60,135 matches
-
Editură Humanitas, 1999). Autorul este un jurnalist englez (dacă nu greșesc, precizarea lipsind din prezentarea de pe coperta ediției românești). Johson pleacă de la definiția intelectualului că ins convins că "lumea poate fi schimbată prin forță intelectului" și își propune "să stabilească, pornind de la analiza moralei și a gîndirii unor intelectuali de marcă, in ce măsură aceștia sînt îndreptățiți să sfătuiască omenirea cum să-și organizeze viață". Nu începe cu Platon, cum ne-am fi așteptat, nici cu Morus, Campanella sau cu ceilalți
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
lui Mircea Cărtărescu. E refăcuta apoi "scenă", readus în memoria cititorului contextul, recapitulate prompt sugestiile unor critici care s-au exersat în aceeași zonă sau într-una tangenta, pentru că în etapa următoare Corina Ciocârlie să demareze pe cont propriu interpretarea. Pornind de la mică secvență a "oglindirii, ea atinge performanță de a o "plimba" nu doar în spațiul aceluiași român (povestire, nuvelă) făcând-o să reverbereze neașteptat și încărcând-o de semnificații nebănuite, ci de a o deplasa, printr-un exercițiu comparatist
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
se redactează sentințe. Nu este firesc. După cum nu este firesc nici să se repete la nesfârșit, la adresa marilor scriitori amintiți, sau la adresa altora aflați în aceeași situație cu ei, mereu vechile acuzații. Iată despre G. Călinescu, pentru că de la el am pornit discuția. Tot ce s-a spus acum, la Centenar, despre comportarea lui șerpuitoare din anii de după război, despre abjurările și virările lui tactice, despre bufonadele sale pretins subversive, este punct cu punct adevărat. Dar s-a mai spus. Și nu
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai degrabă insiduos strecurat în reflexele noastre cotidiene de gîndire. Aceasta este ipoteza de la care pornește Nikolas Roșe, profesor de sociologie și decan al Facultății de Științe Sociale și Matematice la Goldsmith College, University of London, în cea mai recentă carte a sa, publicată de Cambridge University Press, Inventing Our Selves: Psychology, Power, and Personhood (Inventîndu-ne
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
care sînt în sine suficient de interesante încît să treci cu vederea slăbiciunile argumentative ale autorului. În cel mai bun caz, ar fi putut fi un studiu revoluționar. Deși se apropie mai curînd de primul pol, cartea e pasionanta. Roșe pornește de la o constatare la îndemînă aproape oricui: că trăim într-o perioadă obsedată de problema identității, colective dar și personale. Teoriile deja existente referitor la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la a
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
permanentă căutare a influentelor și corespondentelor pregătindu-i eseurile de mai tarziu din volumele Portrete lirice și Tradiție și literatura. În modul de a polariza pe scriitori cum și pentru a selecta anumite teme și motive de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și moderne au fost selectați în proectul de antologie: Poezia veche. Poeme alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Florentina Costache Pentru personajele cărții prozatorului timișorean Daniel Vighi, insula de vară este un spațiu concret, situat undeva pe cursul Mureșului, spațiu care se transformă însă în utopie, întrucît rămîne de neatins. Planurile de îmblînzire a insulei pornesc dintr-un impuls civilizator comparabil ca putere de fascinație cu proiectele de cucerire a Indiilor sau a Polului Sud. O țară a făgăduinței care va rămîne inaccesibila visătorilor, Radu Metodistu, Poali nebunul, Sfîntu, Pipi Peii, Turi, pentru că miza lor este
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
sau doar insignifiant al vieții, si pe cei care vor lua parte la ea. Personajele se consumă în obsesia "punerii la cale", a bifurcării datelor realului într-o sumedenie de probabilități, a rearanjării indeterminatului într-o matrice coerentă. Obsesia planului pornește din povestirile unui personaj și se termină tot într-o povestire, își va păstra virtualitatea din dorința acestuia de a conserva un prezent etern, un timp simultan, de a depăși implacabilul curgerii heraclitiene a apei și a timpului. Malurile Mureșului
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
