4,210 matches
-
la județ și fiindcă rezultatele acestora au fost doar vag reperate în media locale (Contrasens 2008). În mod evident însă, nu toate colegiile necompetitive se datorează re-trasării fruntariilor electorale. Circumscripțiile "sigure" pot apărea și în mod natural, ca urmare a popularității ridicate a unui partid într-o anumită regiune. Acesta este cazul UDMR în zonele locuite de etnici maghiari sau al PDL în județe precum Arad sau Suceava. Miza nominalizării în colegiile necompetitive a fost cu atât mai mare cu cât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
iunie 1946. Instaurarea comunismului imediat după și intensificarea acestuia prin propagandă au făcut ca istoria mișcărilor de dreapta să fie cercetată prin prisma rescrierii din perspectiva luptei de clasă (Fătu, Spălățelu 1971). Ceea ce se anunța interesant pentru aceste mișcări, cauza popularității și a rapidei lor ascensiuni a fost faptul că leagă problemele politice de devenirea istorică și identitară a poporului român, un subiect sensibil datorită paradoxurilor pe care le vom detalia în secțiunea următoare. Perioada de după 1989 a adus sfârșitul cenzurii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diverse, printre care și extrema dreaptă. Respingerea comunismului, devenită de bon ton, putea echivala ușor cu îmbrățișarea celeilalte extreme și deci cu o recuperare a dreptei. Acest capitol analizează evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa (Mudde 2005, 162-167). Vom porni de la obsevația (sprijinită de clasamentele alegerilor prezidențiale din ultima decadă 1) că extrema dreaptă este o prezență constantă în peisajul politic românesc, situându-se constant pe locul 3 sau 4
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mai mult decât atât, rezultatele constante la alegerile prezidențiale pun în umbră prezența intermitentă în mass-media din perioadele postelectorale. Faptul că nu are o doctrină coerentă sau un program politic stabil nu este aparent un impediment pentru evoluția ei, deoarece popularitatea ei se bazează pe altceva.3 În pofida faptului că niciun partid de extremă dreaptă nu a câștigat alegerile legislative, rolul lor nu este unul minor. PRM și PUNR au intrat în coaliția guvernamentală în 1994-1995 (așa-numitul "patrulater roșu"), fapt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de cea a PNG cu liderul său George Becali. In ultima secțiune ne vom concentra asupra unei formațiuni care nu este partid politic Noua Dreaptă și vom evalua potențialul său politic. Vom încerca apoi să tragem câteva concluzii asupra motivelor popularității extremei drepte și a constanței ei pe scena politică românească. Caracteristicile extremei drepte: origini culturale și istorice Pentru început, vom căuta să înțelegem de ce extrema dreaptă are o ideologie atât de atractivă pentru români. Cauzele acestei propensiuni se regăsesc în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dar nu neapărat formale sau permanente, care incită la acțiune colectivă prin manipularea așteptărilor publicului. (Beichelt și Minkenberg 2002,10) Deși alocuțiunile lui CV Tudor conțin exagerări vădite, sunt pe alocuri agresive și contradictorii, acesta s-a bucurat îndelung de popularitate confirmată prin vot și a funcționat ca "locomotivă" a partidului său. Tenta de extremă dreaptă a discursurilor sale face uitat faptul că a fost unul din poeții de curte ai lui Nicolae Ceaușescu... Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
doar lui Tudor și partidului său, majoritatea partidelor din România deceniilor trecute având o retorică populistă. Există însă un context particular care l-a ajutat pe Vadim să ajungă în topul preferințelor, precum și o strategie discursivă care i-a adus popularitatea. Spre exemplu, în afară de referințele la "ancorele culturale" de tipul ortodoxiei sau a imaginii lui Vlad Țepeș, elemente populare, ușor recognoscibile și identificabile, CV Tudor se folosește de anumite tactici pentru a rămâne în atenția mass-media. Astfel, el combină atacurile virulente
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
îl înfățișează ca potențială victimă. Deși el este cel care atacă mai mult, faptul că nu are acces la putere face ca atacurile pe care le primește să semene cu un abuz asupra unei victime inocente. Prezența în mass-media și popularitatea care decurge de aici sunt deci principalul aport adus de CV Tudor partidului său. Vom încerca să vedem ce aduce nou PRM în peisajul politic din România. Principala caracteristică este cea de a fi un "partid de criză" care acționează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nou PRM în peisajul politic din România. Principala caracteristică este cea de a fi un "partid de criză" care acționează eficient doar în astfel de situații, lucru care l-a ajutat să fie singurul partid politic căruia i-a crescut popularitatea în perioada 1996-1997. Este de asemenea singurul partid în afara celor "istorice" și "doctrinare" (socialiștii, liberalii și democrații) care a reușit să obțină locuri în Parlament în toate alegerile din 1992 până în 2008. A reușit astfel să își creeze o platformă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
