11,985 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CĂ ASTĂZI TRECI AȘA FUDULĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 841 din 20 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului că astăzi treci așa fudulă și nu-mi arunci nicio ocheadă e ca s-amâni căderea-n... plasă și-n brațe trupul tău să-mi șadă. că n-ai acum nicio durere și râzi de mine ca de-o glumă, eu cred că stai într-o părere, de dorul cui beau la cârciumă. dar dacă o să-mi ieși
CĂ ASTĂZI TRECI AŞA FUDULĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345675_a_347004]
-
plină de umor, Ajunsă la cheremul tuturor, Și toată frumusețea unui neam, Și toată bucuria ce aveam. Cu teorii bizare, desuete Apar ca-n jocul de marionete, Dar sunt niște jalnici cabotini, Cu gândul aberant, total străini. Se țese-o plasă deasă de hipnoză Cu isme otrăvite și artroză. Ar vrea acuma să ne lege iar Ca jertfă a bătrânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată
SFÂRŞIT DE SPECTACOL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356407_a_357736]
-
făcea să cred că anfitrionul căuta să ocolească discuția asupra picturii.Aflasem că evita să discute probleme de estetică. -Am o mică moșie cu viță de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect la plasa Roșiile. Am și acolo o moșie! I-am explicat. L-am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică pânză de Cezanne. -Nu-i cu putință! Intrând într-o cămăruță alăturată,mi-a adus,ne înrămate
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ESTIVALĂ Căldură toridă. E vară, Razele de soare te-nțeapă, Ce liniște și cald e afară, DIN APĂ. Te arunci ca un pește, Scăpat cumva din plasa ruptă, În râul ce liniștit unduiește, SUB STÂNCĂ. În jur totu-i aprins, De căldură pietrele crapă, Când din greșeală le-ai împins, ÎN APĂ. În oraș căldură mare, Asfaltul crapă sub talpă, Chioșcuri de răcoritoare, VÂND APĂ. Toată lumea trage
ESTIVALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355914_a_357243]
-
Și nimic nu-l atrăgea pe copil mai mult decât farmecul poveștilor și muzica îmblânzitorilor de șerpi. Peste puțin timp, gândi el, aveau să sosească și acrobații, apoi muzicienii, dansatorii, pictorii henna și-n cele din urmă tarabagii. Mahmud strânse plasa de rafie, îi aruncă lui Ahmed cele trei fructe de cactus rămase, apoi fugi chiuind de bucurie spre piață. Lui Ahmed nici nu-i venea să le mai mănânce, chit că îi era o sete teribilă. Îi dăduseră lacrimile de
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
Intr-o zi cineva te ve învăța că suferință iubirii te face mai fercicit decât domestică complacere:) Dar ...este drept,s-ar putea să nu ai de ales.Copii ,statut,avere...Ani lungi de relatie.Esti prins în propria-ti plasă. De aceea mă gândesc că ești într-o poziție bună când primești . Dar...într-o zi vei simți nevoia să oferi.Sa protejezi.Sa iubești. Și atunci vei regretă că nu ai știut să păstrezi echilibrul acela care poate a
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
practice utopia Paradisului prin distrugere, care ne castrază ideile prin genocid cultural și economic și ne cenzurează toate aceste creații și inovații benefice oamenilor. Lucrul acesta dovedește că încă trăim amputați și suspendați în aer, prinși acum toți într-o „plasă electrică” și navigând pe o „Corabie a sufletelor virtuale” într-un singur ocean de „eter-aer-foc-apa”, la confluenta dintre plasmă solară și magnetismul biotopului nostru terestru... Primul pas ar fi să aflăm, în sfârșit, spre care țărm ne mai putem ancora
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
pe blogul ROMANIANKUKAI, are bloguri pe teme: haiku, tanka, poeme, literatură... Dar cel mai mult scrie pe www.mtirenescu.blogspot.com. Zăpadă pe munți - în vale înflorește liliacul alb Flori lângă mormânt - în caierul bunicii o molie Zi ploioasă - în plasa paianjenului doar o petală Sub teiu-nflorit gustând din cana cu ceai - singur în noapte Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Leagăn de copil atârnat de un ram de tei - mireasma florilor Sorb ceai de tei ascultând greierii
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sfârșit de spectacol O țară tristă - plină de umor, Ajunsă la cheremul tuturor, Și toată frumusețea unui neam, Și toată bucuria ce aveam. Se țese-o plasă deasă de hipnoză Cu isme otrăvite și artroză. Ar vrea acuma să ne lege iar Ca jertfă a păgânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori. Un gând neobosit pornește roată Și reînvie existența toată