transparență într-un viespar de intrigi, nemulțumiri, temeri și, ca rezultat final, de concurență pe sub ușa. Dacă în TVR s-ar fi respectat măcar regulă concursului de proiecte și dacă s-ar fi adoptat, la timpul potrivit o minimă selecție pornind de aici nu s-ar fi ajuns în situația nefericită de azi cînd două mii de oameni, se simt aruncați peste bord, din cauza trecerii la contracte pe perioadă determinată. Ca observator de ani de zile al Televiziunii Române pot spune ca, treptat
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
cel orb și bătrîn, îl chema Iosaf, Dumnezeu să-l odihnească, dacă n-o tăia ce-o găsi și p-acolo, în lumea de jos... După ce, în cele din urmă, isi aduseseră aminte de el, Sofronie că era mai tînăr, pornise în căutarea lui prin pădure. Tot el îl și dusese. Bătrînul dormea, tot pe-acolo unde îl lașaseră. Atîta doar că, în jurul lui, poiana se lărgise. Tăiase tot ce nimerise scuipînd des în palme. Cînd se auzise strigat, se trezise
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
de sine. Muzică lucrării dezvolta un caracter incantatoriu cu efect quasi-hipnotic, este o muzică-ritual în care elemente ritmicomelodice arhaice cunosc o agregare antrenantă la proporții nebănuite, iar aceasta într-un demers spiritual ce lărgește universul muzicii pe un drum care pornește de la Bartok, continuă la Messiaen, si care, din fericire, continuă. Lucrarea a fost realizată în condițiile de excepție ale studiourilor Radiodifuziunii de la Frankfurt, instituția care a făcut comandă acestei compoziții. A fost salutată în toate marile publicații de specialitate în
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
nave ce înfrunta cicloanele oceanelor urca pe puntea vasului nostru preț de patru sferturi de ceas, constată că, bine legat în odgoane, el salța ferice pe talaz, se schimbă saluturi - din fanioane. Se aude promisiunea solemnă că dacă vasul va porni, va fi primit în cinul celorlalte, cu depline drepturi. I se laudă trăinicia, fata cu furtunile prin care a trecut, mai ales ultima, care a durat aproape o jumătate de veac. Mizeria momentului este chiar pusă pe vitregia întregii istorii
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
întîlnit limbajul ingenuu și taciturn al picturii cu locvacitatea rafinată, cu retorica plină de capcane și cu acea convenție textuala ale unei noi literaturi care a subminat definitiv istoria suficientă și aroganță de afară. Și tot de aici s-a pornit către Piața Universității, pe data de 21 decembrie 1989, grupul de artiști și scriitori care avea să ajungă, mai apoi, la Jilava. (Chiar după acest episod își va descoperi și Ion Dumitriu insidioasa lui boală care l-a purtat implacabil
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
la sistemul de instituții euro-atlantice. 2. Înlocuirea patriotismului demagogic și a relațiilor inter-etnice bazate pe criterii de sub- si supraordonare cu un patriomoniu constituțional și civic substanțial, precum și cu legitimarea statului prin caracterul sau democratic. 3. Rezolvarea problemelor minorităților naționale, pornindu-se de la standardele internaționale și de la angajamentele pe care România și le-a asumat față de forurile internaționale, acest lucru neexcluzând respectarea, în același timp, a ordinii constituționale specifice țării noastre. 4. Adapatrea realităților românești la valorile fundamentale ale democrațiilor occidentale
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
că nu-i bine să se învețe cu alte locuri ori obiceiuri, si ca de-aia sînt atîtea nenorociri pa lume că fiecare vrea să facă ce nu-i stă în caracter să facă. Aici am salutat frumos întreg echipajul pornit în vilegiatura, bravînd universul întreg și lumea întreagă, ori societățile întregi, oricare ar fi fost ele și orice deprinderi ar fi avut. Și, făcînd un pas îndărăt, îmi adusei aminte că nu mă recomandasem, ceea ce ar fi fost o mare
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
participă cu un capitol - The Seven POEs - la românul experimental colectiv "Naked Went the Novelist, Salzburg Seminar, Austria 1998, pentru că în al doilea volum al său să abordeze frontal experimentul cyberpunk. Dar să vedem mai bine despre ce este vorba. Pornind de la titlul bilingv Chei fierbinți pentru ferestre moi/ Hoț Keys for Soft Windows cu al său subtitlu "didactic" Carte de calculatoare pentru spirite literatoare este derulată, pas cu pas, o ingenioasă pedagogie de programare și seducție a "spiritelor literatoare" autohtone
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
