5,162 matches
-
un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol, care țin de un construct postmodern. Dar nu știu În ce măsură filosofia limbajului rezolvă problema postmodernității Într-un mod adecvat, la nivel de construcție, așa cum prezinți tu lucrurile. Nu mizezi foarte mult doar pe filosofia limbajului, pare-se; ne-ai spus că această carte (din care provine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a scris, el a ajuns să vorbească despre altceva. Ceea ce-ți propun este să ne lămurești În ce măsură rămâi sau depășești filosofia limbajului, Într-o construcție a unui text care se dorește a fi, pentru că tu Însuți afirmi aceasta, destul de postmodern (deși, după cum știm deja, tu desparți mereu postmodernismul de postmodernitate; ai alergie la postmodernism, În schimb postmodernitatea ți se pare a fi adecvată Întru totul pentru vremurile noastre). Este evident că, deși poate nu Îți convine, cu acest stil postmodern
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postmodern (deși, după cum știm deja, tu desparți mereu postmodernismul de postmodernitate; ai alergie la postmodernism, În schimb postmodernitatea ți se pare a fi adecvată Întru totul pentru vremurile noastre). Este evident că, deși poate nu Îți convine, cu acest stil postmodern cochetezi, nu cu altceva. Cornel Vâlcu: Toată treaba asta e legată de un moment de acum vreo doi-trei ani, cînd mă simțeam foarte bine și așezat și asigurat În domeniul filosofiei limbajului. Îmi spuneam: acum voi scrie o carte În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de vedere, postmodernitatea Înseamnă a fi pe acest pod și a rătăci, destul de Înnebunit, Între diferite margini, căutând tot timpul o Întemeiere de ordin rațional sau de orice alt tip, și de a nu putea avea niciodată această Întemeiere. Condiția postmodernă constă tocmai În a fi „absorbit”, tras În jos tot timpul de cele trei picioare ale podului, care sunt, nu știu dacă reiese clar din capitolul acesta, obiectitatea din afara mea, subiectul care sunt eu și care Încerc să țin lucrurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar puterea de Întemeiere a limbajului, puterea de a trangresa categoriile, de a transforma genurile sau sexele. Confuzia Între cățel și pisică nu e o confuzie naivă, ci una plină de sens - ea poate fi corelată cu disputele din societatea postmodernă privind redefinirea identității de gen și chiar de sex, deci nu doar a rolurilor sociale jucate de bărbat și femeie, ci și a identității sexuale, prin operații chirurgicale. Cornel ridică, la nivelul limbajului, aceeași problemă a identității de specie pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Deci textul acesta este un text care asumă... M-am speriat din următorul motiv: Îl știam pe Poenar mult mai puțin capabil să asume experiențe interioare cu toată seriozitatea, fără distanțări, fără miștouri, fără lansări În tot soiul de ipostaze postmoderne. Când am citit textul acesta mi-am zis: „Mamă, ceea ce se petrece cu el de aici Înainte e grav, deja!”. Pentru mine, din momentul acesta, Horea a ieșit din ceea ce eu numesc postmodernism și a intrat În ceea ce numesc postmodernitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contra-reeducare, considerând că aceștia nu pot desemna ceva pozitiv. O primă rezervă era aceea că termenii respectivi puteau fi Înțeleși ca o acțiune simetrică aceleia de falsificare a conștiinței; o a doua rezervă era că acești termeni țin de relativismul postmodern. Am solicitat și opinia lui Marius Oprea, care m-ar fi interesat În mod aparte (pentru calitatea lui de istoric și cercetător al acțiunii sistematice a Securității În perioada comunistă și postcomunistă), dar luat cu treburile sale și mereu pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a unor insule de Întâmplări, a unor fragmente de imaginar colectiv... Ovidiu Pecican: O istorie de istorii... Corin Braga: ...atunci istoriografia pe care o practici nu mai este una de tip modern, ci inovează practica istorică românească, introducând un demers postmodern. E adevărat, poate că acești termeni sunt și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu un exemplu de loc al memoriei: postmodernismul! Ovidiu Mircean: Și cu pietricica cum rămâne? Ruxandra Cesereanu: Sau istoria ca barieră
