2,516 matches
-
fost învățată să evalueze calitățile umane ca pe niște bunuri, iar educația să primeze asupra simplei atracții. Cu toate acestea, pe Jonathan îl place. Faptul că este Estet pentru Astarte înseamnă acel lucru cvazi mitic, la care visează orice student poet și pictor, frumusețea artistică. Jonathan descoperă toate astea în timpul ceaiului, un ritual în care, ca în multe alte aspecte ale vieții sale, Astarte reușește să fie teribil de boemă și pe deplin englezoaică. Trebuie să stea neapărat la masa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
șapte ani când deja înmuiam o pană răsucită într-un mic vas negru. Era începutul carierei mele de pictoriță! Am făcut niște decoruri de teatru pentru un unchi, regizor, pe care l-am deza măgit! Spre treisprezece ani, am devenit poetă... Musset, Lamartine, Rimbaud, Verlaine erau zeii mei. Suferința lor era și a mea! Oscilam între pictură și poezie. De altfel aveam în familie două mătuși pictorițe: pe tante Marie și pe tante Juliette, și doi unchi poeți: oncle Ion și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ani, am devenit poetă... Musset, Lamartine, Rimbaud, Verlaine erau zeii mei. Suferința lor era și a mea! Oscilam între pictură și poezie. De altfel aveam în familie două mătuși pictorițe: pe tante Marie și pe tante Juliette, și doi unchi poeți: oncle Ion și oncle Justinian. — Ai fost încurajată să-ți cultivi talentele? — Familia mi-a ignorat total înclinațiile poetice. Oncle Ion Pillat a văzut odată ce scrisesem. Nu-mi aduc aminte cu ce ocazie, i-a spus tatei: „Asta mică are
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
deșertul infinit al sufletului său melancolic. Cititorul atent va descoperi în versurile sale și o parte din sufletul lui bântuit de dorințe, iluzii deziluzii, amintiri, speranțe, totul o luptă continuă a vieții în aceste vremuri tulburi. De multe ori împreună poet - cititor își continuă peregrinările , cercetând și lăsându-se cercetat, trecând din ce în ce mai des de la starea de reverie la plonjarea în real, amplificând un cuvânt, o privire, un gest, rătăcind la nesfârșit în căutarea fericirii. Unul dintre cei mai avizați colegi ai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
toba la păpușă!”. „Repetentu’! Repetentu’!” se auzeau vocile ascunse dincolo de gard. În gând l-am trecut pe tata pe la icoane, că rostise cuvântul ăsta În cancelarie, și pe Foiște că-l răspândise În tot satul. Imbecilu-ăla care se crede mare poet și Înțelept subtil trebuie că se scăldase În voluptăți zeiești când azvârlise În urechile ce se plecau la vorba lui că băiatul Directorului de școală a rămas repetent. Ăsta are ceva cu mine și nu prea Înțeleg de ce. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și‐n mine. Pe sub amurgu‐ntristător Curg vălmășaguri de suspine, și‐ n marea noapte care vine Duioase‐ și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor. Al. Mateevici (1888 - 1917) Poetul preot Al Mateevici s‐a născut în Cainar, sat vecin cu Căușenii. Ca poet el s‐a impus prin poezia „Limba noastră”, cu care începe volumul „Poezii”, București, 1926. Publi cate cu o prefață de Petre V.Haneș, acesta crede
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de opinie, dar el se simțea foarte important, când se plângea de stresul provocat de urmăririle, la care ar fi fost supus zi și noapte, de mai multe grupe operative, mobilizate exclusiv pentru el. A trecut vremea și urmăritul nostru poet, s-a mutat undeva la țară, ca să-și mănânce și mai ales să-și bea pensia având codrul aproape. Dar și acum, dacă te încumeți să te duci cu mașina până la el, nu scapi de povestea cu Securitatea. De fapt
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Ierusalimului! Asta voiam să spun. O contradicție, nu-i așa. Ianuli încălzește în palmă paharul de vin roșu.Mâini firave, unghii crescute. Un tremur, cu opriri, ale brațelor subțiri, ca niște bețe. — Al Ebreilor, deci! Cunoașteți acest poem? Marele dumneavoastră poet modern... Sorb ritmic din pahare, ronțăie biscuiți, toți trei. — „Zilele mele cele mai prețioase sunt acelea în care las cercetarea estetică“, scandează, tărăgănat, doctorul. Cunoașteți versul? „Zilele mele cele mai prețioase sunt acelea în care las cercetarea estetică“, reia recitatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În dimineața în care s-a dezvelit piatra, s-a organizat o ceremonie specială într-un loc care se cheamă Liceul de Fete din Vest. Formidabil nume, nu ți se pare? Liceul de Fete din Vest. Au fost invitați toți poeții americani importanți, dar Whittier, Longfellow și Oliver Wendell Holmes au invocat diverse pretexte ca să nu vină. Doar Walt Whitman s-a deranjat să facă drumul. Dat fiind că opera lui face mai mult decât a tuturor celorlalți la un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
