7,468 matches
-
pag 52) Ultimele poeme sunt dedicate bunicilor, al căror portret, trasat cu o peniță subțire, învăluit în acuarelele toamnei și amurgului, te impresionează până la lacrimi, readucându-te în copilărie și făcându-te să-i revezi pe bunicii tăi. Retrăim împreună cu poeta amintirile anilor frumoși ai copilăriei, chipurile bunicilor și ale părinților. Ultima parte a volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
să-i revezi pe bunicii tăi. Retrăim împreună cu poeta amintirile anilor frumoși ai copilăriei, chipurile bunicilor și ale părinților. Ultima parte a volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc, „Acasă”, ,,Măicuța”, „Agapia”. Câtă lumină primăvăratică și delicatețe, câtă dragoste, câtă puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
încă o dată volumul. O carte plină de frumuseți, de meditație, de muzică divină, de melancolie și de amurg... cinste cui te-a scris. Ștefan Dumitrescu, membru al Uniunii Scriitorilor Referință Bibliografică: Cronica literară la volumul de poezie ,,În amurg”, a poetei Emilia Țuțuianu, autor Ștefan Dumitrescu / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emilia Țuțuianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
festivalului - „Poeți la Castel”, urmată de festivitatea de premiere. Tot sâmbătă a avut loc și o frumoasă lansare de carte a tinerei poete VIVIANA NADIA TOPORAȘ - ADAPTĂRI DE ZBOR (versuri), cartea fiind prezentată de editorul GHEORGHE A. STROIA și de poeta AIDA ZAHARIA. Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com. * * * ARMONII CULTURALE
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
aflat în fruntea ei. A intervenit Viorica Popescu, președinta Filialei Brașov, care a răsplătit activitatea culturală a domnilor Al.F. Țene și Iulian Patca oferindu-le Medalia „Nicolae Titulescuˮ, după care a dăruit revista „Ritmuri brașoveneˮși a prezentat-o pe poeta Mihaela Antonesei, premiată a LSR. Au urmat lansarea volumelor dedicate împlinirii a 10 ani de existență a Ligii Scriitorilor. Gavril Moisa a prezentat cartea „Liga Scriitorilor Români 10 ani în slujba culturii româneˮ (de G. Moisa și Voichița Pălăcean-Vereș), o
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI S-AU SĂRBĂTORIT 10 ANI DE EXISTENȚĂ A LSR [ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382367_a_383696]
-
stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare”. Dar unde nu este iubirea? Iubirea este ”fir de soare, Sorbind a cerului suflare”, este ”metamorfoză...” peste timp”, un ”dans în noapte”, este locul nemărginit unde ”cu roua așternută pe gene”, poeta așteaptă. Așteaptă și strigă...: Te-aștept, iubire!”. Ne mai spune Daniela Tiger că iubirea poate fi furată. Păi..., ce... noi nu știm asta! ”Din ocean de sentimente”, în ”blânde nopți de veghe ”, vine unul și ți-o fură. Ce-ți
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
și ți-o fură. Ce-ți mai rămâne de făcut, omule bun! să aștepți ... și în ”vise colorate”, pe ”aripi de-ntrebare”, să te rogi, să tot spui... Te-aștept, iubire!”. ”te-aștept cu-nfrigurarea ploilor de toamnă”, mai spune poeta, ”numai noi, amândoi”, să ”mă chemi...”... ”flăcări de suflet” în ”visul tău”...,”alăturându-ne-n cuvântul ”amândoi”, iară și iară ”gânduri” în ” meandre de visare”, ”cu sufletul ascuns prin frunze arămii”, poeta-și strigă oful și cu vocea blândă-i
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
aștept cu-nfrigurarea ploilor de toamnă”, mai spune poeta, ”numai noi, amândoi”, să ”mă chemi...”... ”flăcări de suflet” în ”visul tău”...,”alăturându-ne-n cuvântul ”amândoi”, iară și iară ”gânduri” în ” meandre de visare”, ”cu sufletul ascuns prin frunze arămii”, poeta-și strigă oful și cu vocea blândă-i spune..., ”te-aștept, iubire!”. Nu numai noi chemăm și așteptăm iubirea, știm bine că și ea ne cheamă: Chemarea iubirii ne-nvăluie-n noapte, Ne-nalță spre ceruri, ne duce-n uitare, Cu freamăt
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
