31,455 matches
-
în limbajul mîinilor, că personajul nostru era cunoscut dintr-un periplu american, o țară care l-a primit mereu ca pe un star. Ceva din simpatia exuberantă față de Johnny a fost transferată, în lipsă, asupra noastră. La întoarcere, i-am povestit cu lux de amănunte. Dădea din cap și plescăia de plăcere, exersînd o nouă compoziție pe fulare, nu pe clapele pianului, ca să nu-și deranjeze vecinii. Sînt barosan, ce, acum ai aflat?" Nu, Johnny. Am învățat să ascult jazz-ul
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
este Johnny. Marina Constantinescu Un om care muncește toată ziua Tatăl meu, profesorul pensionar, veteran de război, Gheorghe Arion și vrăjitorul de sunete Johnny Răducanu locuiesc în același bloc. Când îl întâlnesc pe tata, nu scapă niciodată ocazia să-mi povestească despre Johnny (,,muncește toată ziua omul ăsta, își pregătește cu grijă orice apariție în public, de parcă ar fi un învățăcel și nu un maestru pe care îl admiră toată lumea"). Când îl întâlnesc pe Johnny, de fiecare dată îmi aduce vești
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
nevoie de-un scriitor. Și, oricum, mă cheamă Joe. Joe Kingsley. - Tot nu văd care-i rostul meu. - Ești scriitor, nu? Asta faci, scrii cărți. - Mda, mă rog, dar ce... a, te gîndești la scenariul ăla de care ți-am povestit? - Nu, individul are deja două bucăți. Ne trebuie un scriitor, atîta tot. Unul care scrie. Terry tot nu era sigur de ce acceptase invitația. Era convins că lucrurile aveau să se încheie dezastruos. în cele din urmă cedase insistențelor lui Robert
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei șaptezeci și cinci de ani, Körössy definește în continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste, al jazz-ului... ne-au povestit împreună despre Enescu și despre Bartok, despre Telonius Monck, despre George Gershwin și Duke Ellington, despre Richard Orshanitzky, acest muzician de geniu al pianului, al jazz-ului, de la noi, muzician de a cărui despărțire, iată, după decenii, nu reușim a
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
și tare al orizontului/ și atunci dona juana deja mai mult de jumătate devorată de genunchii mei flămînzi și însetați începe să mănînce literele poemelor fosforescente scrise dezordonat pe aerul alb și tare al orizontului: (vermut de sînge limba șeherezadei povestind din ce în ce mai obosită). Ne aflăm, în ciuda aparențelor în măsură a scandaliza eternul spirit filistin, în sfera unei creații de aderență la univers, de adorație a componentelor lui fundamentale, a primordialităților, într-o sinteză a bucolismului și citadinismului, a simțirii fruste și
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
periodic în Parlament nu s-ar mai fi produs, iar accentele și accesele extremiste ale unora dintre aleși, în afară de cei de la PRM, cu siguranță că nu s-ar fi făcut auzite. * Cu o candoare de victimă, naistul Gheorghe Zamfir a povestit EVENIMENTULUI ZILEI de ce s-a despărțit de CV Tudor. Cel din urmă, om de cuvînt, cum îl știm, i-a promis naistului un loc în Senat, dacă îl sprijină în campania electorală. Zamfir s-a dat în spectacol pentru succesul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
răspuns formal acestui patetic memoriu. Și alte documente de acest fel, trimise, n-au ajuns pe masa de lucru a președintelui S.U.A. De altfel, președintele Truman era un mediocru ca inteligență și om politic. Profesorul meu Mihai Ralea mi-a povestit, prin 1957, că la prezentarea acreditării sale de ambasador al României în S.U.A. (1946), la protocolara convorbire de după ceremonie, Truman l-a întrebat, tam-nisam, dacă, acum, poporul român are conflicte cu ...dacii. Asta îi comunicase lui Truman, rapid, vreun consilier
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
decis, pentru România, organizarea unor alegeri libere și reprezentarea, în guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă de liniște relativă
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Ionel, Mitică, Fifi. Primul are o aventură cu Fifi. Care află că Ionel, după ce i se întâmplă ce i se întâmplă - începe să sughită. Îl apucă, domnule, sughițul! Fifi face caz de întâmplare și, venind în contact cu Mitică, îi povestește totul ca pe o nostimadă... Ionel se cunoaște bine cu Mitică. Luăm situațiunea caragialiană cunoscută, - amici de birou... Până când, într-o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