răspundă. Le intimidează. O întreb pe femeie cum o cheamă. Fairlynn, răspunde ea. Mi-a fost pus acest nume după poeta antică Li, Reflecție Pură. Ai auzit de opera ei? Superbe versuri! Ce ești? o întreabă tinerele țărănci pe Fairlynn. Poetă. Ce e o poetă? Ce e o poezie? După ce explicația le este oferită, Sesame tot nu pricepe. Fairlynn îi aruncă o carte. De ce nu te servești, ca să afli singură? Nu știu să citesc, zice Sesame pe un ton de scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la noaptea În care acea privire va fi devenit prezență, va fi devenit trup, femeie, strălucire În beznă. Și, dintr-odată, În Întunericul acestei nopți, În acest pavilion ireal, În acest oraș ireal, iată-te, femeie frumoasă și, mai mult, poetă, dăruindu-te. Ea râde. — Dăruindu-mă? Ce știi tu! Nu m-ai atins, nu m-ai văzut și nici nu mă vei vedea, fără Îndoială, pentru că voi pleca cu mult Înainte ca soarele să mă alunge. În Întunericul tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
drept o distracție, un păcat ușor, aproape o cochetărie; dar ideea că el Își asumă sarcina de a-și consemna versurile, În modul cel mai serios de pe lume, Într-o carte Înconjurată de mister, iată ce uimește și neliniștește o poete să consacrată normelor elocinței. Omar pare jenat; Djahane este nedumerită: — Ai putea să-mi citești câteva versuri? Khayyam nu vrea să continue discuția. Voi putea să ți le citesc pe toate Într-o zi, când le voi considera demne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
toate acestea, de Djahane? Un amănunt, dar un amănunt uriaș: nici unul, nici celălalt nu-și doresc copii. Djahane s-a hotărât, o dată pentru totdeauna, să nu se Împovăreze cu o odraslă. Khayyam și-a Însușit maxima lui Abu Ala, un poet sirian pe care-l venerează: „Sufăr din pricina celui care m-a zămislit, din pricina mea nu va suferi nimeni”. Să nu ne Înșelăm asupra acestei atitudini, Khayyam n-are nimic dintr-un mizantrop. Nu este el cel care a scris: „Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Beelzebub I / 221 Beelzebub II / 231 Beelzebub III / 241 Beelzebub IV / 249 Ha satan / 257 Epilog I / 265 Epilog Ii / 279 PERSONAJELE Dănuț Poetul veșnic boem, liber cugetător; Avocatul, zis și Fratele fost magistrat. Pasionat de ezoterism, ca și prietenul Poet; Big Sile dipsoman. O problemă pentru cei din jur; Adrianus, alias Marco van Vierme, alias Boss un ins mărunt, cu suflet mare; Nea Petrică Bau-Bau un cârciumar ciufut; Domnișoara Rodica o proprietăreasă posesivă; Nea Ghiță Patiserul un Criminal fără vocație
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mai fost pe-aici de câteva ori și caută pe conașul Gogu. Între timp și străinul coborâse treptele și se apropia de Iuga, iar când servitorul plecă cu trusa stăpânului, scoase pălăria și zise foarte încurcat: ― Mă recomand: Titu Herdelea, poet... Grigore răspunse numai cu un zâmbet nehotărât, care pe tânărul Herdelea îl zăpăci mai rău. Lavaliera vânătă cu picouri albe îi acoperea gulerul tare și înalt. Își trecu pălăria în mâna stângă și încercă să zâmbească și el fără a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l cheamă Adrian. - Adrian și mai cum? - Nu știa. Sau poate n-a vrut să-mi spună. Mi-a spus doar că e îndrăgostită tot de el, de Adrian. Și părea fericită că-l cheamă așa, Adrian, și că e poet... Adrian plăti și coborî grăbit din mașină. In fața hotelului mai privi o dată ceasul, apoi își făcu loc într-una din ușile turnante. Pătrunzând în hali, clipi din ochi ca și cum ar fi trebuit să se obișnuiască cu lumina artificială. Se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
identitate. Ce l-ar fi putut interesa pe el - de fapt, ce te-ar putea interesa pe dumneata sau pe oricine altul - ce sânt eu în afară de poet? Și, în primul rând cum am putea ști cine sânt când nu sânt poet? Cum am putea cunoaște ceva care nu aparține sferei cunoașterii? Este ca și cum m-ai întreba ce gândește acum ficatul sau rinichiul meu. Există un singur răspuns posibil: aceste foarte utile organe nu gândesc nimic. Își văd doar de treaba lor