motivația votului lor; acoperirea mediatică; situația economică și contextul socio-cultural cu schimbările și tendințele de dezvoltare. (Vlăsceanu și Miroiu 2001, 10-11). Pentru a detalia cele afirmate mai sus, amintim că în preajma alegerilor din 2000 situația politică era mai degrabă instabilă: popularitatea CDR scădea, dar nu atât de vertiginos ca cea a liderului său, președintele în exercițiu Emil Constantinescu și a partidului său, PNȚCD. Statisticile Fundației pentru o Societate Deschisă arată că majoritatea populației se simțea slab reprezentată, și în același timp
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ridica în sondaje: Alianța pentru România, a fostului ministru al Apărării, Teodor Meleșcanu. Platforma sa politică era foarte asemănătoare cu cea a liberalilor cu care a și fuzionat în 2002, însă ceea ce ne interesează este scăderea bruscă în sondaje a popularității liderului său, ca urmare a scandalurilor de afaceri externe gen "cazul Costea"11 sau "firul roșu".12 Astfel spectacolul politic confirma cazurile de corupție denunțate de Tudor. Aceste circumstanțe au creat contextul ideal pentru ascensiunea PRM: alegătorii erau nesiguri și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
condiții patologice inerente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Aceasta se manifestă mai puternic atunci când există un catalizator de tipul unei situații sociale (imigrație) sau economice (șomaj, criză) dificil de controlat și cu efecte neplăcute. PNG-CD Cea mai mare parte a popularității partidului se datorează personalității intempestive a liderului său George Becali. Ca orice lider populist, farmecul său se manifestă prin caracterul de one-man show, care atrage prin retorica directă și intransigentă. Prezența în mass-media l-a făcut în scurt timp (intervalul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ei la Mișcarea Legionară. Cunoscut pentru religiozitatea afișată inclusiv printr-un crucifix amplasat în fața casei sale (fostul sediu al ambasadei Argentinei), prin venerarea icoanelor și confesiunile publice, este ctitorul multor biserici și mănăstiri, lucru care i-a mărit cota de popularitate în sânul unui popor judecat stereotipic drept "religios". Acest amalgam de opulență, pioșenie și spirit întreprinzător i-au construit lui Becali imaginea de "bun român". Combinația fastă între religiozitate (prin referințele și declarațiile sale), retorica autoasumată de Războinic al Luminii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
European. Schimbarea numelui din PNG în PNG-CD (Creștin-Democrat) este o voită apropiere de Grupul Popular European, unde se regăsesc partide de orientare creștin-democrată. Deși nu există o ascensiune fulminantă a PNG care să îngrijoreze, ceea ce ne pune pe gânduri este popularitatea de care se bucură încă liderul acestui partid, în ciuda remarcilor sale antisemite, xenofobe și homofobe și a promisiunilor de acționa drastic împotriva acestor grupuri în cazul în care ar fi ales președinte. La fel stau lucrurile și cu admirația sa
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele două partide nu sunt momentan percepute ca amenințătoare pentru democrație. Totuși, și poate tocmai de aceea, ele se mențin în spațiul politic datorită unei componente esențiale a imaginii lor: cea mediatică. Mass-media este factorul principal pe care se bazează popularitatea liderilor (și în consecință și a partidelor) de extremă dreaptă din România (Teodorescu et al. 2005, 185). Putem clasifica ad-hoc tipurile de expunere mediatică în: expunere datorată declarațiilor politice (în special cele electorale) expunere datorată componentei de spectacol (declarații sau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sau arestarea sa din 200921). Aceasta din urmă, un eveniment în sine, precum și spovedaniile publice care i-au urmat au contribuit la alegerea sa, câteva luni mai târziu, ca europarlamentar (Marinescu în Gherghina și Mișcoiu, 2010). Cheia succesului și a popularității acestor două personaje este potențialul lor de a fi one-man show (și Trickster 22 în cazul lui Becali pentru detalii vezi Marinescu 2009, 90-104). Astfel se creează o anumită simbioză tradusă într-o proporționalitate directă între rating-ul emisiunilor sau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