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la putere, din 1996. În tot cazul, În 1990 termenul tranziție a fost perceput ca fiind unul tare, ca după 1991 să devină derizoriu, pentru că era folosit, ca și postmodernismul, În orice context. Orice, oriunde, oricând era catalogat a fi postmodern sau În tranziție. Din 1996, când a avut loc o schimbare decisivă În politică, iar opțiunile populației s-au dovedit a fi altele decât cele care dominaseră timp de șase ani de la prăbușirea comunismului În România, lucrurile au Început să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar trebui să acceptăm și ideea că fenomenul de prăbușire a modelelor tari, pe care Îl resimțim ca o criză, este un lucru bun care creează germenii unei stări noi, mai potrivită pentru condiția noastră actuală, hai să nu spun postmodernă. A spune că trăim o criză a modelelor esențialiste Înseamnă că dorim de fapt o reinstaurare a lor, pe când poate că adevărata luciditate constă În a conștientiza efemeritatea lor. Când Marius invoca ideea că România contemporană alcătuiește o societate anarhetipică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ziarul Financiar - ediția de Transilvania, 2004. Volume de autor: Obsesii sociale, Editura Institutul European, Iași, 1998; Mass-media și politica, Editura Institutul European, Iași, 1999; 911. Ziua În care a murit democrația, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ochiul și corpul. Modern și postmodern În filosofia culturii vizuale, Editura Dacia, Cluj, 2005. Prezent În volumul colectiv Eminescu poet național, Editura Dacia, Cluj, 2002. Manuale: Introducere În relațiile publice, Editura Dacia, Cluj, 2000, Introducere În teoria media, Editura Dacia, Cluj, 2001; Media și Democrația, Editura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sa, numai că acestea sunt mai degrabă indicii ale unei angoase duse până la autocombustie decât desene din covorul pestriț al unui discurs optzecist. În plus, visceralitatea, vizionarismul, dominanta parabolică și convertirea jovialității în sarcasm o detașează pe poetă de plutonul postmodern, apropiind-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
abolește cenzura estetizantă și eliberează viziunile dictate sub imperiul traumei. Pe aceeași linie neoexpresionistă, de confesiune deturnată în pansexualism și tanatic, se desfășoară și lirismul din Var (1989), Parcul (1991) și Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), pentru ca Fugi postmoderne (2000) și Îmi mănânc versurile (2003) să releve o atracție către postmodernismul în variantă biografistă. Îndeosebi prin aceste ultime cărți M. devine o figură emblematică pentru poezia milenaristă, după cum anterior fascinase o serie de reprezentante ale optzecismului. Tot în aria
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
ochii mei./ creierul meu este sângele tău” (Cerul este strigătul). Neantului din exterior îi corespunde vidul interior, astfel încât ființa este supusă unui dublu asediu, disputată de două vârtejuri cu putere de aspirație egală. Acceptând că „numai superficialitatea are sens” (Fuga postmodernă IV), M. mută astfel teatrul de luptă pe terenul reprezentărilor, hrănind voracitatea abisului cu imaginile cadaverice ale obiectelor. De altfel, multe din simbolurile definitorii (oglinda, umbra, focul, orbirea) sunt preluate direct din scenografia psihanalitică, unele (șobolanii și lupii) trimițând în
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
să mai fie un vehicul al cunoașterii sau al transcenderii, fără ca o asemenea reducție să diminueze întrucâtva importanța scrisului: „scriu ca să mă aflu în treabă, dar treaba mea este mare și pute a moarte din prima zi de viață” (Fuga postmodernă XXIV). Scrisul nu generează ființa, dar întârzie înaintarea neființei, e cea mai eficace stratagemă care se poate interpune înaintării abisului. Retorica resimte și ea efectele acestei stări, refuzul artei venind ca o consecință firească a gravității existenței. Instrumentele poeziei încetează
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
în tăietură, București, 1996; Satul prin care mă plimbam rasă în cap, București, 1997; O interpretare posibilă la Evanghelia după Toma, București, 1997; Blues. Parcul, București, 1997; Skanderbeg, pref. Nicolae Manolescu, postfață Octavian Soviany și Ioan Buduca, București, 1998; Fugi postmoderne, București, 2000; Îmi mănânc versurile, București, 2003; Jurnal scris în a treia parte a zilei, București, 2003; Poeme de sus în jos, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Din jale se-ntrupează Electra, RL, 1979, 23
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
epocile culturale. Impresia generală este, în termenii eseistului, aceea de „proteism” și „paradoxal eclectism”, iar artiștii emblematici sunt Borges, T. S. Eliot și Picasso. Spirit clasic, H. reduce paradoxul la o simplă sinteză și proteismul la o privire integratoare: „dezarticularea” postmodernă a elementelor nu conduce la diseminare, la o proliferare infinită, ci la „o nouă sinteză”, iar eclectismul nu este semnul unei „gândiri slabe”, în sensul consacrat mai târziu de Vattimo, ci al unei „puteri noi”, al unei „alianțe vaste cu
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