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu existența, artistul dorește să-i simtă meandrele, să i descopere fețele de dincolo de mască (măștile iubitei) - vreau să probez cu trupul posibilitățile țepoase ale fricii -, mai ales că, meditând asupra condiției creatorului de artă, observă: e greu pentru tine poete să te ții departe / de ceea ce nu folosește. Privitor la aceasta, ca mai sus, de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor care au alcătuit-o, venit odată cu o bătrânețe - mai mult declarată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întreagă e dovada existenței și, îndeosebi, a dragostei divine: Toamna-nspirată-n aur este / cum un jertfelnic de lumină / către soare. Așadar, ca orice psalmist, elogiind divinul și visând, mai mult decât orice, să-l întâlnească (aștept să-l întâlnesc pe Dumnezeu), poeta oferă prin acest volum-antologie publicului cititor posibilitatea de a face cunoștință sau de a identifica liniile de forță ale gândirii și ale creației sale poetice, în care omul, cu neliniștile lui și cu visul de împlinire lăuntrică, prin iubire, prin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vacanța de vară și tu o să-ți înhami două-trei albine la suflet ca să te aducă direct la noi în bucătărie, unde va mirosi a miere întinsă pe pâine cu unt. Iar, pentru că, odată cu sedimentarea vieții, acolo, în pântecul mamei, viitorul poet se familiariza și cu gândul morții, acesta avea să-i puncteze nu numai existența, ci și creația, legate indisolubil prin firele sufletului și transpuse adesea în imagini onirice, fiindcă, spune Mama (din Familia Popescu), Am auzit că dacă te prăpădești
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
este atât de fidel subiectului tratat încât realmente trăiești drama. Lectura devine treptat incitantă datorită autenticității narațiunii dezvăluită de unele repere cunoscute, cât și datorită faptului că viața autorului se „toarnă” și se mărturisește în paginile cărții. Dar autorul este poet. Intercalarea prozei cu versuri, unele din ele create în timpurile retrospectivei, sporește valoarea povestirii. Poeziile sunt de o rară gingășie ce deconspiră o adâncă și inefabilă tandrețe pentru eroina „Jurnalului.” Tandrețe atât de puternică la vremea ei și din care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
Într-o gazetă postrevoluționară, un confrate poet și prozator, ardea cu fierul roșu pe Emilian Marcu, cântărețul “împlinirilor socialiste” de pagina întâi, din anii de tristă amintire. Întreaga sa creație poetică era considerată o rușine, o lingușeală ideologică, o otravă care a intoxicat cugetele curate ale românilor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
frunțile noastre nu mai pot ieși din noapte...!" Cocoșul Încă nu a cîntat, dar cîntecul său Îmi stă răstignit pe tîmplă, și eu restitui, În felul meu, după cum spuneam, cerului marea-i singurătate, așteptînd zorile. Scene din viața și moartea poetului necunoscut Împleticit Între realitate și vis, trag după mine noile buletine de știri. Tot mai mulți dintre cunoscuții mei neagă că au colaborat În tinerețe cu Hristos. Tot mai mulți Își smulg limbile și le duc la detectorul de minciuni
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mă joc cu argintul din visele sfinților, cu laringele uscat al profetului, cu matrițele etnice cu care țiganii vor tipări un Dumnezeu de lux. E cald și bine aici În groapa Glina a poeziei moderne, În scăldătoarea mistreților, unde tinerele poete Își leapădă pruncii plămădiți după sintaxele maternale, unde tot mai mulți aruncă resturile cinei de taină. Astăzi dragă poete nu ți se mai rupe apa chiar de la primul poem. Și nici eu nu mai sunt destul de antrenat pentru a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
tipări un Dumnezeu de lux. E cald și bine aici În groapa Glina a poeziei moderne, În scăldătoarea mistreților, unde tinerele poete Își leapădă pruncii plămădiți după sintaxele maternale, unde tot mai mulți aruncă resturile cinei de taină. Astăzi dragă poete nu ți se mai rupe apa chiar de la primul poem. Și nici eu nu mai sunt destul de antrenat pentru a ridica viziunea din praf. Stau În groapa Glina a poeziei moderne așteptînd să-mi crească ierburi pe limbă, să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]