2,576 matches
-
EPP] centru final centru final(violează FOFC) domină domină centru final centru inițial Lucrările reunite în Biberauer și Sheehan (eds) (2013), unele dintre ele fundamentate pe baza de date impresionantă reunită în WALS (2005), au scos la iveală faptul că predicțiile FOFC sunt extrem de puternice, FOFC primind ulterior calificarea de universalie lingvistică (Biberauer, Holmberg și Roberts 2014). Pentru direcționalitatea procesului diacronic de schimbare a Parametrului centrului de la latină la limbile romanice, Ledgeway (2012: 235-281) propune o explicație elegantă și cât se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pustii! Ambele probleme semnalate se susțin și diacronic și vor fi reluate și ilustrate în §IV. O problemă și mai delicată, fie trecută sub tăcere, fie minimalizată prin transferarea ei în componentul fonologic (Giurgea 2011), este linearizarea presupuselor centre complexe: predicția sistematică în deplasarea centrului (8b) este că verbul lexical va preceda auxilarul în construcțiile perifrastice, fapt puternic contrazis empiric 4. Predicțiile de linearizare incorecte sunt încă un argument împotriva formării de centre complexe. O altă soluție (implicită la unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fie trecută sub tăcere, fie minimalizată prin transferarea ei în componentul fonologic (Giurgea 2011), este linearizarea presupuselor centre complexe: predicția sistematică în deplasarea centrului (8b) este că verbul lexical va preceda auxilarul în construcțiile perifrastice, fapt puternic contrazis empiric 4. Predicțiile de linearizare incorecte sunt încă un argument împotriva formării de centre complexe. O altă soluție (implicită la unii autori, explicită la alții) de a explica efectele de adiacență este presupunerea că specificatorii proiecțiilor din domeniul flexionar nu se proiectează (Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în analiza XP a deplasării verbului în germană, Müller (1998: 6) insistă asupra faptului că "VP-topicalization [...] is necessarily preceded by a scrambling operation that moves NP2 (das Buch ('the book'))8 out of the VP". De altfel, Müller (1998) face predicția că limbile care prezintă strategia de topicalizare a VP-ului prin remnant movement prezintă și regula de scrambling 9 care garantează că argumentul intern este deplasat din VP înainte ca deplasarea VP să se inițieze 10, o corelație care merită
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și propoziții VOS18 (26): (25) a. Așteaptă Ion trenul. (VSO) b. Le-a văzut Ion pe fete. (26) a. Primesc daruri copiii cuminți. (VOS) b. Va rezolva problema Ion. În al doilea rând, structurile sintactice din (22) și (23) fac predicții cu totul diferite privitoare la relațiile sintactice în care se poate angaja obiectul deplasat la stânga subiectului: în structura din (22) obiectul c-comandă subiectul, pe când în structura din (23) obiectul nu c-comandă subiectul (întrucât este adânc încastrat în VP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintetice, cât și a formelor analitice în conjuncție cu deplasarea verbului ca grup explică în mod direct efectele de adiacență din grupul verbal (v. §1 supra) • acceptând ideea că strategia de deplasare a verbului este deplasare XP, nu deplasare X0, predicția analizei este că, în cazul deplasării în domeniul C, în mod sistematic se va deplasa verbul lexical (verbul sintetic în inversiuni bazate pe structuri sintetice, verbul lexical în inversiuni bazate pe structuri analitice), nu auxiliarul, predicție direct confirmată de paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
XP, nu deplasare X0, predicția analizei este că, în cazul deplasării în domeniul C, în mod sistematic se va deplasa verbul lexical (verbul sintetic în inversiuni bazate pe structuri sintetice, verbul lexical în inversiuni bazate pe structuri analitice), nu auxiliarul, predicție direct confirmată de paradigma din (98) (=(9)) din româna contemporană și de faptele din româna veche, examinate în capitolul IV (98) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
