3,622 matches
-
afaceri americani, dar nu și a guvernului. De fapt, Administrația nu mai privise comerțul cu Europa de Est în primul rînd din punct de vedere economic tocmai de la sfîrșitul celui de-al doilea Război Mondial. În acei ani, Washingtonul preconiza o lume postbelică deschisă exporturilor americane. Statele Unite erau, fără îndoială, prima putere economică din lume. În 1950, SUA produceau 52% din produsul național brut mondial. America intenționa să folosească această putere pentru a asigura victoria democrației și răspîndirea capitalismului în toată lumea. Răspîndirea comunismului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a sprijinit pe Sturzo și a tradus din opera lui Maritain, iar fratele său era deputat DC din 1946. De asemenea și pentru Ioan Paul al II-lea acest curent este valoros, dar el acordă prioritate mișcărilor laicilor. Democrația creștină postbelică se sprijină pe doi piloni de bază: CDU în RFG și Democrazia Cristiana în Italia. Primul partid este fondat în 1945. Având alături o altă "Uniune" CSU în 1949 CDU obține 31% din voturi, ceea ce îi permite să-l numească
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pontificatului, dar demonstrează că Papa nu mai era în măsură să-și impună preferințele în democrația creștină. Pontificatul lui Pius al XII-lea marchează o turnură: partidele creștin-democrate s-au dezvoltat, s-au impus în anumite țări, profitînd de conjunctura postbelică, funcționînd ca un zid împotriva comunismului, beneficiind de deschiderea Vaticanului și de susținerea oferită la cel mai înalt grad de ierarhie pentru unificarea tuturor catolicilor. Dar, în același timp, cu excepția Franței, unde MRP-ul nu a realizat niciodată unificarea catolicilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fostul comandant al trupelor de ocupație din România), a reacționat birjărește, amenințător, ca și Hrușciov, asigurând că trupele sovietice vor ajunge înaintea celor franceze la București 263. Momentul Charles de Gaulle mi se pare de o importanță capitală în istoria postbelică a României și a șefiei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, promotor ar independenței țării, fiindcă prefigurează "noaptea de la Blair House", din 1978, trăită de Nicolae Ceaușescu, cu prilejul discuțiilor cu președintele american Jimmy Carter. Era vorba, în ambele cazuri, ca România să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
poți să faci ce dorești. (Doar dacă schimbi ceva în text atunci indică, te rog, că schimbarea îți aparține.)“ 48 Datorită plasamentelor inspirate ale lui Karl Wittgenstein, averea pe care a lăsat-o familiei nu a fost afectată de inflația postbelică, ceea ce a făcut ca moștenitorii lui să fie printre persoanele cele mai bogate din Austria. 49 Ca și într-o perioadă mai timpurie a vieții sale, după întoarcerea din prizonierat Wittgenstein s-a gândit la sinucidere. El respingea însă acum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
majorare a prețului lui (salariile). De asemenea, prin intermediul comerțului exterior țara respectivă obține și valuta de care are nevoie în vederea realizării importurilor de bunuri de capital necesare. Apariția și accentuarea unor neconcordanțe între rezultatele teoriei Heckscher-Ohlin și realitatea specifică perioadei postbelice privind desfășurarea relațiilor comerciale internaționale a constituit factorul determinant al preocupărilor referitoare la testarea practică a acestui model. Prima testare reprezentativă a teoremei Heckscher-Ohlin a fost realizată de Wassily Leontief și publicată inițial în septembrie 1953 cu titlul "Producția internă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internațional. În același timp, paradoxul lui Leontief a reprezentat un moment foarte important în teoria comerțului internațional, conducând la îmbogățirea ei pe baza acestor testări empirice care s-au derulat la un nivel din ce în ce mai complex de-a lungul întregii perioade postbelice. Dintre verificările empirice de dată mai recentă se remarcă testele publicate în anul 1981 într-un articol de către Robert Stern și Keith Maskus. Strategia de testare a celor doi autori s-a bazat pe legătura dintre caracteristicile producției dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată a utilizării factorului muncă spre acele activități care implică folosirea unei tehnologii și unui proces de prelucrare superioare. Acest proces a stat la baza succesului industrializării postbelice în Asia de Est, în special în Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Realitatea contemporană arată însă că, exceptând țările nou industrializate din Asia de Sud-Est care au atins deja niveluri de venit la fel de ridicate și uneori chiar și peste cele ale țărilor dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
