3,039 matches
-
PLECARE Nu voi mai întinde punți Către zarea depărtată. N‐ am să mai colind prin munți Niciodată, niciodată. Singur am să trec sub tei Cu o inimă‐ ntristată. N‐am să mai iubesc femei Niciodată, niciodată. Va dispare‐ al vieții plai Cu lumina‐i fermecată Stele n‐ am să văd și cai Niciodată, niciodată. C‐ am ajuns un om bătrân Jalea‐n ochii mei s‐ arată. N‐am să mai adorm în fân Niciodată, niciodată. Am să plec într‐ un târziu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pai. visezi scenete din serai... Nu vrei să mergi cu mine? Hai cât încă‐ n lume‐i luna Mai! Ce bine‐ ar fi de noi! Ce trai... Fără ʺcodițăʺ la mălai, tu suplă‐ n vaporosul strai, am tot urca semețul plai până pe muntele Sinai. Dar vezi tu, n‐ am ce da la cai, mănâncă numai jeregai și turte vechi, cu mucegai. Gândești că ai tocmai ce n‐ai și stai pe gânduri. Cât să stai? Mă țin de tine ca un
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu ! Să nu‐ 1 crezi, femeie, tu ! Să nu‐1 credeți, văi și cetini! Să nu‐ 1 credeți, voi, prieteni! Cine n‐ are dor de mamă, Vântu‐l poartă ca pe‐o scamă, Azi aici și mâni departe, Ușor de plai se desparte ! Cele citate sunt confesiunile lui Grigore Vieru către Victor Crăciun, din volumul cu poeme „Rădăcina de foc” (Editura Univers, București, 1988), ilustrată de Sabin B alașa, cu un „Cuvânt înainte” de Ion Alexandru, ediție îngrijită de Arcadie Doros
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pot astfel privi în față, fără să cobor privirea ochilor în fața cuiva. Încercarea de față (cartea - n.n.) o socot ca o mărturie din niște vremuri aprige, potrivnice interesului național, pentru ca acele vremuri vitrege să nu se mai întoarcă vreodată pe plaiurile noastre mioritice. „...am îndrăznit să scriu și am reușit să scot la lumină o viață de om așa cum a fost ea... Am impresia că, pe undeva, încercarea mea place, și mai ales se citește cu ușurință, constituind „o lectură plăcută
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cu acea „floare rară a recunoștinței”, pentru că mi-a fost prieten, frate și ocrotitor pe vremuri atât de grele. Vârsta nu-mi îngăduie deplasarea și atunci doar gândul meu pios mai poate ajunge la el, la Mihai Tamaș, omul de pe plaiurile nemțene, vecine Humuleștilor lui Ion Creangă. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.2(27), trim. II, 2007 *** În numărul 60 [al revistei Elanul - n.n.] consăteanul lui Al. Mânăstireanu a prezentat volumul profesorului. Acum ne oferă o Addenda la cartea „Călător... prin
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
3 sate), în imediata apropiere a mănăstirii Dervent. Anul următor s-a apropiat puțin de orașul reședința de județ, ajungând să predea întâi la Scoala ”Constantin Brâncuși” din Medgidia, apoi la Liceul Teoretic ”Ioan Cotovu” din Hârșova. A revenit pe plaiurile natale, devenind muzeograf în cadrul muzeului din localitate. Și-a făcut botezul literar în anul 2012, când a publicat la Editură Pim din Iași două cărție de poezie: - Legământul iubirii - Bazaconii și autoparodii Este prezent și în ediția a VI-a
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93401]
-
piardă. Apocalipsa aceasta este doar la prima vedere un pamflet vesel la adresa guvernanților din ziua de azi, vă spun eu că zâmbetul este doar rânjet, râsul este scrâșnit, iar înjurătura stă să vină, de atâta veselie pe piciorul acesta de plai. Este, cu voia dumneavoastră și pamflet și istorie a unor vremuri crâncene pe care trebuie să le îndure blândul nostru popor mioritic. Dacă unii guvernanți se vor regăsi în această carte, trebuie să știe că nea Grigore nu a făcut
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ți seacă inima de jale. Plângea Dumnezeu de mila românului, de-i sărea cămașa de pe el, și de abia atunci a înțeles românul, că în vecii, vecilor, nu mai este nici o speranță pentru acest popor urgisit, plecând înapoi spre mioriticul plai, cu inima și cu traista și mai goală, în bățul aproape putrezit. Desigur că nu toți românii o duc așa de greu ci doar vreo 98% dintre ei, restul de 2% cică ar duce-o ca-n sânul lui Avraam
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fiecare după-amiază, spre seară, dezbateri aprinse, încinse de paharele cu vodcă sau alte tării pe care abonații fideli ai patronului le dau pe gât. De astă dată, problema care încinge dezbaterea este directiva UE cu privire la sacrificarea porcului de Crăciun pe plaiul românesc. - Auziți, domnilor, cică să tăiem porcul fără să mai sufere. Adică să nu-l mai auzim cum guiță când îi tăiem beregata, se adresă Ascroafei, un bătrân octogenar, celor de față. Am auzit prostia asta cu vreo doi ani
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
