4,003 matches
-
rând, trebuie subliniat că în urma folosirii pedepsei rezultă o suprimare rapidă și de scurtă durată a comportamentului nedorit, dar care nu rezolvă problema pe termen lung. Pedeapsa nu este ca medicamentul curativ, ci, doar ca algocalminul cu ajutorul căruia îți poți potoli durerea pentru o perioadă scurtă de timp. Dar nimeni nu s-a vindecat vreodată doar cu un analgezic! Pedeapsa reprezintă o metodă de a rezolva o situație. Una din multe altele. Dacă copilul vede că este pedepsit pentru un comportament
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968) și Arheologie blândă (1968) - se dezvoltă o poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
moșitul lor, Divinitatea și cu mine suntem pricina ș...ț. Oamenii din preajma mea pățesc la fel ca femeile însărcinate: se chinuie ziua și noaptea și sunt plini de zbucium cu mult mai mult decât acelea. Or, să trezească și să potolească acest fel de dureri meșteșugul meu poate să o facă. Pe unii însă, care nu îmi par a fi cumva rodnici - și pentru că știu că nu au nici o nevoie de mine - cu dragă inimă îi pețesc pentru alții și - să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Anglia pentru a contribui la întemeierea Academiei Regale. Îl doreau să se transforme din „iluminat” în francmason. Între timp însă, la Leszno începuseră mișcări politice în care a fost antrenat și Comenius. Abia în 1641, când lucrurile s-au potolit, Comenius s-a hotărât să plece ca un „reformator universal” și a decis ca Bohuslav Leszynsky să-i succeadă la conducerea comunității defunctului Raphael, tatăl său. Comenius a alcătuit pentru noul lider chiar un manual de management politico-moral care amintea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau schola materna (0-6 ani); „lumii îngerilor” i se potrivește o școală îngerească, schola pueritiae (6-12 ani); când se dezvăluie însă lumea materială și corporală - mundus materialis -, se produce „explozia erotică” și devine necesară schola adolescentiae; când furtunile adolescentine se potolesc și tinerii intră în lumea muncii, mundus artificialis, educația trebuie să continue la schola juventutis (18-24 ani); apoi poate începe edificarea morală a personalității în liniștita mundus moralis la schola virilitas, școala virtuților. Lucrurile s-ar putea opri aici, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în întregime” - nu numai cea „modernă”, ci și cea „clasică”, cu secularele ei tradiții - va dispărea măturată de talazul nemulțumirilor. S-au scandat chiar lozinci care cereau „deșcolarizarea societății” sau „dezinstituționalizarea educației”. Când scriem aceste rânduri însă, furtuna s-a potolit. Școala n-a dispărut, nici o națiune n-a făcut eroarea fatală de a renunța la instituțiile sale de educație și învățământ și nimeni nu mai nutrește teorii ucigașe cu privire la curricula moderne. Criticile postmoderniste, dincolo de vehemență, au avut darul de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
C., Rubin, L. (1966), Process and Content: Curriculum Design and the Application of Knowledge, Rand McNally, Chicago. Parker, F. (1883), Talks on Teaching, Kellog’s Teachers Library, New York. Passow, H. (ed.) (1962), Curriculum Crossroads, Teachers College Press, New York. Păun, E., Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri applicative, Polirom, Iași. Percy, W. (1987), The Thanatos Syndrome, Farrar, Straus & Giroux, New York. Peters, T., Waterman, R. (1982), In Search of Excellence, Harper & Row, New York. Philips, S. (1983), The Invisible Culture: Communication
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din mulțime izbucnește însă o voce mustrătoare, a lui Mitru Moț, care potolește spiritele. Cea de-a treia mișcare a mulțimii devine confruntare sângeroasă. Atacați prin surprindere, noaptea, de un comando legionar, Ardeleanu, comunistul Teodorescu și Gligor al Hahăului sunt nevoiți să fugă. Primul și al treilea își pierd viața. Supraviețuitor, Teodorescu pornește
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
chiar veleități politice, a schimbat numeroase profesiuni. Ajutor de clovn și cântăreț în turnee balcanice, dar și la Paris, notar într-un sat ardelean, subprefect în câteva rânduri, profesor la Conservatorul din Brașov etc., după primul război mondial și-a potolit neastâmpărul, găsindu-și de lucru în redacțiile unor periodice precum „Cronicarul”, „Legea nouă”, „Hiena”, „Ora”, „Epoca”, „România nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
