2,948 matches
-
zonă. Având în vedere faptul că în nicio necropolă a dacilor liberi din Moldova nu avem asemenea piese, trebuie să facem legătura cu harnașamentul descoperit în așezare, care avea, datorită placării cu argint a mai multor piese, un caracter de podoabă, precum și cu piesele de argint din tezaurul de la Mogoșești, din aceeași perioadă, care pot constitui pradă de război sau stipendii pentru garantarea granițelor, oferite de romani populației locale, așa cum se întâmpla și cu monedele romane, rămase ca mărturii, în numeroasele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
95, 98, 102), 7 din cele 21 din mormintele de incinerație în urne (7, 30, 70, 89, 90, 99, 106) și 3 din cele 22 morminte în gropi simple (2, 88, 105). Inventarul lor constă, în special, în obiecte de podoabă, respectiv mărgele și mai puțin alte piese, cum ar fi cele de port sau cu alte semnificații. O situație cu totul aparte o reprezintă prezența la unele morminte de incinerație și de înhumație a unor fragmente ceramice, care provin de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aplici din bronz, a unui inel și a unui fragment de cuțit, doar mărgelele sunt mai numeroase. Cu toate acestea, putem spune că și populația de aici avea predilecție, fie pentru unele piese vestimentare, fie, mai ales, pentru obiectele de podoabă. Cele două fragmente de fibulă, presupun existența obiceiului ca unele piese de veșmânt să fie prinse cu asemenea accesorii, care, prin frumusețea lor, puteau constitui chiar și obiecte de podoabă. Descoperite la două morminte de incinerație, diferite, nu ne putem
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru unele piese vestimentare, fie, mai ales, pentru obiectele de podoabă. Cele două fragmente de fibulă, presupun existența obiceiului ca unele piese de veșmânt să fie prinse cu asemenea accesorii, care, prin frumusețea lor, puteau constitui chiar și obiecte de podoabă. Descoperite la două morminte de incinerație, diferite, nu ne putem îngădui să presupunem că și aici populația avea obiceiul de a folosi câte două fibule. Este curios că niciun exemplar de fibulă nu a fost descoperit la mormintele de înhumație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fibulele puternic profilate, cu antecedente în sec. I - începutul sec. II d. Chr., nu fac notă discordantă din punct de vedere cronologic cu celelalte materiale din grupurile I și II. Același lucru putem spune și despre celelalte două obiecte de podoabă, aplica din grupul I și inelul din grupul IV, care au corespondențe în materialele similare din sec. I-II d. Chr.. Ceramica prezentă ca urne, la mormintele de incinerație, prin formele deja cunoscute în toate necropolele dacilor liberi, apare în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai ales cu populația romană, atât din Imperiu, cât și din Provincie, a influențat cantitatea sau calitatea inventarului din morminte. Necropolele mai târzii, din secolele II și în deosebi III d. Chr. sunt mult mai bogate. Apariția unor obiecte de podoabă din materiale mai bune, ca de pildă: fibulele din argint, cerceii și pandantivele din argint, unele lucrate în tehnica filigranului, folosirea monedelor de argint ca pandantive, nu ca inventar în morminte („obolul lui Charon”), mărgele mai frumos și mai bine
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
caracteristice necropolelor de la sfârșitul secolului al III-lea. Sărăcia observată, din acest punct de vedere, în necropola I de la Săbăoani, dovedește faptul că aparține unei perioade timpurii, respectiv sec. II d. Chr. Numărul mic de fibule sau alte obiecte de podoabă dovedește că populația care și-a îngropat morții în această necropolă era destul de săracă, iar obiceiurile de port sau ritualurile săvârșite cu prilejul cestui act sacru, de înmormântare, erau la începutul unor practici religioase, rar întâlnite la dacii din perioada
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmente ceramice, oase, și cărbune, întinse pe o suprafață de peste 40 de m p dovedesc existența unor situații similare cu alte necropole și deci o unitate a civilizației dacilor liberi din secolele II-III d. Chr. La acestea se adaugă portul podoabelor, mai ales mărgele, fibule, inele etc. Ele sunt asemănătoare cu descoperirile din celelalte necropole ale acestei populații. Ceramica folosită mai ales ca urne sau capace este prezentă la un număr destul de mare de morminte. Formele cele mai folosite ca urne
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
