2,149 matches
-
comunitate este, în principiu, viața într-o tradiție și de trăsăturile acestei tradiții depinde în mare măsură modul de existență și de manifestare a indivizilor sociali, căci ea este în primul rînd un formant psihic care statornicește anumite orientări și predispoziții cu aspect de argument logic pentru indivizi, ce se propune spiritului ca atare, îngrădindu-l într-o închisoare a datoriei și a obișnuinței, dar cu stimulente volitive pentru a acționa într-un anumit mod. Formantul psihic al tradiției este reprezentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adăugarea la alte tipuri de elemente și relații. Și, întrucît comunicarea culturală și lingvistică se produce, de obicei, prin indivizi bilingvi, există întotdeauna condițiile ca ceea ce este receptat prin actul de comunicare interlingvistică să fie modelat de factorul primitor după predispozițiile și după aptitudinile lui. Fenomenul este favorizat de faptul că arhitectura privește limba istorică, iar limba istorică este o însumare de aspecte ale aceluiași idiom: pe de o parte, un aspect popular și un aspect literar, din punctul de vedere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetic: rom. căsuță, sp. casita, rom. cărticică, it. libretto; în franceză însă redarea este analitică un petit livre. În franceza veche diminutivele erau la fel de numeroase ca în celelalte limbi romanice, însă în epoca modernă ele nu mai sînt preferate. Această predispoziție a francezei pentru determinarea externă explică și faptul că, deși a cunoscut de timpuriu și o lungă perioadă de timp influența latinei literare, nu și-a însușit formarea superlativului cu -issimus, precum italiana, spaniola și portugheza. Prin urmare, dintre limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latină (de exemplu, lat. augmentari > fr. augmenter [ogmă΄te]). Franceza, așadar, dacă nu apropie împrumuturile neologice de elementele moștenite -ca italiana-, le modifică totuși, menținînd și fenomenul dublei articulări. Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice Există în general predispoziția de a considera că se poate vorbi de aspectul literar al unei limbi atunci cînd limba respectivă este scrisă 95. Această relație care se face de obicei între scrierea limbii și existența aspectului ei literar, deși pe deplin motivată, nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etapă, fiindcă există adesea o anumită dificultate în interpretarea și înțelegerea textului original, îndeosebi atunci cînd acesta aparține domeniului abstract sau este redactat într-un stil metaforic și, prin urmare, nu trimite direct la lumea sensibilă, lăsînd posibilitatea imixtiunii unor predispoziții ale traducătorului (și ale lectorului, în general) sau determinînd nonreceptarea corectă a unora dintre fenomenele sau conexiunile relevate de text. Pentru a fi tradus, textul este analizat, dar nu în sine, ci în perspectiva realizării unui transfer, încît informația este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ci mai mult ca nimeni să nu aibă asemenea bunuri. Ca atare, viața în comunitate a fost întotdeauna marcată de convulsii și nu s-a desfășurat decît rareori în vederea binelui comun, încît individul a devenit singular și suficient sieși, fără predispoziția psihică de a se bucura de succesele concetățenilor. Această lipsă de colaborare și de organizare în comunitate explică, pe de o parte, nerealizarea unor edificii impunătoare și durabile și, pe de altă parte, lipsa unei pro-nunțate diviziuni a muncii, încît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
efortul său fiind orientat insistent spre latura cognitivă ce cuprindea filozofia, istoria, matematica, lingvistica indo-europeană etc. În sfîrșit, Eminescu a observat cu acuitate și a combătut necruțător atît acțiunile unor vecini de a acapara regiuni din țara sa, cît și predispozițiile unor concetățeni de trădare a ei. Fiind, prin urmare, o conștiință națională autentică, de aceea, i-a putut înțelege pe ardeleni. După anul 1900, această direcție de valorificare a culturii și a limbii populare s-a concretizat uneori în adevărate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Maiorescu a selectat aspecte prin care să se poată crede că marele ardelean a fost doar un focar de idei eronate și l-a combătut violent pe marele înaintaș (În contra școalei Bărnuțiu). Exegeții de mai tîrziu au văzut în această predispoziție a lui Maiorescu de a nu recunoaște nimic înaintașilor o manifestare a "spiritului adamic", o orientare specifică intelectuali-lor români de a nu valorifica opera antecesorilor și de a lua totul de la început, dar lucrurile nu se prezintă de obicei astfel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