Începând cu volumul Laude, critica a constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament. Elemente altădată vituperate constituie acum materia poetică. Sunt căutate corespondențele secrete dintre fenomene, stările difuze ale sufletului, imponderabile, ajungându-se progresiv, în Versul liber și mai târziu în Tristele, până la
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
careu”, memorarea poeziilor patriotice, lecturile din Scânteia și noile aspirații uteciste... Pentru legendarul popor, singura „supapă” era fotbalul - sportul care în anii ’80 mobiliza pasiuni colective lipsite de termen de comparație. Succesele clubului Steaua și ale echipei naționale nu-i potoleau însă ura nedisimulată față de Ceaușescu („Râdeam de el, îl imitam maimuțărindu-l, înjuram. L-aș fi ucis” - p. 95)1. Escapadele boeme sau adaptarea mimetică la muzica pop occidentală nu erau nici ele veritabile soluții, atât în formă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apă la nivelul rinichilor. Masați zona reflexă a coloanei vertebrale și activați toate punctele reflexe ale sistemului urinar. Nu beți apă sau sucuri înainte de a merge la culcare. Dacă vă este sete, mâncați o tulpină de țelină pentru a vă potoli nevoia de lichide și de sare. Acordați atenție și celorlalte glande, care sunt deseori motivul real al problemelor vezicii urinare. Dacă găsiți puncte sensibile oriunde pe suprafața palmei sau a tălpii, este un semn că glandele au nevoie de ajutor
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
se umfle, ci să se adîncească parcă. între timp, căpățîna cașalotului mort se bălăbănea cu putere, iar Gabriel se zgîia la ea cu o privire cam speriată, ce nu prea se potrivea cu firea lui de „arhanghel“. Cînd marea se potoli, căpitanul Mayhew începu să povestească o istorie sinistră în legătură cu Moby Dick, nu fără a fi întrerupt din cînd în cînd de Gabriel, ori de cîte ori era pomenit numele balenei, precum și de marea nebună ce părea în cîrdășie cu el
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lume într-un fel atît de deșucheat și de imprudent, încît nici un agent cu scaun la cap n-ar dori să-i asigure, cum n-ar cuteza să asigure nici pe vreun student zurbagiu de la Yale sau Harvard. Ei se potolesc totuși destul de repede, iar, cînd devin pe trei sferturi adulți, se despart de bandă și se duc, singuri, în căutarea unei societăți, adică a unui harem. O altă deosebire între școlile de masculi și cele de femele este și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pajiște înmiresmată; uitasem cu totul de înfricoșătorul nostru jurămînt - inefabilul spermanțet îmi spălase mîinile și inima de acest jurămînt. Aproape că-mi venea să dau crezare străvechii superstiții a lui Paracelsus, care spunea că spermanțetul posedă rara virtute de a potoli mînia; scăldîndu-mă în acea cadă, mă simțeam eliberat, dumnezeiește eliberat, de orice răutate sau neastîmpăr. Să storci, să storci, să storci... O dimineață întreagă am stors gogoloașele acelea de spermanțet, simțind că mă topesc eu însumi în ele; și tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
craterului ars al creierului lui. Străbătînd încet puntea, Ahab se aplecă peste bord și-și privi umbra ce se scufunda tot mai mult în apă, pe măsură ce el se străduia să scruteze adâncurile. Dar efluviile dulci ale aerului vrăjit părură să potolească, o clipă, focul ce-i mistuia sufletul. Aerul acela vesel și fericit, cerul acela îmbietor, sfîrșiră prin a-l mîngîia; lumea vitregă, atît de crudă și atît de nemiloasă, îi cuprindea acum gîtul țeapăn cu brațele-i drăgăstoase și părea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fălcile prin spuma scînteietoare. Ahab se clătină și răcni, pleznindu-se cu palma peste frunte: Ă Orbesc! Oameni buni, veniți în fața mea, ca să pot merge pe dibuite! E pe-aproape? Ă Balena! Corabia! strigară vîslașii îngroziți. Ă La rame, la rame! Potolește-ți, mare, adîncurile, pentru ca Ahab să poată - pînă nu e prea tîrziu - să-și nimerească ținta, pentru ultima oară! Văd, văd corabia! Trageți la rame, băieți, trageți vîrtos! Nu vreți să-mi salvați corabia? Dar, în timp ce vîslașii trăgeau din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Astfel, disciplina didactică, structurată după o serie de principii curriculare moderne, înglobează la nivel de conținut elemente structurale dinamice și orientate funcțional. * Principiile metodice care ar trebui să stea la baza formării cadrelor didactice, enunțate și prezentate de profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București (vezi Potolea, 1980), sunt următoarele: • asimilarea progresivă a rolurilor profesionale, poziție opusă mentalității tradiționale conform căreia cadrul didactic își poate asuma oarecum dintr-odată și integral responsabilitățile didactice (ca soluție practică propunem simularea educațională); • diversificarea formelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
