2,405 matches
-
culme și abis, înfățișată elocvent în plonjeul mortal. Odată atins apexul urmează inevitabil prăbușirea, ea nelăsând loc turnurii lente a declinului. Frumusețea corpului este recuperată în figura gimnastică a aruncării în gol. În pagina unu este reprodusă o sculptură intitulată Pocăința: un Iisus vertical și o fată culcată la picioarele lui, topită în magma rocii. Mâna lui Iisus se întinde către acest copil-fată, cealaltă mână fiind dusă la piept, în dreptul inimii, într-un arc al îndurării. Trupul său face parte din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care cere iertarea"251. Pictura cu tematică religioasă este mai deschisă sensibilității simboliste, și un alt tablou, Isus potolind valurile, este remarcabil din acest punct de vedere. Verona
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
linie secesionistă pătruns însă de un spirit clasic, reprezentat de către Frederic Storck mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația (1897), Clown (1898), Nud de bărbat (Purtător de perle) (1898), Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903), Nud culcat (1904), Dormind (1904), Femeie pe gânduri (1905), Pe gânduri (1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cea de-a doua s-a strecurat deja o anumită severitate, iar gesticulația reflexivă reclamă o altă dominantă posturală cu o notă meditativă. Sculptorul explorează stările difuze de tristețe, nostalgie, remușcare, accentuând însă liniile nudului, ca în Întristare (Chagrin), Pocăința, Femeie plângând sau Proiect de monument funerar (Amintiri triste), unde chipul femeii este ascuns de faldurile părului despletit, cu sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să sugereze un anumit tip de feminitate, care și-a găsit ecoul nu numai în literatură, ci și în artele plastice. Ibolya lui Nicolae Davidescu reprezintă o reîncarnare estetică în decor modern a Salomeei 535. La Lucia Ion Totu, în "Pocăința Salomeii" 536, apariția Salomeii se face după tipicul decadent, în cadrul orgiastic al curții imperiale. Ca și în piesa lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri, care prefigurează fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și investit peiorativ precum Salomeea se află în datele sensibilității care alimentează ficțiunile simboliste, dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei poveri care reduce figura contorsionistei- dansatoare la cea a supliciatului. Capul reprezintă atât exponatul-trofeu, transformat prin grația dansatoarei-gimnaste într-un obiect estetic, cât și pedeapsa Salomeei, de expresie posturală. Este interesant că în același an apare o lucrare intitulată Pocăința (ronde-bosse în bronz, 9 x,19,5x 10,5 cm, semnat în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 13,5 x 13,7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea sprijinită de pământ, făcând invizibile trăsăturile personajului feminin, figura unei totale devoțiuni. Feminitatea este accentuată prin fluiditatea părului. Comparația revendică numaidecât pentru Salomeea artificialitatea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inv. 915192, 1904), Nud culcat (ronde-bosse în bronz, semnat pe postament dreapta: Fr. Storck, nedatat, 4,5 x 17 x 8,7 cm, 1904), Femeie plângând (ronde-bosse în marmură, semnat pe postament dreapta cu monogramă: FS, nedatat, inventar 916170, 1915), Pocăința (ronde-bosse în bronz, semnat în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, invventar 915181, 1931). Fritz Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Parsifal, Salomé, Pan et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI nr. 1377, duminică, 4 iunie 1922, p. 8. 538 "Pedeapsa", în Adevărul literar și artistic, Anul V, nr. 166, duminică, 10 februarie 1924, p. 1. Ibidem, p. 2. 539 Adrian Maniu, Salomeea, Tipografia G. Ionescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unii și alții se gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un nivel de aspirații și împliniri sau deziluzii. Diferența era că primii subliniau 'vinovăția' Occidentului pentru cele patru decenii de comunism, pe când al doilea grup privea cu 'pocăință' spre aceleași zări" (Pușcaș 2008, 32). În aceste două orientări s-au înscris și mesajele noilor realități pe care le-au reprezentat partidele politice. Fiecare dintre românii preocupați de fenomenul politic din cei 20 de ani de postcomunism poate să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de libertate și viață nouă". Le-a sugerat preoților să formeze, în fiecare parohie, comitete de sprijin al FSN și să cotizeze la fondul de solidaritate creștină 8. La început de an, în 1990, Sfântul Sinod a îndemnat credincioșii la "pocăință și reconciliere", iar în prima ședință a Sfântului Sinod (3-4 ianuarie 1990)9 a trasat câteva dintre obiectivele prelaților ortodocși în misiunea lor. Printre altele, s-a hotărât completarea scaunului vacant de Mitropolit al Moldovei și Sucevei, revizuirea statutului și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cel justificativ, în perioada analizată se relevă dese mărturisiri ale ierarhilor cu scopul de a repara imaginea unei instituții acuzată deseori de supunere față de dictatura ateizantă. De-a lungul primilor ani '90, singura voce care își face cu adevărat auzită pocăința în spațiul public românesc prin intermediul mai multor mesaje, interviuri etc. avea să fie cea a Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu. De-a lungul perioadei postcomuniste, acesta avea să-și afirme public și ferm părerea de rău pentru acțiunile sale trecute, enumerând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