numărăm? Ad urbe condita? Iar în ceea ce privește anul 1 A.D., știm că a fost stabilit mult ulterior. Iar la anul zero nu s-a gîndit nimeni, desi î.e.n. se socotește în sens invers, catre minus infinit, dar se numără spre noi, pornind de la un ipotetic minus infinit. Și chiar anul 1 e nesigur, adică valoarea absolută a semnificației sale. S-a nascut oare Iisus chiar în anul 1 sau poate ceva mai devreme? Să admitem, prin convenție, ca-n anul 1. Dar
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
condiția absenței lui ăcelălaltă: el va descoperi că, lipsit de societatea oamenilor, nu poate ieși totuși din perimetrul dezbaterii morale, ci, dimpotrivă, e obligat să o ia, pentru întîia oară în serios. Drumul său va fi lung și chinuitor: va porni de la deznădejdea izolării totale, va continua cu intuiția unei alterități care nu depinde de alteritatea semenilor săi, si va sfîrși prin a reintegra - din perspectiva acestei alterități supreme - alteritatea-curentă a semenilor" (Andrei Pleșu, Minimă moralia, Editura Humanitas 1994, 121). Ideea
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
zgomote de aur strigă/ marele imperiu își retrage tentaculele/ și ar trebui să se retragă și carnea/ și doar sînge pre sînge călcînd" (sînge pre sînge călcînd). Marginea devine obsedanta că un factor vital al afirmării de sine a poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că în fapt/ numărătoarea începe cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
i l-a luat în 1977, în spital, cînd zilele bolnavului erau deja numărate. Titlul lui: Moartea mi-a dat întruna tîrcoale. Trebuie neapărat citit. Nici nu știm ce să alegem pentru a prezenta aici extraordinarul document literar și uman, pornind de la care se poate scrie un poem, o nuvelă, un studiu psihologic, o exegeza... Fiindcă ne temem să nu dăm o nuanță prea emoțională (lui nu i-ar fi plăcut), ne rezumam la cîteva pasaje de interes strict literar. Întîi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
stăpînirea comunistă aprobarea de a i se reedita scrierile într-o serie de Opere în treizeci de volume, după un proiect bine cugetat ce trebuia să cuprindă, după apariția scrierilor literare (inclusiv ineditele) și prea abundență să publicistica. Seria e pornită cu zor și, în 1962, apar, cu un ritm precipitat, trei volume. Dar în 1963 prozatorul moare (la 81 de ani) și soarta ediției rămîne de izbeliște. Alte două volume mai apar pînă în 1969, al șaselea, la Editură Minerva
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
valorifica producția să și, se pare, chiar în anii înghețului proletcultist) și nici dacă Editură Minerva are de gînd să continue ediția, inclusiv prea multele volume conținînd publicistica. Normal ar fi fost ca de prin anii șaptezeci, să se fi pornit o ediție critică din opera părintelui Agârbiceanu, însoțită de întreg aparatul critic necesar. Dl Gh. Pienescu, cel ce se ocupase de ediția de Opere în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
de Opere în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu pentru o asemenea ediție științifică de anvergură, reluînd materia celor cincisprezece volume apărute. Așa a fost, atunci, în 1960, cînd s-au pornit edițiile necritice ale lui Arghezi (Scrieri), Eftimiu, Agârbiceanu, Călinescu, Musatescu, Peltz, Perpessicius. A fost, notez acum retrospectiv, o gravă eroare editorială, aceste ediții trebuind să aibă obligatoriu regimul edițiilor critice, chiar dacă scrierile, prea multe, si denivelate ale lui Agârbiceanu, Eftimiu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
al unuia dintre marii noștri poeți fundamentali, probabil cel mai mare poet al românilor din acest secol, care stă să se încheie. În acest caz ediția trebuia absolut reluată (și primul ei editor, tot dl Gh. Pienescu, stăruise să se pornească necesară ediție critică din opera autorului Cuvintelor potrivite). S-a opus însă cu înverșunare d-na Mitzura Arghezi, ca moștenitoare (care s-a voit și editoare) și păstrătoare a manuscriselor argheziene și azi aflate - nu într-un depozit public - ci
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
printr-un gest care nu mai lasă loc nici unei umbre de îndoială, ceea ce se ratase prin încercarea Carmen Oprișan / Valentin Iacob. Scriitorul și artistul plastic nu se întîlnesc nici din întîmplare, dar nici nu-și propun o unificare a discursului pornind de la repere îndepărtate ori făcînd eforturi de conciliere în spațiul exclusiv al unui proiect comun, ci, de această dată, ei sînt în mod fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]