distincții precise, care cer disocierea dintre atașamentul sentimental față de tradiție 147 și evaluarea rațională indicînd necesitatea depășirii ei (parțiale), încît voința să fie activată numai de raționament, fără implicarea sentimentului, atunci cînd acesta nu-și dovedește rostul. Asemenea exigență și predispoziția de a manifesta îngăduință pentru abaterile de la europenism au indus românilor o asemenea existență, care pornește de la discordanța dintre modul lor de a fi și aspirațiile pe care le nutresc și, de aceea, toate epocile și toate regimurile politice au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
filozofie, de știință sau de tehnică în asemenea limbi. Prin urmare, la națiunile civilizate europene, cultura majoră și limba literară au o tradiție ce le asigură distinctibi-litatea și sînt elemente definitorii ale pregătirii și ale manifestării intelectualilor. Datorită acestei tradiții, predispozițiile localiste ale unor literați nu pot prezenta importanță pentru cultură în general, căci literatura reprezintă aspectul de început al unei culturi, desăvîrșirea culturii producîndu-se dincolo de literatură. Pe de altă parte, în Europa civilizată, a existat o îndelungată perioadă clasică a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forță care duce direct la cel de al doilea conflict european. Evoluția regimului fascist din Italia Dacă totalitarismul hitlerist s-a impus în Germania atît ilc repede și atît de complet, nu se datorează numai faptului că această țară avea predispoziții în acest sens, a căror cauză trebuie de altfel căutată în evoluția istoriei sale contemporane, și mai ales în străfundurile "sufletului german", ci și pentru că șeful PNSMG a avut timpul necesar să studieze experiența mussoliniană permanent adaptată oricăror situații interne
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe cât de ilustră fiindu-le contribuția, pe atât de discrete le sunt manifestarea publică și comportamentul. Din totdeauna m-am întrebat (mai ales în ultimii 25 de ani) cum de aceste figuri ieșite din comun prin inteligență și inventivitate au predispoziția de a armoniza științele exacte (în care ei excelează) cu iubirea de frumos și artă, cu evadarea în lirismul naturii. Să dau doar două exemple dintre ieșenii noștri: Cezar Buda, fost specialist în cibernetică, mult timp coordonatorul Academiei de cibernetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Tocmai acesta este, așa cum spuneam, scopul filmului, de a-l conecta pe spectator la fiorul morții în formă sofisticat tehnologică contopind astfel Eros și Thanatos, energia sexuală și cea distrugătoare, în imagini ale unui război tehnologic, producîndu-i astfel spectatorului o predispoziție psihologică de a reacționa la imaginile unui "tehno-masacru" ca în Războiul din Golf împotriva Irak-ului. Scena acțiunii se mută apoi la Miramar în California, sediul Centrului de luptă al Statelor Unite, unde este plasată școala de piloți de elită. Aici
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatoare și liberale; ajută în plus la descifrarea efectului lor permanent. Oferă posibilitatea înțelegerii fanteziilor utopice dintr-o societate și incită grupurile progresiste la dezvoltarea unor reprezentări culturale alternative politice, a unor practici și mișcări care se adresează tocmai acestor predispoziții. O lectură de diagnostic ca cea menționată mai sus va ajuta la conturarea unor practici politice progresiste care se adresează unor temeri, speranțe și dorințe caracteristice și la construirea unor alternative sociale care se bazează pe matricile psihologice, sociale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
313 Introducere / 313 Guvernele și "obediența" administrației / 316 Responsabilități speciale și independența administratorilor / 320 Statul administrativ sau tehnocratic: mit sau realitate? / 323 Privire de ansamblu / 326 Bibliografie suplimentară / 327 Capitolul 19 Rolul forțelor armate în procesul politic / 329 Introducere / 329 Predispoziția către intervenția armatei / 330 Niveluri de intervenție a armatei / 334 Regimurile militare și destinul lor / 337 Privire de ansamblu / 342 Bibliografie suplimentară / 343 Capitolul 20 Adjudecarea regulilor și judecătorii / 345 Introducere / 345 Adjudecarea regulilor și independența curților de justiție / 348
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un front relativ restrâns nu au neapărat un impact mai mic decât cei care abordează politici proiectate să modifice fundamental societatea. Evaluarea impactului liderilor depinde așadar de gradul în care societatea este predispusă la a suporta schimbarea. O astfel de predispoziție apare adesea după o perioadă de mare incertitudine și în special după o înfrângere în război. Noul conducător poate indica apoi eșecurile regimului anterior și proclama nevoia de adoptare a unor politici radical diferite. Într-o asemenea situație, colapsul instituțiilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
