3,745 matches
-
trimiteri literare, în special la Homer. Nu apar aici teme teologice. într-o colecție de texte cristologice traduse în etiopiană s-a păstrat sub numele lui Firmus o scurtă predică în care este atacat cu duritate Nestorie, după depunerea sa; predica seamănă bine cu o omilie rostită la Efes de către episcopul Reginus din Salamina, după destituirea lui Nestorie, și păstrată în Actele conciliului de la Efes. Bibliografie. Scrisorile în M.-A. Calvet Sebasti - P.-L. Gatier, Firme de Cesarée. Lettres (SChr 350
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
latină, este consacrată tot Nașterii. A șasea ne-a rămas în latină și greacă, însă autenticitatea ei este îndoielnică (contrar obiceiului lui Teodot, conține citate din literatura clasică: a IV-a eglogă a lui Virgiliu). Nesigură este și paternitatea unei predici despre botezul Domnului, publicată în 1969, și a unei predici ținute în Biserica Sfîntului Ioan și păstrate în etiopiană. Fals e un lung panegiric al Sfîntului Gheorghe, transmis sub numele lui Teodot în coptă, arabă și etiopiană. în Synodicon contra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în latină și greacă, însă autenticitatea ei este îndoielnică (contrar obiceiului lui Teodot, conține citate din literatura clasică: a IV-a eglogă a lui Virgiliu). Nesigură este și paternitatea unei predici despre botezul Domnului, publicată în 1969, și a unei predici ținute în Biserica Sfîntului Ioan și păstrate în etiopiană. Fals e un lung panegiric al Sfîntului Gheorghe, transmis sub numele lui Teodot în coptă, arabă și etiopiană. în Synodicon contra Tragediei lui Irineu se găsește, în traducere latină, un fragment
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o mare faimă ca predicator. La moartea lui Sysinnius, în 427, în timp ce electorii oscilau între Proclus și Filip, împăratul Theodosius a impus alegerea lui Nestorie. La o dată greu de precizat (25 martie 431, potrivit lui M. Richard), Proclus a ținut o predică despre Fecioară ca Theotokos în prezența lui Nestorie, care a considerat necesar să intervină imediat după aceea pentru a recomanda prudență în privința laudei Fecioarei. Nu rezultă că Proclus ar fi participat activ la controversa nestoriană. După destituirea lui Nestorie (11
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
forței împotriva ereticilor. Socrate atestă (Istoria Bisericii VII, 28.41.43) și celebritatea lui Proclus ca predicator; în aceste condiții, e firesc ca o serie de omilii care nu-i aparțin să fie transmise sub numele său (dar și unele predici ale lui au fost atribuite altora, de exemplu nr. 35 și 36 CPG, transmise sub numele lui Vasile). în PG 65 sînt reproduse 25 de omilii ale sale; la rîndul său, J.-F. Leroy a descoperit și a publicat altele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Proclus s-au înmulțit (au fost publicate și texte noi și versiuni vechi), fără să se fi ajuns încă la un consens în această privință. în 1940, B. Marx propusese să-i fie atribuite lui Proclus 89 dintre nenumăratele predici transmise sub numele lui Ioan Hrisostomul; problema nu e încă soluționată. Multe omilii sînt rostite cu ocazia unor sărbători ale Domnului (de exemplu 4: Nașterea; 7: botezul; 8: schimbarea la față; 9: duminica Floriilor; 12, 13, 14, 15: Paștile etc.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
coll. 390-396. 9. Eusebiu de Dorileos După cum spun Evagrie Scolasticul (Istoria Bisericii I, 9) și Marius Mercator, Eusebiu era încă un laic, cu studii serioase de retorică și jurisprudență, atunci cînd, la sfîrșitul lui 428, a devenit primul contestatar al predicilor lui Nestorie, pe care le-a întrerupt pentru a apăra termenul Theotokos. A răspîndit apoi un manifest adresat Bisericii, Diamartyria (păstrat în greacă în actele conciliului de la Efes și în latină în Synodicon contra Tragediei lui Irineu), unde cita perechi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