SFÂRŞIT DE SPECTACOL, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355496_a_356825]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > OMUL FĂRĂ PRIETENI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Omul fără prieteni moare încet timpul se scurge prin el precum aerul prin plasele de fluturi omul fără prieteni nu strivește iarbă nu omoară gândaci el doar trece fiecărei zile puntea prăpastiei din sufletul său tăcut la fel ca si paianjenul când își țese pânză absent că și ziua de ieri el nu numără
OMUL FĂRĂ PRIETENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355499_a_356828]
-
-l clatină de colo în colo. Iaca-iaca o gaură prin care poate cade și tot ne ridicăm iarăși și iarăși, pentru că se cerne și noi vedem pe noi înșine și pe frații noștri câți cad din Biserică, câți cad în plasele lumii acesteia. Și fiecare dintre noi știe și cunoaște astfel de oameni. Așa că se ne rugăm și să ne păzim. Este vreme grea, este vremea libertății în care fiecare este lăsat să facă ceea ce vrea și de va voi să
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
eram cu o domnișoară cu care călătorisem în autobuz de la București. Iată povestea: Ducîndu-mă să iau autobuzul din apropierea Pieței Matache, am văzut o fetiță de vreo șaisprezece ani chinuindu-se cu o geantă de voiaj imensă și cu vreo două plase burdușite cu haine. Cum aveam aceeași direcție de mers cu ea, m-am oferit să o ajut. A ezitat o secundă, apoi mi-a mulțumit, oftînd ușurată, pentru că bagajele îi depășeau puterile. Cînd vedeam o fată în situația asta, imediat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
vânzoleli, din care n-au lipsit dispariția de materiale, schimbarea echipelor de lucru, etc. au fost efectuate la școală următoarele lucrări : fixarea termopanelor pentru ferestre și uși la toate clasele, grupuri sanitare, bibliotecă, cancelarii și coridoare, decopertarea tencuieilor exterioare, prinderea plaselor de Buzău pe pereții exteriori din spatele și lateralele școlii, schimbarea tablei vechi de pe acoperiș cu tablă Lindab, înlocuirea lemnăriei exterioare cu lemnărie nouă, schimbarea sangeacului, prinderea ștacheților și a poliesterului pe acoperiș, baterea scândurei în vederea aplicării tablei noi, înlocuirea burlanelor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
date jos tencuielile pereților și tavanelor, a fost pusă vata minerală pentru protejarea căldurii, a fost podit podul școlii, întărit războiul cu stacheți și contraforți noi, decopertate vechiul parchet din clase și lambriurile din lemn, demolate sobele de teracotă, prinse plasele de Buzău pe pereții verticali din întregul interior și aplicate tencuieli noi, dat cu glet și puse plăcile de rigips la etaj în locul tavanelor din lemn, la parter au fost coborâte tavanele mai jos cu 50 de cm și au
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
să se așeze pe floare, te apropii ușor, fără să faci zgomot și îl prinzi de aripi. Totul este să nu îi rupi aripile. N-o să poți de prima dată, trebuie să insiști și să-l urmărești. Am avut o plasă făcută de tatăl tău dintr-o rachetă de badminton , trebuie să o caut. Ehei, când tatăl tău era la școala generală, am făcut și un insectar. După ce mănânci, o să ți-l arăt, îl păstrez și acum. O să mergem în chioșc
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
proastă. „ Însemnările unui nebun” de Lev Tolsoi sunt mai interesante decât oricare jurnale. „Demonii” lui Dostievski sunt mai interesanți decât oricare alți diavoli. Există un „ Idiot” mai sfânt decât al aceluiași ? Rugina are gust de sânge, scapă din strânsoarea clipei. Plasa și-a bulbucat ochii. Jocul care șterge faptele. Avem multe griji - Paris, cumpărături, gripă, ușa de la intrare. Dar nu te bucuri de adierea vântului în vie, de zborul stârcului înalt, de felul cum ne fierbe-n sânge și vinul roș
VIAŢA ÎNSĂŞI de BORIS MEHR în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355227_a_356556]
-
pockerul veacului s-au aruncat pe masa de joc. Deja erau măsluite. Asii - în mânecă. La mică înțelegere. La marea tocmeala. Că la Alba-Neagra, jocul escrocilor de prin gările mici de provincie. Marea scamatorie. La care cad că muștele în plasă, cei gură-cască. Pe roni, pe dolari sau pe euro. Uite albă, uite neagră...Ba e roz, ba portocaliu. Dacă l-aș fi cunoscut pe Murphy, l-aș fi felicitat și i-aș fi strâns mâna, zicându-i: -Multă dreptate ai