-n scântei de mărgăritare”. Daniela Tiger, nu așteaptă orice fel de iubire, ci ”Iubirea supremă”. Într-”un auriu în asfințit”, în ”abisul mării”, ”la pieptul tău”, ”în valsul stelelor”, ”în unduiri amețitoare”, ”Prizonieră-n sentimente”, în ”Strigăt mut” se destăinuie poeta,” mă caut pe drum rătăcit...”. ” Surprinsă de viață și joc”, ca o ”sclavă a iubirii”, ”Sărut(ă) viitor cu alt noi!”. În ”sensuri cardinale” și-ntr-o ”decizie finală”, parcă tot așteptând-o-i spune: Te las, iubire, dac-așa
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
decizie finală”, parcă tot așteptând-o-i spune: Te las, iubire, dac-așa ți-e vrerea Și fiecare pe alt drum s-apuce, Nu ai să vezi în urmă-acum durerea Căci, demn, eu voi purta această cruce!” În ”iluzii” angelice poeta se mai destăinuie... Din norii mei... raze de vis, Un răsărit e între noi, Privind, acum, la tot ce-i scris, Străbatem ani-lumină-n doi...” Într-o ”revenire” la normalul paradisului, numai la ”obiecte pierdute” Daniela Tiger nu-și caută iubirea
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
descoperi parcă ... altceva. Mulți, foarte mulți cititori se vor regăsi în paginile acestei cărți cu ”modele” din dulcea copilărie, dar și în mireasma locurilor natale, cele mai frumoase locuri de pe pământ, în viața satului românesc. Am rugat pe cineva, o poetă, să-mi trimită poezii despre sat, trebuindu-mi la alcătuirea unei antologii. Mi-a răspuns ... firav: - M-am născut pe asfalt. Și știi ce rău îmi pare! Suferea că nu a cunoscut viața de la țară. Da. Cine nu a cunoscut
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
bune pră masă / Petrecerea fain să iasă, / Goșcii ce-n prag o să-ți vină / S-aibă parce dă ogină,“ ne spune Petru Peța în poezia „Rugă în Banat“. Despre tradiția țăranului bănățean de a recolta porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la coșie.“, iar despre culesul fructelor toamna pentru a face
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
și a îngriji de animale. „Mi-amincesc dă taica-moșu / Cum șăgea, propcit în boată, / Când pădza vo doaua noacini “ („La sălaș“), în timp ce poetul Ioan Albu ne amintește într-o poezie de carul cu boi. Superstițiile din lumea satului sunt surprinse de poeta Maria Mândroane în poezia „Cântă șiomvica“, ciovica fiind pasărea ce se presupune că ar anunța moartea unui om, dar și de Ștefan Pătruț în „Strigoniu“. Satul este locul unde înțelepciunea și-a făcut casă. Descoperind viața de la sat cu tradițiile
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
așteaptă nerăbdătoare la ușă la urma-urmei iubitele se pot înlocui ca maneta schimbătorului de viteză cumpărat de pe net ca jențile vară-iarnă de pe un logan pe altul pe când elevatorul cedează strivindu-ți o ultimă inimă ce-ar fi să fii tu poeta altcuiva îmi spui bye-bye girl show must go on cuvintele astea nu-s de os domnesc sunt dintr-o viață fără roată de rezervă un cernobâl care-a lăsat încă un pui în inima mea un incendiu toamna în vie
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
intitulat „Forbidden Love/Amor prohibit“, apărut la Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureș, 2015, mi-am pus întrebarea: această poezie este un elixir adevărat sau imaginar? Deoarece cugetarea blagiană ni se arată în toată splendoarea ei în acest volum. Există în versurile poetei interferența a două concepte ce ni se destăinuie încă din titlu. Amorul fiind un sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva, prohibit însemnând interzis; astfel, cele două cuvinte dau imaginea puterii unui argument, iar o poetică a
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din’ naltul fumegând/ al Crucii.” Poezia este o profesiune de credință, relevând sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai rămas. Poezia Marianei Cristescu este o poezie sintetică, dar și una metalingvistică: „Cu moartea pre moarte călcând,/ am zămislit/ după