minimaliste de proiectare a grupurilor sintactice, grupurile de persoană care primesc clitice se proiectează doar atunci când găzduiesc material morfolexical. Structura domeniului flexionar incluzând și proiecțiile care acomodează clitice este așadar cea din (111): (111) CP > [IP PERSP > MOODP > TP > ASPP Predicția acestei linii de analiză este că diviziunea procliză / encliză se corelează cu opțiuni diferite de deplasare a verbului 57: procliza pronominală indică deplasarea verbului la flexiune (V-la-I), pe când encliza pronominală indică deplasarea verbului în domeniul complementizator (V-la-C). Relația dintre encliza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
am arătat că proiecția care găzduiește VP deplasat la stânga auxiliarelor și a pronumelor clitice este FINP. Modul de funcționare a enclizei pronominale și a postpunerii auxiliarelor este extrem de important pentru analiza datelor din româna veche din capitolul următor. Rezultate și predicții Analiza generală a sistemului verbal românesc și a deplasării verbului a scos la iveală o serie de fenomene sistematice. (vii) Distincția centru / grup (engl. head / phrase) apare a fi extrem de relevantă: - opțiunea de deplasare a verbului ca grup caracterizează transparadigmatic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale românei vechi nu sunt orientate spre complementizator, deci nu sunt clitice de poziția a doua / clitice Wackernagel. Este de așteptat deci ca poziția verbului și a pronumelor clitice să nu fie constrânse de efecte de poziția a doua. Această predicție este verificată de materialul oferit de textele vechi românești: deși în textele din secolul al 16-lea se evită în general (dar nu în mod absolut, cf. (23)) începerea unei propoziții cu un pronume clitic, pronumele clitic poate apărea în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FIN0 și are posibilitatea de a se recomplementa în proiecția FORCE 0, întocmai precum ca din structura ca(...)să. Sub ipoteza prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V2 generalizat de felul limbilor germanice. După cum am subliniat în mai multe puncte din acest capitol și din capitolul anterior, specificul gramatical al deplasării verbului în limba română modernă și veche - și anume, deplasarea verbului ca grup (VP-movement) - face următoarele predicții, verificate de datele din română: (i) în structuri sintetice, deplasarea V-la-C se manifestă prin encliza pronumelor clitice; (ii) în structuri analitice, deplasarea V-la-C se manifestă prin inversiunea auxiliarelor: auxiliarele sunt centre și rămân in situ, iar verbele lexicale sunt grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
are loc în componentul fonologic. De asemenea, tot Hill și Alboiu (2016) discută o ipoteză propusă de Pancheva (2008) pentru analiza slavonei bisericești, și anume că inversiunea rezultă din setarea mixtă (centru inițial/centru final) a Parametrului centrului; una dintre predicțiile acestei analize (/linii de analiză) este că inversiunea V-AUX este în mod liber disponibilă la dreapta negației, contrar datelor din română. Vom adopta perspectiva propusă pe larg în §III.3.5 (cu referire la limba modernă): inversiunea rezultă din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obligatorie în interogativele totale, întrucât interogativele totale sunt asociate cu focusul de polaritate ("yes-no questions elicit polarity alternatives, so are associated with polarity focus", Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 5; v. Giugea și Remberger 2012). Corpusul cercetat nu confirmă această predicție: deși inversiunea este frecventă în interogative directe (90) (inclusiv în cele subordonate față de verba dicendi, (90h-i)), structurile neinversate sunt, de asemenea, posibile (91). (90) a. Venit-ai încoace ainte de vreame a munci noi? (CC1.1567: 65v) b. oare afla
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație relevantă între inversiune și construcția propoziției interogative totale, inversiunea nu este obligatorie în interogativele totale, ci doar foarte frecventă. O altă predicție privitoare la relația dintre deplasarea la focus și inversiune vine din comportamentul interogativelor parțiale. După Alboiu, Hill și Sitaridou (2014), Hill și Alboiu (2016), întrucât elementul/grupul interogativ este găzduit de proiecția de Focus, deplasarea V-la-C (inversiunea) este exclusă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. infra), coocurența cu elementele de relație relative și structurile cu complementizator scindat (ca... să) și recomplementare (să... să), situații în care cei doi complementizatori lexicalizează ambele centre complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În primul rând, se observă că subjonctivele fără să se asociază