3,799 matches
-
îl ieie altul cineva. Dar, într-un rând în pădurile de la Sinești, soarta a pedepsit amar pe Sturdza pentru apucăturile sale egoiste. Ca totdeauna, el ieși din linia pușcașilor și înaintă mult înspre hăitaș. Ce se întâmplă însă? Între vânătorii poftiți la goană era și Iancu Cațichi sau moș Cațichi, cum îi ziceam noi, un bătrân cu o mână stricată și care se servea de pușcă prin un miracol de ghibăcie 63. El, cum venea pe cararea pușcașilor, văzu locul părăsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nimic decât adevărul. Așa să-mi ajute Dumnezeu! Ion, amețit, repetă inconscient jurământul din cuvânt în cuvânt. Ei, acuma, spune ce știi? Apoi, conașule, eu sunt rândașul de la sora dv., coana Ruxanda, și am venit să vă spun că vă poftește la masă. Tablou! În grădina bătrânului Ștefan Dăscălescu, părintele acestor doi frați, am organizat o tragere la țintă cu pistolul, unde mă exercitam foarte des în tovărășie cu fiul său Iorgu, un trăgaci de frunte, și cu colegul meu de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost casa, casă, și masa, masă. Colțata cea de babă a fost înlocuită cu slugi ca oamenii și, după câțiva ani de trai îndemânatec și fericit, el vroind să ne dovedească că s-a lecuit de patima zgârceniei, ne-a poftit pe cei cinci foști tovarăși de vânătoare la moșie la dânsul, unde de astă dată n-am avut nevoie să-i împușcăm găinile, ca să mâncăm în adevăr împărătește. Vra să zică zgârcenia se poate număra între boalele cu leac. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spre marea dezamăgire a celor veniți, el stătea zgribulit de frig încălzindu-se lângă un cuptor. Vizitatorii s-au oprit stupefiați la o distanță pe măsura averii lor. Atunci, Heraclit s-a ridicat și i-a întâmpinat cu aceste vorbe: "Poftiți! Și aici locuiesc zei!" Iar dacă tot m-ai întrebat ce scriu lângă cuptorul de la Huși, să-ți spun că am încheiat zilele trecute o carte despre Ermetismul canonic al lui Ion Barbu. Am început cu Eminescu, despre care Vladimir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mărunte istorii? Trebuiau să vizeze deznodământul, nodul va sfârși prin a se deznoda, nu se pune problema să taie în carne vie. Mâine, la aceeași oră, în același loc!, notifică Arcadi, bătând cu muchia palmei în masă. În fața ușii, se poftiră unul pe altul care să treacă primul și sfârșiră prin a trece împreună, concomitent și aproape îmbrățișați. Vântul de toamnă le-a răcorit fețele. Înviorați, au pornit-o pe mijlocul străzii. Ahile își ridică privirea spre lună care alerga înfășurată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dar aceasta se aprindea numai la sărbători mari, Paște, Crăciun, sau când ne veneau musafiri mai de vază, despre care zicea tata că erau de două prune. Nu pentru orice lele Floare trebuia aprinsă această lampă. Musafirii de vază erau poftiți în casa cea mare, adică cea de dincolo de tindă, care de fapt era tot de 4 metri pătrați ca și cea în care stăteam și dormeam, mâncam și ne făcea tata opincile din piele de porc.Asta pe timp de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prezentăm pașaportul, ne verifică, ne mai dau un bilețel și ieșim pe un culoar lung de vreo 12 m ce duce În ușa avionului. În ușă, la intrarea În avion, erau două tinere care ne-au luat bilețelul și ne poftesc pe scaune, fiecare pe locul lui. Și așa, pe la mijloc, deasupra aripelor, era și locul meu. Era al 3-lea de la geam spre interior. Îmi părea rău că nu e la geam. Dar ne-a anunțat să ne punem centurile
