2,303 matches
-
cu ocazia alegerilor din 1997, avem suficiente motive să credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând ca punct de sprijin perspectiva rokkaniană asupra formării istorice a clivajelor, considerăm că emergența noilor clivaje în țările postcomuniste e puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné darbo partija LKDP
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând ca punct de sprijin perspectiva rokkaniană asupra formării istorice a clivajelor, considerăm că emergența noilor clivaje în țările postcomuniste e puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné darbo partija LKDP Partidul Creștin-Democrat Lituanian**/Lietuvos krikščioniu demokratu partija LSDP Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
The Emergence of New Party Systems and Transition to Democracy", Bristol University, 17-19 septembrie, 1993. 4 H. Kitchelt, "Formation of Party Cleavages in Post-communist Democracies", Party Politics, 1/4, 1995, pp. 447-472. 5 Pentru o clasificare similară a structurii societăților postcomuniste, vezi G. Schöpflin, "Culture and Identity in Post-Communist Europe", in S. White et al. (ed.), Developments in East European Politics, The Macmillan Press, Houdmills, 1993, pp. 16-34. 6 Vezi, spre exemplu, N. Sitter, "Cleavages, Party Strategy and party System Change
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Vezi, spre exemplu, N. Sitter, "Cleavages, Party Strategy and party System Change in Europe, East and West", Perspectives on European Politics and Society, 3/3, 2002, pp. 425-451. Pentru o explicație alternativă a unor orientări vizavi de reformele din societățile postcomuniste vezi H. Kitschelt, "The Formation of the Party Systems in east Central Europe", op. cit. 7 Vezi N. Stter, op. cit. 8 M. Jurkynas, "Politinio konflikto kaita ir takoskyros", in Lietuva po Seimo rinkimų 2000, Vilnius, Kaunas, Naujasis lankas, 2001, p. 23-33
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Eastern Europe, M.E. Sharpe, Armonk, New York, London, England, 2002, pp. 224-239. 17 A. Ramonaité, op. cit. Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios în șapte dintre țările Europei Centrale și Orientale ALAR KILP Cercetarea academică asupra religiei și politicii în țările postcomuniste este precară, mai ales în privința țărilor ex-sovietice, precum Estonia, Letonia și Lituania. Situația țărilor de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) e mai bună, dar tendința e aceea de a privilegia studiul de caz. Cercetarea comparativă în domeniul religiei și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
drept ceva de necontestat faptul că diferențele confesionale cântăresc asupra influenței religiei în politică. Cea mai mare parte a studiilor comparative ignoră rolul Bisericii în formarea clivajelor politice religioase. Judecând, prin comparație, activitatea politică a Bisericii în șapte țări europene postcomuniste (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), această influență este incontestabilă. Chiar dacă activitatea Bisericii e limitată de doctrina ei, de resursele disponibile și de contextul cultural, aceasta nu acționează mai puțin rațional în calitate de instituție pe piața religioasă și utilizează
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acum, descoperă noi amenințări pluralismul religios, "libera piață a valorilor" și liberalismul care reduce Biserica la o sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a răspunde acestor provocări. În cea mai mare parte a țărilor postcomuniste, a avut loc o dezbatere politică sau chiar confruntări între forțele politice favorabile Bisericii și forțele anticlericale, asupra unor probleme precum relația Biserică stat, finanțarea Bisericii, restituirea proprietăților confiscate de către regimul comunist, influența Bisericii asupra normelor sociale și asupra valorilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al lui Seymour Martin Lipset și Stein Rokkan arată că formarea sistemelor de partide ale Europei Occidentale s-a produs prin instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului religios e influențată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
instituționalizarea clivajelor sociale, care a fost generată de activitatea partidelor politice. Chiar dacă perioada de formare a clivajelor în Europa postcomunistă are doar ceva mai mult de un deceniu, același model poate fi utilizat pentru analiza construcției clivajelor politice în țările postcomuniste. Partidele politice sunt principalii actori care au determinat rezultatul final, dar activitatea lor în promovarea clivajului religios e influențată și de preferințele, resursele și alegerile Bisericilor. Modelul clivajului social al lui Rokkan și Lipset e modificat de utilizarea teoriei pieței