personaje este potențialul lor de a fi one-man show (și Trickster 22 în cazul lui Becali pentru detalii vezi Marinescu 2009, 90-104). Astfel se creează o anumită simbioză tradusă într-o proporționalitate directă între rating-ul emisiunilor sau știrilor și popularitatea, sau cel puțin vizibilitatea partidelor prin liderii lor. Singurul lucru care i-ar diferenția pe aceștia ar fi tipul electoratului care le acordă încrederea. La fel, sondajele de opinie evidențiază faptul că alegătorii fac parte din aceleași categorii socio-profesionale (bărbați
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scurt moment de glorie, datorată exclusiv liderului său, după care a intrat într-un con de umbră (reflectată îndeosebi de absența din Parlamentul României). Din punctul nostru de vedere, același lider are un efect dublu: pe de o parte, aduce popularitate partidului său, dar pe de altă parte nu îl face suficient de credibil pentru guvernare, mai ales din cauza ridicării standardelor politice o dată cu calitatea de membru al Uniunii Europene. De menționat și că, până în 2008, România s-a bucurat de creștere
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
relativă stabilitate politică, deci un context departe de criza care l-a adus în față pe omologul lui Becali, CV Tudor 24. Va fi interesant să vedem ce vor aduce noile alegeri, mai ales că PDL suferă o scădere de popularitate datorată măsurilor de ieșire din criză, iar PSD este într-un proces de rebranding, după ce Victor Ponta a preluat șefia partidului. Dacă măsurile economice nu vor avea efectele scontate și PSD nu va reuși să devină suficient de credibil, atunci
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegerea primarilor. Acest fapt ar putea fi explicat, printre altele, de caracterul personalist al votului, știut fiind faptul că, la acest tip de scrutin, șansele de reușită ale oricărui partid politic sunt condiționate în mod particular de carisma candidatului și popularitatea pe plan local, de abilitățile de lider sau de administrator ale acestuia etc. Tabelul 6: Mandatele de primar și consilier local obținute de FDGR (2008, 2004) Județul Primari 2008 2004 Consilieri locali 2008 2004 Arad 2 Bihor 1 3 Brașov
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
campanie iar electoratul se va prezenta la vot pentru a influența rezultatul iminentelor alegeri naționale. Dacă alegerile europene se desfașoară la jumatatea ciclului electoral, partidele sau partidul de guvernământ se vor/va afla probabil la cel mai scăzut grad de popularitate. Este vorba despre "votul de sancționare"24. 5.2.1. Prima ipoteză Setul de ipoteze formulate de Reiff și Schmitt după 1979 constituie un punct central în toate analizele privind alegerile europene ce au urmat în 1984, 1989, 1994, 1999
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
1896, atunci când, în saloanele ziarului bucureștean L’Indépendance roumaine, a fost proiectată pelicula „Sosirea trenului în gară”-, cinematograful „a devenit, într-un interval relativ scurt, o <<distracție populară>>, accesibilă nu numai prin conținut, ci și prin preț”. Beneficiind de o popularitate superioară celorlalte arte, în special în orașele muncitorești, arta cinematografică a avut un succes asigurat și datorită programelor eteroclite puse la dispoziția spectatorilor. De cele mai multe ori, reprezentațiile cuprindeau dou) sau, chiar, trei filme, completate cu „cele mai recente” jurnale ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului patru al secolului al XX-lea, în cadrul acestei societăți funcționau secții de fotbal, rugby, volei, baschet, gimnastică, atletism, tenis și ciclism - a cărui popularitate a crescut în rândul localnicilor odată cu includerea orașului Bacău pe traseul „Turului Ciclist al României” (prima ediție a avut loc în anul 1934). În conformitate cu dispozițiile legii pentru educație fizică (iunie 1924), scopul societății era acela de a construi „un stadion
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
VIII s’au manifestat pe linie antidemocratică” Tot în acest „raport de activitate” am găsit și o relatare asupra a ceea ce sa întâmplat la Vaslui cu ocazia serbărilor școlărești. Spre aducere aminte dar și pentru o reflecție serioasă asupra marii popularități a regelui Mihai I în rândurile liceenilor de atunci, vom reproduce un întins pasaj din documentul original: „În decursul lunei Decembrie, elevii școalelor secundare și primare din oraș s’au manifestat în diferite feluri în domeniul cultural artistic. (...) Liceul Teoretic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
transmis prin mijloace moderne Părintele Ion Bria a sesizat, în lucrarea Liturghie după Liturghie rolul contemporan al mass-media: "Presa, radioul și televiziunea sunt mijloace pedagogice de mare influență de care Biserica trebuie să știe să se folosească pentru a recâștiga popularitatea ei. Dar Biserica trebuie să fie și să rămână ea însăși, nu ceea ce politicienii sau mass-media ar dori să fie"43. Cu alte cuvinte, Biserica să fie cea care să folosească mijloacele de comunicare în masă, și nu ea să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]