serie de principii curriculare moderne, înglobează la nivel de conținut elemente structurale dinamice și orientate funcțional. * Principiile metodice care ar trebui să stea la baza formării cadrelor didactice, enunțate și prezentate de profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București (vezi Potolea, 1980), sunt următoarele: • asimilarea progresivă a rolurilor profesionale, poziție opusă mentalității tradiționale conform căreia cadrul didactic își poate asuma oarecum dintr-odată și integral responsabilitățile didactice (ca soluție practică propunem simularea educațională); • diversificarea formelor de aplicare practică (practica pedagogică); • punerea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
științele educației (note de curs), Universitatea din București, București. Păun, E., 1999, Școala, o abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Planchard, Émile, 1992, Pedagogie școlară contemporană, Editura Didactică și Pedagogică, București. Popa, Nicolae, 1994, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București. Potolea, D., 2000, „Profesorul și strategiile conducerii învățării”, în I. Jinga, I.T. Radu, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București. Savage, A., 1994, Reconciling Your Appraisal System with Company Reality, Institute of Personnel Management, New York. Stanciu, I.Gh., 1995, Școala
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ansamblului procesual predare-învățare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării. Aspectele generale ale procesului de învățământ propuse de profesorul Dan Potolea (vezi Potolea, 1991) sunt: - abordarea structurală, care cuprinde următoarele componente: finalități, conținuturi, timp, relații educaționale (profesor-elev, student), metode și mijloace, modalități de organizare a activităților și evaluare, reprezintă planul static de analiză al procesului de învățământ; - abordarea procesuală, care desemnează
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
predare-învățare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării. Aspectele generale ale procesului de învățământ propuse de profesorul Dan Potolea (vezi Potolea, 1991) sunt: - abordarea structurală, care cuprinde următoarele componente: finalități, conținuturi, timp, relații educaționale (profesor-elev, student), metode și mijloace, modalități de organizare a activităților și evaluare, reprezintă planul static de analiză al procesului de învățământ; - abordarea procesuală, care desemnează planul dinamic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Cercetării - Proiectul pentru Învățământ Rural. Manolescu, Marin, Iucu, Romiță, 2001, Pedagogie, Editura Bolintineanu. McCombs, B.L., Whisler, J.S. (1997), The Learner-Centered Classroom and School, Jossey-Bass, San Francisco. Moffett, J., Wagner, B.J. (1992), Student-Centered Language Arts, K-12, Portsmouth, Boynton/Cook Publishers Heinemann. Potolea, Dan, 1980, „Cercetarea sistematică - sursa esențială în elaborarea noilor modele de pregătire a cadrelor didactice”, în Perfecționarea activității metodice în școală, volum editat de Revista de Pedagogie, București. Phillips, D., 1997, „How, why, what, when, and where: Perspectives on constructivism
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Pedagogie, Editura Universității din București CREDIS, București. Neacșu, I., 1988, „Finalitățile educației”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Nicola, I., 1994, „Finalitățile acțiunii educaționale. Proiectarea educațională”, în Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Potolea, D., 1988, „Teoria și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Potolea, D., 1996, „Scopuri și obiective ale procesului didactic”, în I.T. Radu (coord.), Sinteze pe teme de didactică modernă, culegere
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]