on FDI Policies in Latin America, Santiago, Chile, 7 9 ian., 2002 (www.ECLAC.org) Strategia de dezvoltare bazată pe participarea în cadrul proceselor care utilizează intensiv munca din rețelele internaționale de producție trebuie să fie diferită substanțial de experiențele industrializării postbelice de succes din Asia de Est, unde localizarea țărilor în diviziunea internațională a muncii a rezultat în urma unor politici industriale și comerciale foarte bine puse la punct. Asemenea politici au avut o importanță specială pentru economiile capitaliste, nou industrializate din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
autohtonă, aceasta va înregistra o creștere mai mare în comparație cu consumul intern, datorită faptului că trebuie să suplinească pe lângă majorarea consumului și înlocuirea importurilor. Stadiul al II-lea al strategiei de substituire a importurilor a fost specific de-a lungul perioadei postbelice unor țări din America Latină, Asia de Sud precum și țărilor foste socialiste din Europa Centrală și de Est (până în anul 1989). Trecerea din primul stadiu în cel de-al doilea a fost determinată de menținerea unei rate înalte de creștere a producției industriale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a Irlandei, care i-a oferit acesteia un acces preferențial pe piața Vesteuropeană și avantajul unui interes special din partea investitorilor din afara UE, îndeosebi din SUA. Țările în curs de dezvoltare nu au resimțit aparent faza descendentă a ciclului economic lung postbelic, înregistrând creșteri superioare mediei țărilor dezvoltate. 32 Conform UNCTAD, World Investment Report 2002, p. 146: produsele dinamice în comerțul internațional reprezintă primele 40 de produse din cele 786 considerate în SITC, Rev. 2, care au înregistrat o pondere de minim
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
anii '80 o accentuată încetinire a creșterii economice, iar la începutul anilor'90 cele mai multe s-au confruntat cu mari involuții economice (cu excepția Poloniei tabelul 2.2), ceea ce atestă faptul că acestea au resimțit puternic faza descendentă a ciclului economic lung postbelic. Din grupul țărilor est-europene transpunerea integrării eficiente în relațiile economice internaționale pe planul dezvoltării economice și sociale s-a realizat cu un succes deosebit în Ungaria, țară în care ponderea filialelor străine ale STN în totalul exporturilor de produse manufacturate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în ridicarea standardelor de viață ale populației în ansamblul ei. 3. Rolul comerțului exterior în dezvoltarea economică a României privire retrospectivă 3.1. Importanța comerțului exterior ca ramură a economiei naționale Istoria postbelică a comerțului internațional a demonstrat faptul că nici o strategie națională viabilă de dezvoltare economică nu poate fi concepută făcând abstracție de participarea la circuitul economic mondial. Nivelul ridicat de complexitate a economiilor contemporane, caracterizate printr-un înalt grad de diversificare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ultimii 20 de ani ai perioadei considerate (1970-1989) a devansat ușor chiar și creșterea producției industriale. Comerțul exterior românesc și cu deosebire exportul s-a transformat în acest fel într-un adevărat element propulsor al creșterii economice înregistrate în perioada postbelică a economiei centralizate. În concluzie, importanța comerțului exterior în cadrul procesului de dezvoltare economică se manifestă prin posibilitatea unei valorificări în condiții superioare a principalilor factori de producție din țara noastră, prin sporirea nivelului de utilizare a capacităților productive, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a acordat o importanță deosebit de ridicată importurilor de mașini și utilaje (până în anul 1980) necesare demarării și continuării procesului de industrializare, în timp ce rolul exporturilor era limitat doar la necesitatea finanțării acestora. Tariful vamal a fost eliminat încă din primii ani postbelici, sistemul planificat instaurându-se și în cadrul activității de comerț exterior. Deși ulterior a fost reintrodus în anul 1977, valoarea sa în cadrul politicii comerciale externe a fost mai mult simbolică și s-a datorat în cea mai mare parte negocierilor din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