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
Școala a fost din nou parțial avariată în cutremurul din decembrie 1941, fără ca pagubele pricinuite să fie majore și să determine întreruperea cursurilor. În sfârșit, un al treilea cutremur din 13 aprilie 1942, îndreptățește pe C. Cotolan, revizorul școlar al plasei Radu Negru, să menționeze că "școala nu mai este cu putință să funcționeze"și să recomande regruparea elevilor din nou pe clase, pentru a nu se ajunge la o suspendare totală a cursurilor școlare. După cum se vede, deși în condiții
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
poet al iubirii, un etern trubadur al tinereții, un om în credință cu dragoste pentru adevăr și dreptate. Acum ceva timp în urmă, am îndrăznit să citesc un singur rând scris de Marian Malciu... și m-am trezit prinsă în „plasă”. De atunci, cu fiecare nouă carte, știu că îmi va face bucurie și din acest motiv, l-am declarat ca fiind unul dintre scriitorii preferați.Vă invit să descoperiți între rândurile acestui roman, o lume reală, plină de acțiune și
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
alte cărți religioase și morale. Scrierea după model de caligrafie și după dictare, Cele 4 lucruri simple din aritmetică. Cunoștințe uzuale aplicate la plugărie. Îndrumarea și controlul învățământului se făcea de către profesorul de la școala normală, precum și de către subrevizorii școlari din plășile respective. În plaiul Dâmbovița, de care ținea școala din Rucăr, activitatea de îndrumare și control o făcea Rucăreanu Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei circulare a Eforiei școlilor semnată de Petrache Poenaru, directorul acestei instituții, care se ocupa pe plan central
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei circulare a Eforiei școlilor semnată de Petrache Poenaru, directorul acestei instituții, care se ocupa pe plan central de organizarea și funcționarea școlilor, se prevedea că revizorul școlar avea îndatorirea de a vizita fiecare școală din plasă o dată pe lună iarna și o dată la trei luni vara, în care timp urmărea: dacă învățătorul ține școala deschisă, sporul făcut de școlari la învățătură, dacă materialul este ținut în bună stare de funcționare și dacă învățătorul își primește la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
dacă învățătorul ține școala deschisă, sporul făcut de școlari la învățătură, dacă materialul este ținut în bună stare de funcționare și dacă învățătorul își primește la timp și pe deplin drepturile salariale. În sarcina lui intra și strângerea învățătorilor din plasă la cursurile de pregătire. Examenele din școlile sătești aveau loc, de obicei, în luna aprilie și era însoțit de o zi de Sărbătoare(Sf. Gheorghe). La examen participa și subcîrmuitorul plaiului, autoritățile comunei și părinții școlarilor. În anul 1847 de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
acordau după merit, în cărți sau bani și erau oferite de autorități sau diferiți oameni din sat. Uneori erau premiați și învățătorii. În privința numărului de elevi, școala din Rucăr avea, în 1831, un număr de 28 elevi, depășind media pe plasă care era de 19 elevi. Menționăm că școala din satul vecin, Dragoslavele, avea în același an doar 14 elevi. ( din Monografia Școlii generale "Nae A. Ghica"din Rucăr-Argeș, autori Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, revăzută, adaptată și adăugită) Referință Bibliografică
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
sta... Numai că timpu-i orb și surd în mersul său furiș de fiară, zdrobind în fălci și înghițind tot ce-i menit ca să dispară - însuflețitul laolaltă cu stelele hodorogite, apocalipsă pentru om și pentru-a sale ifose smintite. Captiv în plasa timpului din fașă până moartea-l ia, omul esența o vizează cu mintea și cu inima, prin nesfârșite teorii despre cum este sau va fi, dar mai ales prin crez fierbinte că neștiutu-l va-mblînzi. Să fie omul, așadar, pios sau
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc ... Câteva date biografice Copilăria La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, plasa Balaci, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar", și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în continuare
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]