39 (despre Buna-Vestire) este îndoielnică, poate să-i aparțină lui Vasile cel Mare. Aproape toate omiliile tratează teme biblice, primele 17 referindu-se la Vechiul Testament, 18-37 la cel Nou; 39-41 au fost rostite cu ocazia unor sărbători bisericești. Excepție face predica 27, unde sînt criticați creștinii care participă la jocurile olimpice. Fotie însuși, deși lăuda asocierea între retorică și claritatea stilului, subliniase că excesul de imagini și de metafore obosește cititorul. Lui Vasile îi place să dezvolte prin lungi monologuri sau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care avea o pierdere de sînge (Mat. 9,20 și urm.). Se păstrează, de asemenea, două fragmente dintr-o omilie despre cruce, în al doilea fiind atacată cristologia lui Apolinarie din Laodiceea; o omilie despre Bobotează, inedită; în latină, o predică despre înălțarea la cer a Mariei; îi mai sînt atribuite patru omilii despre Naștere, în armeană. Antipater a compus și un tratat polemic contra Apologiei lui Origen a lui Eusebiu de Cezareea (cf. vol. I, pp. 000-000); s-au păstrat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Recent, M. van Esbroeck a propus să-i fie atribuită lui Antipater o scriere Despre credință transmisă în georgiană sub numele lui Ipolit. Bibliografie. Ediții: Omilii și fragmente în PG 85, pp. 1764-1796; 86/2, pp. 2045-2053; 96, 468. 501-505. Predica despre înălțarea la cer în R. Grégoire, „L’homélie d’Antipater de Bostra pour l’assomption de la Mère de Dieu”, în Parole de l’Orient 1 (1970), pp. 95-122. De asemenea, C. Vona, L’orazione di Antipatro sulla nascita del
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au fost traduse în siriacă întîi de Pavel din Calinice, către 530, și apoi de Iacob din Edesa, prin 700; cea mai mare parte din aceste două traduceri a ajuns pînă la noi. Conform clasificării din studiile lui A. Baumstark, predicile sînt repartizate de obicei în patru grupuri: cele pentru sărbătorile principale ale anului liturgic; cele pentru sărbătorile sfinților; explicațiile lecturilor duminicale; discursurile ocazionale și doctrinale în general. Omilia 2 a fost găsită abia în 1976. Numai omilia 77 s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în siriacă alocuțiunea pronunțată de Sever după numirea sa ca patriarh de Antiohia și un fragment dintr-o omilie consacrată înălțării la Cer a lui Cristos, citat de Sever însuși în a treia epistolă către Iulian; apoi, în coptă, o predică despre Fecioară. Omiliile sînt importante pentru istoria liturghiei, deoarece întreaga culegere e dispusă în ordine cronologică, fapt ce permite reconstituirea parțială a anului liturgic al Bisericii antiohiene la începutul secolului al VI-lea; în plus, predicile conțin uneori și mențiuni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
apoi, în coptă, o predică despre Fecioară. Omiliile sînt importante pentru istoria liturghiei, deoarece întreaga culegere e dispusă în ordine cronologică, fapt ce permite reconstituirea parțială a anului liturgic al Bisericii antiohiene la începutul secolului al VI-lea; în plus, predicile conțin uneori și mențiuni privind lăcașele de cult în care au fost ținute, constituind așadar și o sursă de date importantă pentru istoria acestora. Pe de altă parte, aceste discursuri ilustrează modul în care patriarhul traducea în termeni pe înțelesul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cristologică. Un codex de la Veneția conține douăsprezece anateme îndreptate contra lui Nestorie și a lui Eutihie, despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom sau o parte dintr-o scriere mai amplă. în fine, fragmente din cîteva predici (despre Evr. 4,15, despre Cain, despre mărgăritar) sînt, în parte probabil, în parte cu certitudine, false. După cum am spus, Efrem e unul din reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului, fapt dovedit chiar de efortul său de a reuni formula
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au transmis și sub numele lui Ioan Hrisostomul. Cînd a publicat în 1972 cele două omilii pascale, M. Aubineau a arătat că autorul lor nu trebuie confundat nici cu Leonțiu din Bizanț (sub al cărui nume sînt editate două dintre predici în PG 86/2) și nici cu Leonțiu din Ierusalim. în 1977, M. Sachot a propus, pe baza unor argumente lexicale și stilistice, ca alte 14 omilii, transmise în manuscrise sub diferite nume (Amfilohiu de Iconium, Atanasie de Alexandria, Ioan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dependență față de omiliile pseudohrisostomice ce fuseseră semnalate în anumite cazuri (omiliile 1 și 8) merg mai degrabă în sens invers. Admit totuși că Leonțiu s-a inspirat din alți autori și că în special în omilia 3 depinde de o predică a lui Proclus din Constantinopol (mort în 446). Acest fapt stabilește un termen post quem pentru autorul nostru. O indicație mai precisă pare să provină din faptul că recentul cutremur de la Constantinopol menționat în prima omilie ar putea fi cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cărora li se adaugă uneori rima. De asemenea, utilizează un mare număr de cuvinte care, pînă la el, nu se întîlnesc în altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglôssos în omilia 11). în centrul predicilor sale se află figura lui Cristos (ceea ce se explică, în parte, prin faptul că, în general, acestea sînt comentarii ale unor pericope evanghelice), iar accentul cade pe puterea sa divină. Dat fiind genul textelor, nu ne putem aștepta să găsim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