capăt răsucit, ca o scoabă, iar celălalt puțin întors spre interior. Corpul brățării este reprezentat de o sârmă din fier, pătrată în secțiune, ușor răsucită. Nu are alte elemente pentru a fi considerată, cu certitudine, un astfel de obiect de podoabă. Cu toate acestea nu i se poate atribui alte semnificații sau întrebuințări. Cea de a doua piesă (Pl. 50/4; 72/2) este realizată, de asemenea, dintr-o sârmă din fier cu corpul, de data aceasta, rotundă în secțiune, cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la mormântul de incinerație în urnă nr. 98. Ca formă este semănătoare cu fibula de la Văleni descoperită la mormântul nr. 538 și încadrată în tipul 7b. O piesă asemănătoare a mai fost descoperită la Soporu de Câmpie. c4 - Obiecte de podoabă Am inclus în această categorie următoarele tipuri de obiecte: brățări, cercei, pandantive și mărgele. Cele mai numeroase rămân, ca și în cazul necropolei I, mărgelele. Brățări În necropola II de la Săbăoani au fost descoperite trei brățări din argint sau bronz
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din secolele II-I î. Chr., I începutul sec. II d. Chr., cum este cel de la Brad. În necropola II de la Săbăoani nu s-au descoperit cercei sau pandantive din filigran de argint. Pandantive Din această categorie de obiecte de podoabă au fost descoperite doar două piese: una din fier sub formă de căldărușă și cealaltă din argint. Căldărușa din fier se păstrează destul de prost, doar partea inferioară, lipsindu-i tortița de agățat. Este formată dintr-o tăbliță din fier, sub
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
32, 77, 85, 93, 135 și 139. În acest caz este posibil să ne imaginăm existența unor ritualuri de purificare prin foc, realizate într-un loc anume în cadrul necropolei sau în afara ei, după care aceste piese, în special obiectele de podoabă, să fi fost depuse în mormânt alături de proprietarul lor. După cum se poate observa, aproape toate tipurile de mărgele existente în necropola I sunt prezente și în necropola II. Diferența constă numai în privința numărului lor, mai mare în necropola I și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urne. De acest fenomen, putem lega și faptul că în mormintele de incinerație numărul obiectelor de inventar este foarte mic. Chiar mărgelele sunt în număr mic, deși presupunem că în marea lor majoritate, făceau parte din coliere. Aceste obiecte de podoabă participau sigur la arderea pe rug, deoarece multe din ele sunt deja deformate de foc, unele chiar topite. Mai greu de explicat sunt cele de la mormintele de înhumație, care sunt topite sau deformate de foc. Încercând să facem o statistică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
erau introduse în urne sau în gropi, restul rămânea, probabil, la locul cinerării sau erau împrăștiate în zonă. După cum nu este exclus ca arderea să fi fost foarte puternică, fenomen care a dus la topirea completă a acestor obiecte de podoabă. Diferențierile dintre mormintele de înhumație și cele de incinerație pot veni și din faptul că toate mormintele de înhumație sunt de copii, în timp ce mormintele de incinerație au aparținut maturilor, de aici, poate și acele diferențe de port între vârste. Examinând
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aveau câte o singură fibulă. Sunt și excepții. Chiar la Văleni s-au descoperit și morminte care au avut două sau chiar trei fibule. Frumusețea sau eleganța unor astfel de obiecte a constituit și motivul folosirii lor ca obiecte de podoabă, alături, mai ales, de șiragul de mărgele de la gât. O altă categorie de obiecte descoperite în necropola II de la Săbăoani o formează obiectele de podoabă, reprezentate aici prin cercei, pandantive, brățări și mărgele. Cerceii sunt destul de simpli, formați dintr-o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sau eleganța unor astfel de obiecte a constituit și motivul folosirii lor ca obiecte de podoabă, alături, mai ales, de șiragul de mărgele de la gât. O altă categorie de obiecte descoperite în necropola II de la Săbăoani o formează obiectele de podoabă, reprezentate aici prin cercei, pandantive, brățări și mărgele. Cerceii sunt destul de simpli, formați dintr-o sârmă subțire de bronz, la un capăt o urechiușă, iar la celălalt, cu vârful ascuțit și încovoiat, pentru a fi prins la ureche. Asemenea obiecte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipul C3a, fiind prezent în Tezaurul de la Hunedoara și în toate cele trei grupe de tezaure. Un exemplar asemănător a fost descoperit și în Cetatea dacică de la Brad, într-o locuință adâncită din așezarea deschisă. Cele mai numeroase obiecte de podoabă descoperite în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă mărgelele care sunt de diferite forme, culori sau materialul din care sunt confecționate. Cele mai multe din sticlă. Sunt prezente atât la mormintele de incinerație cât și la cele de înhumație. Erau purtate la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