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfântul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, că Domnul are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat, ați da totul ca să ajungeți acolo. Parcă vi se arată Raiul și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai bune și multe și luxoase, frumoase, călduroase Îmbrăcăm trupul. Iar mâncarea să fie cât mai bună și multă. Iar de suflet uităm sau amânăm. Ce păcat! Îmbrăcămintea și mâncarea ne consumă timpul. Nu-l mai săturăm niciodată, tot timpul poftește să-i dăm și să-i dăm. „Să ne mai Împotrivim trupului!” spunea un sfânt părinte. Nu tot ce poftește, dă-i! Nu! Să-l mai ținem În frâu! Altfel ne scoate din Rai. Pofta e de la diavol. Da! Trupu-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de suflet uităm sau amânăm. Ce păcat! Îmbrăcămintea și mâncarea ne consumă timpul. Nu-l mai săturăm niciodată, tot timpul poftește să-i dăm și să-i dăm. „Să ne mai Împotrivim trupului!” spunea un sfânt părinte. Nu tot ce poftește, dă-i! Nu! Să-l mai ținem În frâu! Altfel ne scoate din Rai. Pofta e de la diavol. Da! Trupu-i putregai puturos. După 4-5 zile, când e mort, nu te mai apropii de el. Miroase urât. Iar sufletul e scânteie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Necunoscut M-a privit, Cu ochii senini Și m-a-ntrebat De pot să-l primesc Să-i dau ceva... Că nu are pe nimeni. Am stat și l-am privit, Desculț și Încă tremuram Ochii cu lacrimi avea Și..... l-am poftit El, a dispărut... Și mi-a lăsat, În inima mea Un Duh ce nu-l pot uita. Și m-a cuprins... O jale cu lacrimi amare. De atunci plâng și Întreb Cine era Străinul de la ușa mea! Tu, sau voi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și cu toții alergăm În afaceri ne băgăm Cât mai mult să câștigăm Viață bună să avem Confort și lux mare Vinul gâlgâie-n pahare Pe furiș viața s-a dus Tinerețea s-a ascuns Bătrânețea-i haină grea N-o poftește nimenea Și-a rămas la mine-n casă, Să dorm noaptea nu mă lasă, Gânduri, gânduri tot mereu: Ce-am făcut o viață eu? Zeci de ani cât am trăit, Tot păcate am săvârșit Spovedindu-mă mereu Am aflat de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ținută de Dl. Dimitriu, despre Fălticenii și orașul de altădată . Zice că te-a pomenit și pe tine printre „iluștri” și a vorbit mult și frumos de tine. Încă o dată vă mulțumesc mult! Așteptăm cu plăcere vara sau toamna, să poftiți din nou la Brașov, spre a profita mai mult de aerul ozonat, care și mie Îmi aduce o mare contribuție la menținerea vigoarei și a sănătății! E un oraș pitoresc (...). Vă doresc la amândoi multă sănătate și Încă o dată foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la familia Ciuntu unde ne-am reamintit de cunoștințe comune, ceea ce mi-a făcut o nespusă bucurie. Pe Dl. Colonel Îl cunoscusem locotenent sau sublocotenent. Când mă reîntorc de la București unde plec zilele astea Îmi voi face plăcerea să-i poftesc la un pahar de ceai căci Îmi sunt tare simpatici, mai ales că sunt Moldoveni și Fălticeneni. Vă mulțumesc pentru tot și vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe ” loc=”Bogata” data =”sâmbătă 11
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Băeșu la suma de 5.000 lei ambele. Întâi, vreau să vă exprim alese mulțumiri pentru rara amabilitate ce ați avut de a vă deranja mereu Întru toate cele ce v-am rugat. Mi-ar face o mare plăcere să poftiți și pe la mine, acasă, când mai veniți În București. Avem de discutat multe probleme importante. În al doilea rând, vă Încunoștiințez, că, În dorința de a centraliza picturile lui Băeșu și cu sentimentul că intrând Într-un muzeu le asigur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