de carte a fost, cred, în mare măsură condiționată de aceste două trăsături ale sale. Era un savant - dar nu făcea caz de asta - muncea țărănește și nu vedea în munca lui uriașă un merit special. În copilărie, mi-a povestit, ducea vacile la păscut, iar seara, acasă, le mulgea. În această muncă suplimentară vedea o răsplată. Cu aceeași putere de muncă și devoțiune extraordinară a făcut din Editura Hasefer una dintre forțele culturale autohtone importante. Dacă nu mă înșel, ieșise
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
edituri pe care a impus-o rapid în atenție. Cînd, cum spuneam la început, îl rîcîiam, acest om extraordinar de ocupat, îmi dovedea și cîtă importanță dădea prieteniei noastre. De fiecare dată se oprea din drum și începea să-mi povestească. Își lua bolile peste picior, dar nu și soarta, cu care se împăcase. Cu ani în urmă l-am parodiat, dacă vă mai amintiți, în România literară. Cred că i-a făcut plăcere mica mea răutate. Probabil însă că din
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
fac parte personajele. Brian, cel care visase cîndva să devină scriitor, fericit să fie avocatul și prietenul poetului Sean Farell, deschide discuția, curios să știe ce cred scriitorii despre literatură. Și află cu mirare că este ceva extrem de periculos; Hal povestește cum, aflat la L. A. pentru un atelier de proză, la un moment dat, unul dintre cursanți, înainte de a-și citi creația, scoate pistolul și amenință că-l va ucide pe cel care va îndrăzni să rîdă fiindcă proza îi fusese
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
și generatoare de violență. Nu lipsește intertextualitatea: Ted Hughs, Ionesco, Tolstoi, Pușkin, Philip Roth, Joyce, Whitman, Singer. La sfîrșitul cărții autoarea prezintă o listă în care citează ,,bibliografia": cărțile, texte de cîntece, film, articole, ba chiar prietenii care i-au povestit fapte reale sau i-au sugerat titlul cărții. Este un thanksgiving de gradul al doilea ce contribuie la structura arborescentă a cărții oferind, ca într-o pagină de calculator, link-urile necesare. Lumea contemporană este prezentă, nu doar prin citările
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
în chinuri grele. În litigiu erau scrisorile trimise de Alexei din străinătate apropiaților săi. Iar amanta sa îl trădă cu nerușinare, mărturisind că Alexei urmărea domnia prin uciderea lui Petru. Alexei fu pus la cazne la Petru și Pavel. Se povestește că țarul asistă la aceste cazne. A fost numită o curte de judecată. Dar caznele continuau fără istovire, deși complotul de care era acuzat țareviciul era o pură născocire. Torturat fără milă, e un fapt dovedit că țarul, înfuriat, a
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
Dan Cristea Ficțiunea este pentru Gabriel Chifu, așa cum o demonstrează ultimul său roman, Cartograful puterii (Ed. Cartea Românească, 2000), nu numai un mijloc de a povesti lumea contemporană, dar și o modalitate de a interoga această lume și de a-i pune sub semnul întrebării câteva dintre supozițiile și certitudinile la care ea se raliază. Orientarea speculativă este caracteristică unei asemenea abordări a romanului, care, prin
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
rezistenței a fost Charta '77) și pe formarea unei elite prin sistemul "universităților volante" și publicarea constantă în samizdat a scrierilor interzise, în Polonia influența hotărîtoare a avut-o intervenția bisericii (cazul părintelui Popieluszko, despre ale cărui predici Jessica Douglas-Home povestește în cartea sa), iar mișcarea sindicală, cu precădere Solidaritatea, cu o acoperire socială mult mai largă decît Charta cehoslovacă, a cerut de la început împărțirea puterii (o spune însuși Adam Michnik). în Ungaria, despre care se vorbește puțin în A fost
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
spune tot". Eu n-am fost niciodată de această părere. Procesul estetic funcționează prin libertate, nu prin interzicere. De aceea, când am venit în Occident, nu am vrut să devin aici un fel de mascotă, ca un scriitor care ne povestește ce lucruri groaznice s-au întâmplat și ce rău i-a mers... Mai ales faptul de a lega toate acele probleme catastrofice de propria-i persoană, este un gen de literatură la care nu țin. Eu sunt de părere că