Cum să te situezi În raport cu opoziția Între tradiție și modernitate Într-un univers În care referințele au fost inversate? Așa cum spune Ion Bogdan Lefter Într-un eseu care se dorește un ghid al literaturii române contemporane, apariția primelor texte literare «postmoderne» era marcată de o «asimetrie Între istorie și retorica», În care proletkultismul se revendică drept revoluționar iar modernismul drept restaurator. Dincolo de cronologiile și tipologiile propuse de diferiții participanți la dezbatere, postmodernismul a fost o operație de evaziune reușită, scăpând măcar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
3. Ornea, Zigu (1995), Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București. Osang, Alexander (1992), Aufsteiger Absteiger. Karrieren în Deutschland, Links, Berlin. Paști, Vladimir (1995), România În tranziție. Căderea În viitor, Nemira, București. Perian, Gheorghe (ANUL), Scriitori români postmoderni, EDITURA, LOCALITATEA. Petcu, Dionisie (1993), Nicolae Ceaușescu, o biografie, București. Pirca, Radu A. (2004), „Îra et Studio”: l’historiographie du communisme roumain, La Nouvelle Alternative (număr special: „Roumanie nouveau départ”), vol. 19, nr. 63, decembrie. Piriou, Odile (1999), Pour une
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
România Mare, organul partidului naționalist cu același nume, condus de succesorul lui Barbu, Corneliu Vadim Tudor. Un rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului, vezi Dan Rațiu (1999, pp. 87-100). S-a dovedit imposibil să fie declarat Ceaușescu un erou postmodern, dar s-a spus despre palatul pe care și l-a construit că este o capadopera postmodernă! Ion Bogdan Lefter (1999, pp. 55-83). În aceeași ncolecție și la aceeasi editură, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experiment în Post-war
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului, vezi Dan Rațiu (1999, pp. 87-100). S-a dovedit imposibil să fie declarat Ceaușescu un erou postmodern, dar s-a spus despre palatul pe care și l-a construit că este o capadopera postmodernă! Ion Bogdan Lefter (1999, pp. 55-83). În aceeași ncolecție și la aceeasi editură, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experiment în Post-war Romanian Literature. Dezbaterea indică o mare porozitate a frontierlor dintre literaturile «experimentale», «moderne» și «postmoderne». Eugen Simion
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o capadopera postmodernă! Ion Bogdan Lefter (1999, pp. 55-83). În aceeași ncolecție și la aceeasi editură, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experiment în Post-war Romanian Literature. Dezbaterea indică o mare porozitate a frontierlor dintre literaturile «experimentale», «moderne» și «postmoderne». Eugen Simion a fost președintele Academiei române, ales În 1998. Cele patru volume de studii pe care le-a consacrat literaturii române contemporaine (1974-1989) au cunoscut mai multe ediții după 1989 (1998). Eugen Negrici este profesor universitar, specializat În literatura
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și evoluția scriitoarei către obiectivitate, sub influența lui G. Ibrăileanu și a lui E. Lovinescu, general admisă de critici. La origine teză de doctorat, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române (2000) abordează modernitatea literară românească din perspectivă postmodernă: pornind de la contribuția marilor critici interbelici - E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Perpessicius, G. Călinescu -, L. deduce un concept de modernism pe care îl corectează prin raportare la viziunea integratoare a epocii actuale. Schițează apoi un
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Varietatea ansamblului, care este structurat pe cinci secțiuni, mergând de la textele cu pronunțat caracter teoretic până la simplele precizări de detaliu, lasă să se întrevadă o viziune unitară, ca și o preocupare constantă de a clarifica în context românesc conceptul cultural postmodern în constituirea și dimensiunile sale esențiale. SCRIERI: Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Globul de cristal, București, 1983; Alexandru Ivasiuc. „Păsările”, București, 1986; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun), Pitești, 1998; A
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Mic dicționar de scriitori bucureșteni din secolul XIX sau Despre cum se trăia altădată fala de a reprezenta Capitala, Pitești, 2001; Scurtă istorie a romanului românesc, Pitești, 2001; Anii ’60-’90. Critică literară, Pitești, 2002; Primii postmoderni. „Școala de la Târgoviște”, Pitești, 2003; 5 poeți: Naum, Dimov, Ivănescu, Mugur, Foarță, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Sfidarea retoricii, retorica sfidării, RL, 1982, 42; Constanța Buzea, „Globul de cristal”, AFT, 1983, 3; Nicolae Manolescu, „Globul de cristal”, RL, 1983
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]