2, vor avea prilejul să lucreze. Solicitați-i! Se poate, să stea indiferenți, când locuiesc Într-un oraș, cu atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe străine meleaguri. Pe Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți la noi și cu soția Dv., numai vă rugăm să fim anunțați. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu P.S. Aveți un tren, dimineața, care sosește la noi la ora 7.05 și ar fi bun pentru venit. </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să vândă, casa avea nevoie de Îngrijiri urgente! I-a părut rău, că a fost În imposibilitate de a veni să vă vadă și să mai stea de vorbă cu D-voastră. Când veniți prin Fălticeni, ne face plăcere să poftiți și pe la noi. Vă dorim multă sănătate și mulțumire sufletească D-voastră și familiei. Fam. Lila și Niculae Țanu </citation> <citation author=”UGLEA Vasile ” loc=”Rm. Vâlcea” data=”8.02.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. tocmai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înspăimânta de năpăstuiri, căci rugăciunea le va înlătura.” (Părintele Arsenie Boca - Luptă duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton, 2009, pg. 82). Orice faptă rea are drept temelie un gând necurat. Gândul necurat se naște dintr-o inimă care poftește cele ale păcatului. Pofta inimii și ispita pot fi alungate doar prin rugăciune, post și lucrul mâinilor (munca). “Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
deoarece întinează și trupul și sufletul deopotrivă, întunecă mintea și-l îndepărtează pe om de Dumnezeu. Este singura situație când Dumnezeu pedepsește tentativa, în limbaj juridic. Practic, Dumnezeu subliniază urâciunea desfrânării prin aceea că fie și simplul gând de a pofti femeia este un păcat în sine și unul deloc ușor: “Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.” (Matei 5, 28). Dumnezeu a consfințit legătura trupească
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
tentativa, în limbaj juridic. Practic, Dumnezeu subliniază urâciunea desfrânării prin aceea că fie și simplul gând de a pofti femeia este un păcat în sine și unul deloc ușor: “Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.” (Matei 5, 28). Dumnezeu a consfințit legătura trupească dintre bărbat și femeie prin instituirea Sfintei Taine a Cununiei și doar prin întemeierea unei familii. Legătura dintre soți bazată pe dragoste
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
duse cu vorbe de speranță. Noi credeam că voiau să facă șantaj și că amenințările de arestare nu se vor înfăptui, fiind în contra tuturor regulilor și convențiunilor internaționale. Iluziile nu ținură mult. La 3 decembrie veni un ofițer să-l poftească pe Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să ia cu dânsul o valiză. Refuză net, i se părea imposibilă o astfel de arestare, ca pe un hoț, fără a-l preveni. A plecat. Un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Acolo, un polițist, citind cartea mea de vizită, în loc de a răspunde la salutul meu, mă întrebă de sunt sora lui Brătianu și, plimbându-se în spatele biroului, începu să ocărască guvernul român care maltratase pe internații germani, fără măcar a mă pofti să iau loc. Eu, ghicind intențiile lui de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în tavan, cu brațele încrucișate, parcă nici nu-l auzeam. După câteva minute
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Al brecht, fără știrea acestuia. N-am putut descoperi de ce Kohler, atât de obraznic, ne-a făcut această favoare, chiar intervenind Oberarzt-ul. De altfel, Ausweiss-ul nu ne-a servit la nimic. bulgarii Abia mă potolisem, și d-na Pulieff mă pofti la ceai. Numai de primiri nu ne ardea, îmi scrisese a doua oară, rugându-mă să vin, căci dorea să mă vadă și să-mi mulțumească bărbatul ei pentru că l-am scos din internare. Eu nu făcusem nimic, dar m-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se părea sărbătoarea tristă fără de bătrânii suverani, dar ăst timp? Lia a îmbrăcat pe Vintilică țărănește, cu o panglică tricoloră peste piept, și l-a dus la stăriție să strige: „Trăiască România!“ Eu, asemenea, îmi pusesem portul românesc și am poftit pe maica stariță și [pe] Evlampia la prânz. Era prima zi caldă, în care nu am făcut foc. Ne mai înviorasem. [A doua zi însă, mare emoție, la 8 dimineața d na Rătescu, sosind cu corespondența și provizii, a fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]