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acestei schimbări progresive a practicii sociale a fost contestarea. Se regăsesc aceste patru etape rokkaniene în evoluția Europei Centrale și Orientale către democrație de-a lungul sec. XX cu precomunismul, trecând prin comunism, iar apoi postcomunism? Se poate ca democratizarea postcomunistă să fie un proces model inversat față de modelul lui Rokkan. Așa cum s-a sugerat, democratizarea regimurilor de tip sovietic după 1989 ar fi mai degrabă caracterizată de integrarea principiului contestării în sânul unui sistem politic deja fondat pe participare 2
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în consecință, de către cetățenii interesați (muncitori, fermieri independenți în Polonia, colectivizați în România, funcționari, scriitori etc) potrivit intereselor circumstanțiale și locale. În această situație, dacă cetățenii participă la elaborarea socială a propriului destin, mai putem fi de acord cu criticile postcomuniste potrivit cărora socialismului de stat s-a manifestat sub forma unei societăți politice inventate și indiferente la necesitate, în accepția machiaveliană a termenului? Sigur că nu. Ca urmare, ideea unei reîntoarceri a politicului în România anilor '90 este, și ea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
direct, ca urmare a generalizării metodelor moderne de muncă, a migrației rurale către oraș și construirii statului providență. Ba chiar mai mult, încă în 1999, un român din trei considera că în timpul regimului comunist libertatea era identică sau superioară celei postcomuniste.35 Zece ani după căderea regimului, rata aprobării politice a comunismului rămâne la 30%. În termeni sociali, istoria comunismului românesc ar putea fi rezumată astfel: cei care au avut de câștigat au fost mult mai numeroși decât cei care au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
revoluții ale istoriei (franceză, americană, rusă), socialismul de stat a fost înlocuit de un regim care îi fusese anterior în ordine cronologică și logică, democrația liberală, și pe care îl scosese de pe scena istoriei țărilor Europei Centrale și Orientale; societățile postcomuniste au folosit memoria totalitarismului ca și clivaj cultural pentru a umple funcțiile clivajelor sociale distruse de comunism. În mod ironic am putea spune că democrația a reușit în sfârșit să-și expropieze expropiatorul. De cele mai multe ori, comunismul este evocat ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
strategie a reluat forma loialității. Cum să explicăm, în cazul României, trecerea spectaculară de la marxismul și internaționalismul anilor '50 la "neopopulismul" anilor '80, ale cărui forme naționale populiste sau sociale populiste subzistă încă în sânul ideologiilor de tranziție ale epocii postcomuniste 56? Putem ușor observa cum producția culturală oficială a ultimelor decenii ale regimului consemnează dispariția cvazitotală nu doar a referințelor explicite la clasicii marxism-leninismului, ci, în aceeași măsură, și abandonul implicit al instrumentelor de analiză socială pe care le propuneau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și subiectivă a indivizilor, întărită de o regularitate și un sens care nu datorau nimic actorilor care ocupau scena istoriei la un moment dat și în ciuda credinței constante în acest mit mărturisită de mai mulți observatori și actori ai perioadei postcomuniste, istoria comunismului românesc trebuie să fie văzută mai puțin ca o mare istorie globantă și totalizantă a cadrelor partidului, a industrializării, a colectivizării, a represiunii, a elaborării doctrinare și ideologice, ci mai degrabă ca o explozie în lanț cu efecte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
colectivă. Împreună aceștia formează o veritabilă post-nomenclatură, în sensul în care modul de construire a parcursului lor într-un spațiu public supus democrației reprezentative și economiei de piață aparține vechiului regim, ostil reprezentării și pieții. Ca urmare, politicienii și intelectualii postcomuniști s-au dovedit a fi categoriile cele mai motivate în crearea și difuzarea unei interpretări mitologice a comunismului care să fie larg acceptată. Potrivit acestei mitologii cu funcție explicativă, regimul comunist nu a fost un produs al industriei politice românești
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Ibid., p. 126. 33 Ibid., p. 138. 34 Ibid., p. 136. 35 METRO MEDIA TRANSILVANIA, Barometrul politic. România. Septembrie 1999 [Cluj, 1999], p. 12. 36 Vezi o analiză mai detaliată în D. Barbu, Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999, pp. 73-92. 37 G. Kligman, The Politics of Duplicity. Controlling Reproduction in Ceaușescu's România, University of California Press, Berkeley Los Angeles London, 1998. 38 K. Verdery, What Was Socialism and What Comes Next?, Princeton University Press