80 și 82, două de incinerație în urnă - M. 69 și 73 și 6 de înhumație: M. 64, 65, 67, 68, 72, 78. Din punct de vedere al inventarului, în acest grup lipsesc atât fibulele, cât și unele obiecte de podoabă, mărgelele sau pandantivele și cerceii. Este cel mai sărac din toate grupurile de morminte ale acestui cimitir. Doar două morminte, unul de incinerație în groapă și unul de înhumație au avut inventar. Este vorba de mormântul de înhumație nr. 78
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Totuși, din punct de vedere al spațiului în care au fost descoperite ne oferă posibilitatea să conchidem că aparțin celor două grupuri situate în partea nord-vestică a necropolei, unde predomină mormintele de înhumație, respectiv copiii, care purtau asemenea obiecte de podoabă. Pandantivul de argint, descoperit în mormântul de înhumație nr. 70 care face parte din grupul III de morminte, cel mai sărac din cele cinci grupuri, deși valoros din punct de vedere artistic și al materialului din care este confecționat, nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
privitor la cronologia necropolei sau măcar a grupului respectiv. Trebuie să consemnăm, totuși, lipsa totală a pandantivelor de argint lucrate în tehnica filigranului atât în necropola I, cât și în necropola II de la Săbăoani. Cum acest tip de obiect de podoabă este prezent aproape în toate celelalte necropole ale dacilor liberi, care constituie un element de datare destul de important pentru această perioadă, trebuie să considerăm și noi că necropolele de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. aparțin din punct de vedere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
elemente de cronologie, dat fiind generalizarea lor pe tot parcursul secolelor II-III d. Chr. Așadar, de pildă, mărgelele sferoidale, mici sau mai mari, sunt prezente în patru din cele 5 grupuri, lipsind în grupul II. Acest tip de obiecte de podoabă, încadrate în tipul 1a, 1b și 1c din necropola de la Văleni face parte din fazele I și II, respectiv, sec. II-III d. Chr.. Aceeași situație și cu mărgelele din tipul 1b, discoidale, aflate, de asemenea, în aceleași patru grupuri, lipsind
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acum apar mai multe obiecte de inventar, în special fibule, pandantive, ace de cusut sau brățări. Cu ajutorul lor am putut prelungi datarea acestei necropole către sfârșitul sec. III d. Chr. sau chiar începutul secolului următor. Observăm, însă, lipsa obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi mărgelele de cornalină, lapislazuli, aduse din zone îndepărtate, din corali sau realizate din argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești, Bărboasa-Gălănești, Izvoare-Bahna sau în necropolele din Dacia - romană: Soporu de Câmpie, Obreja, Fărcașele, Reșca sau Locusteni.Cu toate acestea, portul obiectelor de podoabă, destul de bine ilustrat de prezența chiar puțin numeroasă a acestora demonstrează o unitate a culturii materiale din această perioadă, destul de asemănătoare cu situații din celelalte necropole din Moldova, Dobrogea, Transilvania sau Oltenia. Aceasta se referă și la faptul că se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
evoluție a aceluiași tip de fibulă, datată, însă, către sfârșitul sec. III d. Chr., precum și apariția fibulelor cu placă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, care fac legătura cu fibulele caracteristice sec. IV d. Chr. Alte obiecte de podoabă, caracteristice acestei perioade sunt reprezentate de brățările, cerceii sau pandantivele din bronz, fier sau argint, cu forme specifice, unele din ele constituind etape în evoluția lor din perioada clasică a culturii dacice. Generalizarea lor în aproape toate așezările și necropolele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sau, poate cu semnificații religioase, respectiv, „obolul lui Charon”, în cazul în care moneda nu era perforată. Cele 12 tipuri de mărgele descoperite în această necropolă demonstrează caracterul unitar al civilizației dacilor liberi, care foloseau același tip de obiecte de podoabă, aproape toate de factură romană (provenite din ateliere romane), fiind descoperite în toate necropolele cercetate până în prezent. Este adevărat, însă, că unele tipuri de mărgele lipsesc în una sau mai multe necropole, dar acest lucru este legat, în primul rând
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]