românesc a înregistrat un proces substanțial de deturnare a fluxurilor comerciale externe comparativ cu perioadele anterioare. În timp ce în cea mai mare parte a primei jumătăți a secolului al XX-lea, principalul partener comercial al României a fost Germania, în perioada postbelică, datorită politicii de divizare a Europei, relațiile economice externe ale țării noastre sau concentrat foarte mult pe legătura cu țările blocului comunist, având în centru Uniunea Sovietică. După aproape un deceniu de relativă lipsă a reglementărilor de politică comercială și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ponderea deținută de țările Europei occidentale în comerțul exterior românesc s-a diminuat de la 32,7% în anul 1970 până la 19,0% în anul 1989, iar cea a SUA de la 5,7% la 3,9%. De-a lungul întregii perioade postbelice cea mai mare parte a schimburilor comerciale externe ale României s-a desfășurat cu țările socialiste. Procentul deținut de acestea a fost foarte ridicat în special în primii ani ai perioadei postbelice, pentru ca ulterior, pe măsură ce România și-a extins relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la 3,9%. De-a lungul întregii perioade postbelice cea mai mare parte a schimburilor comerciale externe ale României s-a desfășurat cu țările socialiste. Procentul deținut de acestea a fost foarte ridicat în special în primii ani ai perioadei postbelice, pentru ca ulterior, pe măsură ce România și-a extins relațiile cu țările capitaliste dezvoltate și în curs de dezvoltare, în deceniile șapte și opt acesta să înregistreze o țendință continuă de scădere. Începând cu anul 1980, țările socialiste încep să-și majoreze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu acordarea unui credit ieftin de lungă durată partenerilor din CAER, care a afectat reciprocitatea avantajelor"5. Prin prisma acestor elemente apare din ce în ce mai evident faptul că relațiile comerciale externe pe care România le-a desfășurat de-a lungul întregii perioade postbelice nu s-au transformat într-un real element generator de progres, care să impulsioneze și să susțină o dezvoltare economică durabilă pentru România, fapt care a condus la menținerea țării noastre la un nivel net inferior potențialului economic real al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și o valoare adăugată destul de scăzută (îngrășăminte chimice, produse clorosodice, negru de fum, etc.), în timp ce produsele cu un nivel ridicat de prelucrare (medicamente, produse cosmetice, vopsele, materiale fotosensibile, radioactive, etc) au înregistrat ponderi nesemnificative, situate de-a lungul întregii perioade postbelice sub 10% din totalul exporturilor românești aferent acestei grupe. Această structură necompetitivă a grupei de produse chimice destinate exportului a determinat într-o măsură destul de importantă și obținerea unui preț mediu unitar destul de scăzut comparativ cu țările dezvoltate. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de combustibili, materii prime minerale și metale, care, cu excepția scăderii înregistrate în deceniul opt, și-a menținut constantă ponderea la aproximativ o treime din total. Tot din categoria produselor de bază și având o pondere însemnată doar în primii ani postbelici, grupa materiilor prime nealimentare și produselor prelucrate din acestea a cunoscut o descreștere continuă și accentuată pe parcursul întregii perioade, astfel încât, în anul 1989 a ajuns să dețină doar puțin peste 4% din exporturile românești. În cadrul ei au ocupat un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se poate afirma că, deși au avut loc schimbări de anvergură în structura exporturilor și a importurilor țării noastre, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, diversificarea nomenclatorului și creșterea ponderii produselor manufacturate, de-a lungul întregii perioade postbelice, comerțul exterior al României nu s-a dovedit în ansamblul său eficient și nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creștere economică, ci dimpotrivă a condus la înregistrarea unor mari pierderi de venit național. 11 Grupele de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economic și nu în ultimul rând s-a reflectat și într-un standard de viață foarte scăzut pentru întreg poporul român. 4. Reforma comerțului exterior parte integrantă a reformei economice 4.1. Opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită Istoria postbelică și cu deosebire experiențele de succes ale țărilor nou industrializate din Asia de Sud-Est au demonstrat că performanțele în ceea ce privește ritmurile de creștere economică sunt superioare în statele care au adoptat o strategie de promovare a exporturilor comparativ cu cele care au implementat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1990. În primii zece ani ai tranziției poziția deținută de România în exportul mondial a oscilat în jurul valorii de 0,15%, înregistrând un minim de 0,12% în anul 1992 cifră care reprezintă cea mai scăzută valoare din întreaga perioadă postbelică, demonstrând o participare a țării noastre la schimburile intenaționale cu mult sub potențialul real. O ușoară îmbunătățire se constată începând cu anul 2000, când exporturile românești de mărfuri cunosc o creștere accelerată, cu aproximativ 2 miliarde de dolari SUA pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Iași, Editura Junimea, 1990. Perspective, Iași, Editura Junimea, 2001. Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Dreptul la poezia "pură", în Literatura Română postbelică, Ed. "Tipografia centrală", Chișinău, 1998. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]