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu depun niciodată liste, există de asemenea și formațiuni care participă la alegeri și care nu sunt (înscrise ca și) partide politice. Acestea sunt Uniunile minorităților naționale 28. Formula de uniune a fost acreditată, pe lângă cea de partid, în perioada postcomunistă. Cele două apelative constituie majoritatea denumirilor folosite de către competitorii electorali: 58 din 71 în 1990, 63 din 79 în alegerile ținute în România după 1989 nu a fost câștigată de către o formație politică intitulată partid ori uniune: la primele două
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
106 (adică 57%) se limitează la o singură tentativă 30; 43 de partide (sau 23% din total) participă de două ori la alegeri 31; 19 rezistă la trei scrutinuri 32, iar 18 au depus liste cu ocazia a patru alegeri postcomuniste. Continuitatea și volatilitatea electorală a partidelor românești 33 Alegeri electorale Numărul partidelor O participare 1990 30 1992 26 1996 22 2000 28 Două participări 1990 și 1992 25 1992 și 1996 4 1992 și 2000 1 1996 și 2000 13
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și un singur partid (Uniunea Democrat Creștină) s-a prezentat de patru ori pe liste proprii 35. Putem de asemenea compara numărul listelor depuse (L) cu cel al formațiunilor (F) care au prezentat, singure sau în cadrul alianțelor, candidați la alegerile postcomuniste din România. Liste și formațiuni în competiția electorală 36 L F L F 1990 78 71 1996 75 64 1992 92 79 2000 73 68 6. Forța testului electoral Alegerile au fost o probă dură: doar opt partide au trecut
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
astfel democrația reprezentativă într-o democrație a partidelor", sinonimă cu "particrația", adică un "mod de conducere în care partidele dețin monopolul absolut al personalului, al resurselor și al politicilor guvernamentale". Înrădăcinat în tradiția interbelică, dar și în comunism, modelul particrației postcomuniste românești presupune "că partidele au o capacitate naturală, nu funcțională de reprezentare"46. Pactul constituțional din 18 ianuarie 1990, care a dus la crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (prima formă de legislativ postcomunist), realizează un compromis al partidelor plin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dar și în comunism, modelul particrației postcomuniste românești presupune "că partidele au o capacitate naturală, nu funcțională de reprezentare"46. Pactul constituțional din 18 ianuarie 1990, care a dus la crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (prima formă de legislativ postcomunist), realizează un compromis al partidelor plin de consecințe: este substitutul unei "mese rotunde" care, spre deosebire de alte țări ale Europei Centrale și Orientale, în România, "nu precedă demisia partidului unic, nu devine o procedură constituțională de autolichidare a totalitarismului, ci se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de la București, care, deși a fost independent față de Moscova, a rămas "stalinist până în ultimele lui clipe"49. Din acest motiv, "orice tentativă de organizare în spațiul societății civile a fost sortită eșecului". Efectele acestei situații sunt vizibile și în perioada postcomunistă: în România, partidele nu au beneficiat de suportul oferit de societatea civilă; acestea au fost așadar de o "calitate îndoielnică" din punct de vedere doctrinar și organizațional.50. În viziunea lui Voicu, sistemul politic românesc evoluează de la un sistem de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comune între cazul românesc, cel polonez și ceh: "toate sistemele din aceste țări au fost, la un moment dat, multipartite pure cu meteahnă"51. Ideea unei specificități românești care provine din perioada comunistă și a unei slăbiciuni structurale a partidelor postcomuniste se întâlnește la Alexandru Radu. Autorul opune România unor țări precum Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, constatând că în România societatea civilă este "subdezvoltată", iar partidul comunist nu are un "continuator de facto și de iure". Rezultatul acestei situații este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un "sistem de alternanță, sub forma unui scrutin de liste proporțional, două blocuri de partide succedându-se la guvernare"55. Autorul distinge trei perioade în evoluția sistemului politic românesc, pe care le regăsim "în diferite variante și în celelalte țări postcomuniste": din decembrie 1989 până în mai 1990, are loc concentrarea (e vorba de tentativa de a reuni în jurul Consiliului Frontului Salvării Naționale ca o replică a Partidului Comunist Român "toate forțele politice într-o organizație globală"); o a doua perioadă, din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]