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Banat și partea cealaltă din Berlin. În noul d-voastră roman ,,Miss Bukarest", cei trei protagoniști veniți din România, trăiesc de zece ani în Berlin. Intriga romanului se desfășoară în jurul unor situații din prezentul și trecutul acestor personaje. Romanul este povestit din perspectivele celor trei personaje. Primul personaj care apare se numește astăzi Dino Schullerus (în România, Dinu Matache). El a venit în Germania cu soția sa, o săsoaică. Acest Dino Schullerus este confruntat cu trecutul său de securist. În Berlin
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
ascunde după o fabuloasă registrație pianistică. Motiv pentru care ele se cântă rar. Interpretarea, așa cum a fost ea acum, unitară într-un lanț de discontinuități frapante? O operă de recreație. De aceea evocam la începutul acestei încercări de a o povesti pe Mihaela Ursuleasa la pian, originalitatea ei. A venit apoi Sonata în fa minor de Brahms, după un Schubert vizionar, după un Schumann profetic. Lupta cu materia muzicală trebuie să adopte o altă strategie. Nu se regăsește aici interdependența tablourilor
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
Pavel Șușară O călătorie cu tramvaiul 16 Mergeam cu tramvaiul 16, mi-a povestit, cu mai mulți ani în urmă, regretatul scriitor Mircea Nedelciu, și vizavi de scaunul meu, înșirată, cu fustele-i crețe, pe două locuri, o țigancă își alăpta apatică un puradel trecut bine de vîrsta alăptării. Era, așa, cam la trei
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
ba de asemeni, celui "deschis", lipsește natural domeniului memorialistic, avansând pe un teren plan. Probabil că acesta a fost motivul, dacă nu doar unul dintre ele, din care dl Nicolae Stroescu-Stînișoară a ales forma romanescă în Vremea încercuirii, pentru a povesti cei doisprezece ani cât s-a jucat de-a v-ați ascunselea cu redutabila Securitate română, ce-l căuta spre întemnițare pentru una din acele lungi perioade de timp în a căror aplicare se specializase justiția - și ea tot română
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
ai gustat. Aruncă bucătăresei o privire de avertisment, însă era prea târziu. - Țiparul de mare este peștele cel mai delicios din lume, figlio mio - îi spuse Fulvia Flaminea. Gustă-l și ai să vezi. Doamna Forbes nu se tulbură. Ne povesti, cu metoda sa neîndurătoare, că în antichitate țiparul de mare era o mâncare regească și că războinicii își disputau fierea lui, pentru că insufla un curaj supraomenesc. Apoi ne repetă, ca în atâtea rânduri într-un răstimp atât de scurt, că
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
irespirabil. Noaptea însă își făcea de cap. Încă de la începutul mandatului ei, auzeam că cineva pășea în bezna din casă, bâjbâind prin întuneric, iar fratele meu ajunsese să se sperie la gândul că erau înecații rătăcitori de care ne tot povestise Fulvia Flaminea. Am descoperit foarte curând că era doamna Forbes care-și petrecea noaptea trăind viața reală de femeie singuratică pe care ea însăși ar fi dezaprobat-o în timpul zilei. Într-o dimineață în zori am surprins-o în bucătărie
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
la debarcader, spintecând o doradă de șase livre pe care tocmai o prinsese. I-am spus că o așteptaserăm pe doamna Forbes până la unsprezece și că, deoarece continuă să doarmă, ne-am hotărât să coborâm singuri la plajă. I-am povestit și că aseară suferise o criză de plâns la masă, și că poate dormise prost și preferase să rămână în pat. Pe Oreste nu-l prea interesă explicația, cum ne și așteptam, și honărirăm împreună mai bine de un ceas
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Gaëan Picon), un naturalism pe care l-am putea numi parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe patul de moarte, cu ultimele suflări, descărnați și oribili, încă o bucățică din adevărul trecutului; cu un eros bolnăvicios și artificial (Iustin trăiește lîngă o femeie bolnavă pe care n-o iubește și pentru a cărui sinucidere
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]