În perioada Sfântului și Marelui Post, Biserica a rânduit rugăciuni și slujbe speciale menite să aducă în viața noastră schimbare și înnoire spirituală. Pentru a trezi în noi energiile nebănuite ale spiritului, ni se pun în față exemple de adevărată pocăință, bine știind că idealul moral al omului trebuie să fie sfințenia"148. Deseori Preafericitul Teoctist, cu diverse ocazii, strecura în imaginarul colectiv latura mistică a vieții sale și o făcea cu atâta naturalețe încât istoria îl va consemna și ca
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
căci eu n-am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului. Căința și suferința sunt reale. Lacrimile tâșnesc, durerea se citește pe față și în vorbele ce ies cu greu. Ceea ce lipsește este, însă, asumarea completă și definitivă pocăința. Orgoliul îl oprește să curețe rana până la capăt. Ca altă dată, bărbatul se simte ușurat atunci când nu duce singur responsabilitatea unei grave erori. În acest ceas, ca și în ultimul al vieții sale, bărbatul îl face părtaș pe Dumnezeu la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a îndrăznit a-i aduce lui Dumnezeu ca jertfă roadele mai târzii. Iar Abel, care a pus înainte jertfa primelor roade, prin semnul evlaviei s-a învrednicit a fi fericit de cuvântul proorociei” (Sfântul Ambrozie cel Mare, Episcopul Mediolanului, Despre pocăință, Traducere din limba latină de Andreea Stănciulescu, Editura Cartea Ortodoxă, Galați, 2004, p. 118). footnote>. Pentru Sfântul Părinte, chiar cel care începe viața se cuvine să aibă înaintea ochilor sfârșitul vieții sale, iar cel în vârstă este îndemnat să primească
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
lume, parțial din prudență pioasă Și teamă superstițioasă de a nu tulbura virtuțile tainice ale botezului, Și-au amânat botezul până când vreo nenorocire sau boală grea îi împingea la acest ritual. Amânarea botezului în acele zile era echivalent cu amânarea pocăinței Și a convertirii. Acest obicei a continuat să mai fie întâlnit până în secolul al V-lea<footnote Philip Schaff, op. cit., p. 482-484. footnote>. Concluzii Mărturiile și argumentele în favoarea pedobaptismului la care am făcut referire credem că sunt limpezi, convingătoare și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții], fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne, rugăciunilor și posturilor, nemaiputând să meargă pe jos, îndeosebi după ce a primit stigmatele Mântuitorului, călătorea pe spatele unui măgăruș. Într-o seară târziu, aproape că se înnoptase, Francisc, întovărășit de un alt frate, călare pe măgăruș
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pot fi asemănați cu furnicile, care sunt insecte mici, însă lucrează foarte mult pentru a-și procura și pregăti hrana. Alții sunt slabi și bolnavi, și nu pot lucra cu mâinile lor, nici să poarte poverile altora sau să facă pocăințe grele. Totuși, nu trebuie să se îndoiască de îndurarea divină: cu cât au mai puțin, cu atât pot beneficia mai mult de muncile altora. Căci acesta este într-adevăr scopul comuniunii sfinților și îndeosebi a acelora care îi slujesc Domnului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atât cei care merg la bătălie în prima linie, cât și cei care, îngreunați de oboseala transportării încărcăturii, rămân în spatele frontului. Dacă viezurele de stâncă, lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe cruce a făcut pocăință pentru noi și a pătimit pentru slăbiciunile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe cruce a făcut pocăință pentru noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele cerești. Aceștia pot fi comparați cu lăcustele, datorită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din Bessa - o biografie a Sfântului Francisc care începe prin cuvintele „Quasi stella matutina” (Ca luceafărul dimineții). În primul fragment redat aici, autorul, cu siguranță, exagerează rolul lui Ugolino în întemeierea și organizarea Ordinului Clariselor și a Ordinului Secular al Pocăinței, pentru care va fi nevoie să se rectifice afirmațiile sale chiar prin cuvintele lui Grigore al IX-lea. Ultima parte a fragmentului nu prea pare să facă referință la clarise, ci, mai degrabă, la o altă congregație. Text: Vita Gregorii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
matutina», în IDEM., Francesco e le sue immagini. Momenti della evoluzione della coscienza storica dei frati minori (secoli XIII-XVI), Padova 1997, 37-56. 1. [Ugolino, episcop de Ostia], în timpul mandatului său, a instituit și a definitivat noile ordine, cel al Fraților Pocăinței și al Doamnelor Retrase. El a orientat și Ordinul Fraților Minori, care la început hoinăreau fără reguli precise, pregătindu-le o nouă regulă, dând astfel formă acelei mișcări informe, desemnându-l pe fericitul Francisc drept ministru și conducător. 2. Sub
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]