1,784 matches
-
o arenă mare se deschide pentru laudele tale" (81-84). Dat tibi nostra locum tituli fortuna, caputque Conspicuum pietas qua tua tollat habet. Utere temporibus, quorum nunc munere freta es: En patet in laudes area lata tuas324. Cât de nepotrivit sună preceptele de virtute pe care Ovidiu le insuflă soției sale, în acest moment al vieții, din gura unui presupus "mediator de amoruri nepermise". Virtutea, care are nevoie de confruntări pentru a străluci și mai mult, și pentru a-i fi probată
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în centrul unei mari scene (scena spectabere magna) și toate gesturile sale sunt urmate de martori importanți. De aceea, ea trebuie să-și ajute soțul cu fidelitate și implicare (după cum crede ea de cuviință): o cere contractul matrimonial; o datorează preceptelor sale sociale (mores); o datorează familiei de care aparține [și aici este evidentă trimiterea la familia lui Paulus Fabius Maximus; mai mult, este un argument imbatabil, altminteri trimiterea la domus Fabia ar fi fost nepotrivită]: "trebuie să respecți acest domus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
În ochii unui opozant și Fabia era una dintre opozanții lui Augustus mesajul poetului era clar. Fabia trebuia să se adreseze unei femei, mai mult, unei prințese (femina, sed princeps, v. 125), care cu virtutea sa, cu frumusețea și (mores), preceptele sale de conduită socială, singură a fost considerată demnă de a împărți camera nupțială cu divinul Augustus. Ovidiu o sfătuiește pe Fabia să aleagă momentul cel mai oportun pentru a se apropia de Livia ca să-i susțină cauza. Nu trebuie
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de minute, iar în 16 ore un șobolan de laborator moare în atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
considere, printre altele, ziua a 14-a, ca a 15-a. Cei care au fost combătuți fără a fi numiți, au fost romanii. Ca și cum ar face o revizuire generală, finală asupra adevărului celor susținute, Dionisie Exiguul invocă, în încheiere, autoritatea preceptelor ortodoxe în materie. De această dată sunt amintite canoanele sinodului local din Antiohia, unele afirmații ale papei Leon cel Mare, Epistola Sfântului Proterie al Alexandriei și ciclul pascal pe care l-a alcătuit el însuși, inspirat după tradiția egiptenilor. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să le inoculeze purtătorilor de uniformă "contopirea propriei ființe cu țelurile și idealurile partidului, contopire exprimată într-o dăruire fără rezerve îndeplinirii neabătute a acestor țeluri și idealuri". Nu era vorba așadar doar de "propagarea și explicare unor concepții, teze, precepte, calități, virtuți", ci de o autentică "transformare a lor în idealuri și convingeri nestrămutate ale militarilor, care să prindă viață în atitudinile și faptele lor, în felul lor de a gândi și trăi" (Arsîntescu, Găinușe, Lustig: 1985, 224, 248). Așa cum
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de securitate direct din producție, nici selecționarea viitorilor elevi ai școlilor de securitate nu au încetat vreun moment să preocupe conducerea de partid. Rigoarea a continuat să fie maximă chiar după ce devenise evident că regimul politic este consolidat, rabatul de la preceptele ideologice fiind exclus. Conform „Propunerilor privind criteriile de încadrare în aparatul Ministerului de Interne a ofițerilor de securitate”, aprobate la 4 februarie 1974, analizarea și avizarea propunerilor de încadrare directă a ofițerilor, precum și aprobarea propunerilor de candidați pentru admiterea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fruntaș al Partidului, deținând funcția de membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R./P.M.R. între 21 octombrie 1945 și 27 mai 1952. Totuși, trebuie spus că „influența aparatului” represiv și sentimentul atotputerniciei nu erau prea ușor de contracarat de preceptele ideologice. De aceea, nu o dată, luările de poziție ale miniștrilor de Interne, reprezentanți ai Partidului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, erau marcate de ambiguitate. De exemplu, Teohari Georgescu, în cadrul unei conferințe cu comandanții regionali și județeni de Securitate și Miliție din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune) neputând fi totalmente derivate din cunoștințele teoretice. Unii practicieni, mai radicali, consideră chiar că învățarea unei teorii nu poate spune nimănui și cum să o practic,în mod real
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contextul respectiv sunt cele care primează în activitate, nu o raționare contemplativă, detașată, care poate fi bine formulată din punct de vedere teoretic, însă care nu este implementată practic. Practica nu înseamnă nici ea aplicarea pur și simplu a unor precepte teoretice definite, cunoștințele practice (care sunt situaționale și orientate spre acțiune) neputând fi totalmente derivate din cunoștințele teoretice. Unii practicieni, mai radicali, consideră chiar că învățarea unei teorii nu poate spune nimănui și cum să o practic,în mod real