cu encliza pronumelor clitice, care marcheză deplasarea verbului la C; acesta este primul și cel mai important argument pentru ideea că verbul deplasat la C este găzduit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Și afle aiasta scrisoare a mea sănătoș pre domeavoastră (DÎ.1600: CXIV) g. Deci cei ce sânt cu adevărat ortodocși, și dacă vor fi cu totul nepărtinitori limbii grecești, slujească pe limba lor sfânta Liturghie. (DDL.1679: 10) O altă predicție privește structurile cu recomplementare, bine reprezentate din cele mai vechi texte (100) (v. și §2.2 supra). (100) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. și a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
între propozițiile principale și propozițiile subordonate în ce privește posibilitatea verbului de a accesa domeniul complementizator. Referindu-ne la română, din punctul de vedere al modalității de deplasare a verbului (VP-movement) și al proiecției din domeniul C care găzduiește verbul deplasat (FINP), predicția este că inversiunea ca manifestare a deplasării la C trebuie să fie disponibilă și în propozițiile subordonate, întrucât deplasarea verbului nu interferează cu proiecțiile care găzduiesc complementizatorii și alte elemente de relație (i.e. FORCEP sau FOCP). Din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițiile subordonate, întrucât deplasarea verbului nu interferează cu proiecțiile care găzduiesc complementizatorii și alte elemente de relație (i.e. FORCEP sau FOCP). Din punctul de vedere al valorii asociate cu deplasarea la C / inversiunea (i.e. strategie de codare a forței asertive), predicția este că inversiunea este mult mai rară în propozițiile subordonate, codarea forței asertive fiind asociată cu propozițiile principale. Această predicție este confirmată statistic (v. §3.2.2.2.2 infra) și a fost formulată ca observație în studii anterioare (Stan
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FOCP). Din punctul de vedere al valorii asociate cu deplasarea la C / inversiunea (i.e. strategie de codare a forței asertive), predicția este că inversiunea este mult mai rară în propozițiile subordonate, codarea forței asertive fiind asociată cu propozițiile principale. Această predicție este confirmată statistic (v. §3.2.2.2.2 infra) și a fost formulată ca observație în studii anterioare (Stan 2013; Dragomirescu 2014; Zafiu 2014, 2016). O predicție mai subtilă este că inversiunea este mai frecventă în subordonatele conjuncționale, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în propozițiile subordonate, codarea forței asertive fiind asociată cu propozițiile principale. Această predicție este confirmată statistic (v. §3.2.2.2.2 infra) și a fost formulată ca observație în studii anterioare (Stan 2013; Dragomirescu 2014; Zafiu 2014, 2016). O predicție mai subtilă este că inversiunea este mai frecventă în subordonatele conjuncționale, mai ales în cele selectate de verba dicendi, întrucât acestea marchează un grad de forță asertivă mai mare decât alte tipuri de subordonate (relative și circumstanțiale) (v. și Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
conjuncționale, mai ales în cele selectate de verba dicendi, întrucât acestea marchează un grad de forță asertivă mai mare decât alte tipuri de subordonate (relative și circumstanțiale) (v. și Ledgeway 2008: 459 pentru o observație asemănătoare asupra napolitanei vechi). Această predicție, formulată ca observație de unii autori (v. Zafiu 2014 cu referire la inversiunea în propoziții condiționale) este confirmată de excerptarea preliminară a materialului, însă va trebui verificată statistic mai riguros într-o cercetare viitoare. Așadar, inversiunea este cel mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
14]. Ca alternativă este citat șuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic (TIPS), prin care se obține vindecare completă a hidrotoraxului în aproximativ 58% din cazurile operate (57% [28], 58,3% [2]), fără necesitatea vreunei toracocenteze postoperatorii. Funcția hepatică alterată este factor de predicție pentru mortalitate și pentru lipsa de răspuns. Complicațiile frecvente sunt encefalopatia și disfuncțiile de șunt. Chirurgia miniinvazivă reprezintă cea mai folosită metodă chirurgicală de tratament al hidrotoraxului hepatic, metodă utilizată și de noi; chirurgia toracică video-asistată (CTVA) este aplicabilă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]