvate eroic. Ei bine! vom avea o nouă, o altă elită a societății bucureștene, alcătuită din frânturile celei vechi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Gherea la restaurantul gării Ploiești, cele bru prin sarmalele lui, pentru care se ostenea lumea să vie cu trenul de la București; cum și, mai ales, de exce lenta reputație de care se bucura ospitaliera prăvălioară a „madamei din pasaj“, cu plăcintele ei de casă, cu brânză, cu vișine, cu mere sau cu cremă de vanilie, și cu cornurile ei calde cu nuci (un leu cincizeci cornul de o jumătate de kilogram) care Îmbălsămau tot pasajul, sau cu capuținerele ei vieneze cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ne-am Întâlnit duminică, la Liturghia de la Biserica „Ștefan cel Mare și Sfânt“, mânat mai mult de dorința de a-i face legătura cu Magdalena, pe care a promis că Încearcă să o ajute. Mi-a oferit În dar o plăcintă cu dovleac, pe care am savurat-o imediat ce am ajuns acasă. Deși Începusem ambalatul cu multă vreme În urmă, la 8, când trebuia să vină șoferul, Încă mai așezam cărți și reviste În colete, spre indignarea lui Ionuț, care de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
acum cu gândul că aveam să mai vin, au exclamat într-un glas: „Oh!“. Poate pentru că merdeneaua mirosea exagerat a brânză de butoi sau poate pentru că așa era protocolul, ca fetele din birou să strige „Oh!“ la merdenele, „Au!“ la plăcinte cu stafide și „Vai!“ la cârnăciori oltenești. De uimire, domnișoara V. m-a întrebat din nou ce poftesc și s-a oprit brusc din mestecat. La merdenele, brânza e întinsă între mai multe straturi foarte subțiri de foitaj. Când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de poezie. Cum ziceam, o căutasem pe domnișoara V. cea cu mărul în trei rânduri și tot de atâtea ori ea fusese la masă. La câte domnișoare exclamau „Ah!“, „Au!“ și „Vai!“ în acel birou și la câte foi de plăcintă se foloseau de obicei la o merdenea, tot ce puteam aștepta în privința chestiunii cu care veneam la Minister doar de la calculul probabilităților trebuia să aștept, nu de la funcționari. Probabilitatea ca să primesc în timp util o informație corectă cu privire la situația tablourilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făceau plinul din resturile vegetale rămase de pe urma procesului de recoltare. Și, ca o consecință firească a combustiei interne, organul specializat de natură în vederea realizării acestei operațiuni descărca pe suprafața miriștii la intervale aleatorii ca dintr-un alt "corn al opulenței" "plăcinte ecologice", care într-un limbaj mai puțin academic poartă denumirea de balegi. Ei bine, această materie de dimensiuni, forme și structuri interne diferite constituia mobilul, ținta și scopul deplasării noastre pe întinderea lanului secerat de grâu. Sub arșița soarelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
celei care din fericire nu-și cunoștea sfârșitul: "Coarnele-n țărână or să-i cază, Jalnic se vor stinge ochii buni... Mergând, vaca albe lunci visează Și pășuni mănoase... și pășuni..." (Serghei Esenin) Acum ne-am apucat de cules. Căutam "plăcintele" mai întregi, mai consistente și cât mai uscate. Introduceam ușor lopățica sub materia vizată și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și încă molcuță o lăsam așa, în bătaia soarelui arzător, care absorbea și ultima moleculă de lichid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Despre o copilărie devastată. Nu bombardarea Dresdei sau a Hiroshimei, apărarea Leningradului sau a Insulei Iwo Jima, ci gândul la ce pui pe masă unor copii. Copii care știu că vine iarna și trebuie să caute vreascuri și balegă uscată (plăcintele) ca să nu moară de frig. Personajele, bunici sau copii, sunt memorabile. Portrete în culori tari. În alb și negru. "Domiciliu Obligatoriu" al lui Victor Aciocîrlănoaiei are toate virtuțile unor frumoase pagini de mare literatură. Concizie, fluență a narării, acuratețe stilistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]