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sisteme de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere a pedepsei total diferite. Spre exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la jumătate pentru condamnații care în timpul executării pedepsei își însușesc preceptele Coranului. În acest scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a se baza pe dreptul natural pentru a argumenta c] anumite comportamente (că, de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greșite. Etică kantian] ONORA O’NEILL Numeroși teoreticieni etici contemporani evoc] idei care își au originile în scrierile etice ale lui Kant. Preceptul kantian conform c]ruia toate fiintele raționale trebuie s] se supun] unui „imperativ categoric” derivat din legea universal] a rațiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explic] teoria kantian] și analizeaz] cele mai frecvente critici aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu au, în aparent], semnificații etice. Cu talent și puțin noroc, antropologul poate avea, în cele din urm], șansa de a infera valorile împ]rt]site de membrii acelei societ]ți, regulile dup] care ele se transform] în principii și precepte, precum și parametrii de relevant] și ierarhia lor. Toate acestea sunt specifce fiec]rei societ]ți în parte - pot fi identificate paralele și corespondențe, dar fiecare set de transform]ri este unic. În consecinț], desi exist] valori care pot fi considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în parte - pot fi identificate paralele și corespondențe, dar fiecare set de transform]ri este unic. În consecinț], desi exist] valori care pot fi considerate drept comune aproape tuturor societ]ților, sunt uneori contraste puternice între exprim]rile acestora prin intermediul preceptelor, al principiilor și al evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup] cum am menționat deja, etică unei societ]ți de mici dimensiuni nu poate fi desprins] cu ușurinț] din mulțimea standardelor și preceptelor ce guverneaz] comportamentul membrilor s]i. Acesta este un subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Roberts susțin c], pentru acest popor, legile și tradiția „reprezint] o gramatic] simbolic] pe baza c]reia realitatea este neîntrerupt construit] și gestionat] în interacțiunile și confrunt]rile cotidiene” (1981, p. 247). Ele nu sunt (așa cum se prespune adesea) precepte ale comportamentului ideal, ci, măi degrab], un cod de interpretare a semnificațiilor acțiunilor. De asemenea și foarte important, cunoașterea comun] a legilor și obiceiurilor creeaz] aștept]ri legate de consecințele și reacțiile legate de acțiuni care iau forma unei h
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zi cu zi. În tribunale, magistrații trebuiau s] manifeste mă’at în ceea ce spuneau și prin modul în care rezolvau cazurile (Morenz, 1973, p. 125). Egiptenii trebuie s] acționeze în deplin] armonie cu mă’at-ul, nu în sensul unor precepte legale, ci mai curând în linii mari și în mod arbitrar, deși mai tarziu s-a manifestat tendința de conformare la reguli (Wilson, 1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre c]rturari. S-au descoperit aforisme, maxime și sfaturi copiate de ucenici, unele datând din jurul anului 2000 î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv]ț]tur] și utilizeaz] preceptul negativ al nev]ț]m]rii pentru a defini satyagraha, astfel încât s] nu apar] nici un act de violent] sau v]ț]mare a unei ființe. Dar Gandhi nu se oprește aici: el transform] ahimsa într-o condiție dinamic] pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stil de viat] care s] resping] pl]cerile exagerate, anormale și d]un]toare individului, cinstea și evitarea unor vicii precum alcoolismul și dependența de droguri - toate acestea reprezint] principiile de bâz] ale societ]ții budiste. Chestiunile legate de aceste precepte au fost discutate atât în vremea lui Buddha, cât și ulterior. Noi ne vom opri doar la dou] aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau de a împ]rți din avere s]racilor, a fost acceptat] chiar și de c]tre regii care guvernau dup] principiile lui Buddha. Oricare ar fi valorile morale pe care le avem în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea s]-ți fac] ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a-l l]să în pace, în condițiile în care comportamentul aproapelui nu d]uneaz] nim]nui. În concluzie, în ciuda importanței preceptelor Torei și ale Talmudului, acestea nu se prezint] în mod explicit că texte pe teme etice; în cadrul lor, etică nu este perceput] că o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. De-abia în Evul Mediu, sub influența curentelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu le-a oferit. R]zboaie crunte și nesfârșite au evidențiat nevoia de modalit]ți pașnice de rezolvare a disputelor politice. Creștinismul nu mai putea oferi aceste soluții, de vreme ce protestantismul sfâșiase Europa într-un asemenea mod încât un acord asupra preceptelor acestei religii istorice era imposibil. Deși religia era unanim considerat] ca fiind esențial] pentru domeniul moralei, principiile sectariane trebuiau dep]site. Universit]țile continuau s] predea versiuni „diluate” ale eticii aristotelice, f]r] că acestea s] r]spund] nevoilor presante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]