parastas, ori cu moliftele cerute de anumite sărbători creștine. Aflu că are numele de familie Apopei și gândul mă duce spre genealogia lui. Poate cu generații în urmă, vreun străbunic sau stră-străbunic o fi fost popă în vreun sătuc de pe plaiurile moldave. Cum am spus, oamenii s-au dat la o parte, făcându-i loc cuviincios să intre în casă unde așteptau rudele mortului și mortul în sicriul pe care și-l comandase singur cu mult timp în urmă, un sicriu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ce să mai spunem despre feciorii lui care, într-o lume rurală ce nu este deloc pregătită pentru integrarea europeană, sînt deja integrați, sui-generis, în lumea largă în care trăim. Cu aproximativ o treime din populația sa activă lucrînd pe plaiuri prea puțin mioritice și Dumnezeu știe cît la sută din plaiurile românești care nu mai aparțin românilor, în România se poate spune că mondializarea bate integrarea. Dacă vrem să înțelegem ce se întîmplă cu țăranii noștri din Maramureș sau de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rurală ce nu este deloc pregătită pentru integrarea europeană, sînt deja integrați, sui-generis, în lumea largă în care trăim. Cu aproximativ o treime din populația sa activă lucrînd pe plaiuri prea puțin mioritice și Dumnezeu știe cît la sută din plaiurile românești care nu mai aparțin românilor, în România se poate spune că mondializarea bate integrarea. Dacă vrem să înțelegem ce se întîmplă cu țăranii noștri din Maramureș sau de aiurea, avem toate șansele să aflăm mai multe dintr-un recent
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îi zice lumea, „cel mai mare ou tradițional pictat din lume”, plasat în piața centrală din Suceava, să-l vadă și să-l admire tot poporul. Și mai ales tot turistul, că doar nu degeaba a venit el pe aceste „plaiuri de legendă” ! și ca lucrurile să fie și mai clare, puțin mai încolo, un indicator precizează : Paris x km, Londra y km, dar Uniunea Europeană : 0 kilometri ! Carevasăzică așa : aici este kilometrul zero al europenismului, în acest ou uriaș se află
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în Războiul nostru din Răsărit. În ordinul pe care generalul Ion Antonescu îl dădea Armatei Române, în zorii zilei, „Vă ordon: treceți Prutul !”, se preciza: „... Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabiei și codrii medievali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre [...] Să luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și recunoștință: „În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul guvernului român la Moscova, era primit de V. Molotov
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să-mi dau seama. În plus, de vreo două ore de cînd l-am deschis, nici o voce de om venind din difuzor nu s-a exprimat altfel decît hăulind și chiuind de dragoste (pentru mîndra satului) și de dor (pentru plaiurile natale, pentru codrii verzi și pentru geografia zonală) și de alte sentimente născătoare de muzică. Cu excepția celor două intervenții foarte scurte: o voce seacă ne-a anunțat mai Întîi menținerea stării de necesitate, apoi, aceeași ne-a mai dat una
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
răsuci și începu să alerge mai departe, cu sufletul la gură, picioarele înfundându-i-se în nisip, fața șiroindu-i de lacrimi. Și-acele tălpi, în vremi străbune Călcat-au pe engleze dune? Și mielul sfânt, dumnezeiesc Păscut-a pe plai englezesc? Și chipul lui a scânteiat Pe cer englez, înnegurat? Cei patru tineri erau din nou împreună în grădina sălbatică a conacului părăsit. Tom, după cea de-a doua înfrângere, cum o socotea el, o îndemnase pe Hattie să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde -mpărat e cavalul.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
Statornicie Între mine și stele sprijinite-n hotare, între mine și sângele acestui pământ între mine și legendele lui de ieri de azi și de mâine între mine și Burebista între mine și steagul din trei plaiuri ești tu, Țară cu rod împlinit
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93451]
-
frumos, călătorul de jur împrejurul planetei Pământ și îndureratul ce asistă astăzi la spulberarea visurilor mărețe de îmbelșugare a României, în care se investise atâtea speranțe (vândute astăzi la fier vechi), dorohoianul din Țara de Sus a Moldovei, apărut pe lume pe plaiurile lui Enescu și a profesorului Romanescu (încă vorbind frumos la lansări de cărți medicale și nu numai), a luat lira din Panteonul celor blestemați să cânte trecerea petrecerea, i-a mângâiat strunele și lacrimile ce au curs din ele le-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93031]
-
la ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe îndelete, dragă băiete, până o-nveți pe dinafară, ca să nu fii tras pe sfoară. Adică să nu fii păcălit, precum ursul, de vulpe, știți povestea că i s-a cam dus vestea. Auziți minune: un băiat se juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de șagă. Dă-mi și mie unul, măi dragă! Unul frumos, maiestuos, cu Făt-Frumos. Să mi-l trimiți în amurg, călare pe-
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
cuvânt, ceea ce, la autorii de cărți pentru copii, este esențial. Cine nu iubește copiii nu va putea niciodată să le dăruiască lor Cuvântul, adică o părticică din sine. Cutia cu minuni Era odată un îngeraș care se tot juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. În fiecare zi se dădea pe un tobogan de curcubeu, sărea și făcea tumbe pe norii pufoși. De dimineață până seara se juca plin de veselie. Când venea noaptea, lua câte un pumn de vise
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își dăduse demisia, la 12 Iulie 1940. Regele i-o aprobase
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mistere ca memoria de cărți. Hogaș cu Pisica lui e pe undeva pe-aproape; Eminescu vede-n ape nuferii destinului. Cu oglinzi la suprafață și în margini cu fân, că îți dai seama cât de-adâncă este dragostea de viață. Plaiul unde sunt acum mă desparte de materie noaptea - o imensă perie - nu mă sperie nicicum. Și-n a spiritului șea, sub aripi cu bolta naltă sar de pe o stea pe altă stea și-o caut pe a mea. Ce ușor
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]