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
dulce sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au cuminecat și miruit “. („Rhapsody in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul dintre Poezie și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul dintre Poezie și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
Atât a rămas: / un dinte sfărmat/ și marele ochi de safir/ către cer/ înghețat.” („Sic transit gloria mundi”). O rezolvare interesantă privind lumea. Barocul Marianei Cristescu reinventează realul și, simultan, îl umbrește, îi dă dimensiunea misterului, prin viziunea universului curbat. Poeta trece de la real la imaginar, grație unei uluitoare forțe a fantazării. Ca la Arghezi, regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul, câinele și caii” ) Deosebirea este că poeta vede lumea, spre deosebire de Arghezi, mai ales sub latura interpretării filozofice. Metaimaginarul scoate această poezie din seria prețioșilor: estetica oglinzii ne indică un dublu proces de răsfrângere a realului și, totodată, o relație între două universuri sublimate de artă. Versurile din
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
interpretării filozofice. Metaimaginarul scoate această poezie din seria prețioșilor: estetica oglinzii ne indică un dublu proces de răsfrângere a realului și, totodată, o relație între două universuri sublimate de artă. Versurile din acest volum ilustrează, programatic, funcția ludică a poesis-ului. Poeta a îmbrăcat mantaua lui Gogol, și sub ea, se joacă fără complexe, în postura de homo ludens, folosindu-se de marea sa capacitate de a fantaza. Trăirile sale sunt un fapt de cultură, bazat pe împletirea cunoștiințelor acumulate cu îndrăzneala
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
biologic. „Pironit în vitraliu,/ ochiul acela,/ cândva azuriu,/ atoatevăzător,/ se bălăngăne/ plictisit,/ înlăuntru-i rostogolindu-se/ cu întrebări/cu tot.” („By -pass”). Traducerea în limba engleză a doamnei Ileana Sandu este precum o mănușă croșetată pe măsura poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim aici un Deus al amorului ce fumegă pe cruce și un Iisus trimis pe această lume să asiste la țopăiala unor „arlechini albaștri/ fără Dumnezeu
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
ascult, imn de slavă nu doar poeziei în general și celei scrise de Olguța Trifan, ci și țăranului român, nu numai de la Pădureni, care sfințește perenitatea, drumul de mâine al României, de Mihai Batog Bujeniță care a elogiat pertinent creația poetei care ne reprezintă: Cu părul nins, cu sufletul cald, cu ochii plini de lumină, te văd, măicuța mea, stându-mi în prag, cu vocea-ți dulce, blândă, ce sufletu-mi alină. Ți-au curs din ochi salbe de perle - o
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
apare Ea - Iubirea, mai întâi sub forma unui vis frumos, mai apoi frântă în zbor de dorințe sau gânduri nespuse. O iubire intensă și marcantă, ce s-a volatilizat, închizând poarta, fără umbră de regret sau remușcare. O iubire căreia poeta i se adresează când tandru, când distant și rece, reverberând dureri și atingând sensibile amintiri. Dar, în orice prag de amurgire, acestei iubiri aproape uitate, îi ia locul cerul plin de stele, pădurile fermecate de vrajă, visele frumoase, cu alte
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
universul nou creat conține doar sâmburii tangențiali realității, însă cu o inimaginabilă forță de a panorama spațiile necesare evadării din cotidian, în care orice slăbiciune a trupului este convertită în atu al sufletului. O întreagă lume, cu siguranță, mai bună... Poete,/ fă să răsară/ mărgăritare/ pe câmpia inimii mele/ însetate!// Întinde-ți/ dulceața slovei/ pe pâinea sufletului meu/ flămând de tine!// Te-aștept/ la marginea înserării/ în fiecare anotimp/ să-i culegem roadele!... CĂLĂTOR PRIN SUFLET reprezintă o subtilă invitație pentru
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]