faptul că acest Comentariu poate să aparțină foarte bine autorului care a scris și Peristeria. Unele fragmente atribuite lui Nilus se găsesc și în catenarii consacrate Ecclesiastului, Ieșirii și Cărților Regilor. Din corpusul lui Nilus mai face parte și o predică despre Luca 22, 36. în manuscrise se găsesc sub numele lui Nilus diverse scrieri care în alte ramuri ale tradiției sînt atribuite lui Evagrie Ponticul. Cercetătorii sînt încă departe de o soluție definitivă, dar se pare că lui Evagrie îi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ioan culege informațiile de la Petru Ibericul și din cercul acestuia, sub formă de tradiții orale transmise de călugării din lavra de la Maiuma. Iată cîteva exemple. în primul capitol, autorul pretinde că relatează o amintire a lui Petru Ibericul referitoare la predica ținută de Nestorie la Constantinopol împotriva termenului Theotokos; aflat încă în amvon, ereticul ar fi avut un atac care a dovedit că era posedat de diavol. Conform unei alte anecdote, Avva Andrei ar fi avut o viziune în care o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1-94. Trad. fr. A.-J. Festugière, Les moines d’Orient II. Les moines de la région de Constantinople, Cerf, Paris, 1961, pp. 87-171. 5. Filosofia și teologia: Dionisie Areopagitul Faptele Apostolilor (cap. 17) îl prezintă pe Apostolul Pavel în timp ce ține o predică la Atena. Epistolele sale nu ne permit să afirmăm că el a fost într-adevăr acolo, însă episodul se potrivește cu cadrul teologic creat de Luca. Acesta, povestind drumul evangheliei de la Ierusalim la Roma, a vrut să creeze o scenă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
creștin să considere carisma poetică un instrument al predicatorului: și Grigorie de Nazianz, de exemplu, avea această convingere. Aceasta nu înseamnă că exigențele predicării ar fi sufocat talentul poetic al lui Roman sau că el s-ar fi folosit de predici pentru scopuri străine de poezie. Și la Roman, firește, ca și la Grigorie din Nazianz înaintea lui, avem impresia că această coabitare între poezie și predică este periculoasă, pentru că vedem cum uneori poetul pune în versuri o predică fără o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sufocat talentul poetic al lui Roman sau că el s-ar fi folosit de predici pentru scopuri străine de poezie. Și la Roman, firește, ca și la Grigorie din Nazianz înaintea lui, avem impresia că această coabitare între poezie și predică este periculoasă, pentru că vedem cum uneori poetul pune în versuri o predică fără o convingere intimă, însă această oscilație între necesitățile practice și activitatea literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
folosit de predici pentru scopuri străine de poezie. Și la Roman, firește, ca și la Grigorie din Nazianz înaintea lui, avem impresia că această coabitare între poezie și predică este periculoasă, pentru că vedem cum uneori poetul pune în versuri o predică fără o convingere intimă, însă această oscilație între necesitățile practice și activitatea literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îl menționează o singură dată pe Ioan Hrisostomul. Și mai puțin ne-a rămas din Notele la prima Epistolă a lui Petru, care este o relatare a unei discuții pe care Ammonius a avut-o cu un anume Cezar cu privire la predica lui Cristos printre morți; în acest fragment apar trimiteri superficiale la 1 Petru 3,19, dar nu e un motiv suficient pentru a spune că face parte dintr-un comentariu. Bibliografie. Ediții: PG 85, 1361-1826; O. Bardenhewer, op. cit., pp. 83-86
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se schimbă efectiv, reflectând ce s-a asimilat prin noul comportament. Condamnați faptele, nu făptuitorii, făcând deosebirea Între comportament și persoană. În acest fel se diminuează sentimentul de apăsare. Afirmați-vă opiniile Într-o manieră non-punitivă. Cum? Evitați acuzațiile și predicile morale. Dați-i posibilitatea să răspundă. Evitați sentințele definitive. Faceți cunoscută dorința dumneavoastră de sprijin. Exprimați-vă optimismul față de capacitatea celui În cauză de a se schimba. Cădeți la Învoială pentru Îmbunătățirea activității. V. Modelați comportamentul pe care Îl doriți
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]