baza analizei acestei tendințe, diferitele niveluri de intervenție a militarilor; * A treia secțiune va fi dedicată celei mai puternice forme de intervenție a armatei, cea care rezultă în instituirea regimurilor militare, și dificultăților pe care le întâmpină acestea din urmă. Predispoziția către intervenția armatei Profesia militară Forțele armate fac parte din serviciul public în sensul larg. Ca și alte ramuri ale serviciului public, acestea implementează, dar și "consiliază" în privința politicilor; sunt implicate în administrarea uriașelor organizații pe care le constituie. Sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ele sunt vagi și ambigue. De fapt, în lucrările în domeniu există puține definiții ale politicii publice. Hague et al. sunt printre puținii care abordează această problemă. Ei afirmă că o politică este "un mănunchi de decizii [care] implică o predispoziție generală de a răspunde într-un anumit fel" (Hague et al., 1993: 397). Astfel, putem defini politicile publice ca seturi de decizii luate de una sau mai multe autorități și care urmăresc să obțină un rezultat. Această definiție dovedește clar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Ele pot avea și simptome derivate, specifice altor tulburări anxioase sau altor tipuri de depresie. Știu asta și își imaginează, de obicei, că ele însele, personalitatea sau temperamentul lor reprezintă cauza tulburării de care suferă. Dîndu-și seama că au o predispoziție spre anxietate și că nu sînt capabile să o gestioneze, ele neagă sau scapă de sub control evenimentele care au generat acest sentiment și se străduiesc să evite situațiile care le înrăutățesc starea. Se concentrează mai ales asupra simptomelor fizice care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în sine. Ele permit medicilor să își susțină pacienții în acest demers. Dacă se află pe mîini bune, aceste programe pot aduce alinare, pot îmbunătăți starea pacientului și, de multe ori, pot chiar vindeca. De asemenea, ele pot ameliora și predispoziția comportamentală către anxietate. Această carte conține șase ghiduri practice detaliate pentru pacienții care suferă de tulburări cauzate de panică, agorafobie, fobie socială, fobii specifice, tulburări obsesiv-compulsive, anxietate generalizată sau sindrom de stres posttraumatic. Cambridge University Press este de acord ca
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
precum Eysenck și Eysenck (1975, nevroză), Spielberg et al. (1983, anxietatea ca trăsătură de personalitate), Costa și McCrae (1992, nevroză) sau Tellegen (1982, reacția la stres) au conceput chestionare pentru a descrie acele variații ale personalității umane care demonstrează că predispoziția spre anxietate este deseori un element principal al personalității, care determină comportamentul. Barlow (2000) folosește sintagma afect negativ, bazîndu-se pe modelul elaborat de Clark și Watson (1991). Conceptul superior de emoționalitate negativă enunțat de Tellegen, cu care afectul negativ este
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dacă programul de tratament vizează mai mult decît vindecarea unui singur episod al bolii. Informațiile obținute de pe urma acestei metode de investigare a factorilor de comorbiditate corespund cu una dintre teoriile nevrozelor, care implică doi factori. Primul dintre aceștia este o predispoziție generală către bolile nervoase, susținută de o ridicată anxietate ca trăsătură de personalitate și de o slabă capacitate de a face față problemelor. Al doilea factor este predispoziția spre o anumită afecțiune, posibil legată de anumite influențe, chiar și nongenetice
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dintre teoriile nevrozelor, care implică doi factori. Primul dintre aceștia este o predispoziție generală către bolile nervoase, susținută de o ridicată anxietate ca trăsătură de personalitate și de o slabă capacitate de a face față problemelor. Al doilea factor este predispoziția spre o anumită afecțiune, posibil legată de anumite influențe, chiar și nongenetice, din mediul familial (asta dacă ne gîndim că multe dintre afecțiunile de bază s-au declanșat în adolescență sau în tinerețe), care pot face o persoană să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tratament care să vizeze panica și consecințele sale și indicatori ai simptomelor și cognițiilor legate de panică. Fiecărui domeniu îi corespund mai multe posibile instrumente de lucru, prezentate în tabelul 4.1. Vulnerabilitatea Inițial, s-a sperat că există o predispoziție biologică unică spre atacurile de panică. Principalele patru argumente ce justificau această ipoteză erau reacțiile diferențiale la anumite tratamente farmacologice, specificitatea rezultatelor obținute la testele biologice de provocare, spontaneitatea atacurilor de panică și predispoziția genetică unică. Cu toate acestea, în urma
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
s-a sperat că există o predispoziție biologică unică spre atacurile de panică. Principalele patru argumente ce justificau această ipoteză erau reacțiile diferențiale la anumite tratamente farmacologice, specificitatea rezultatelor obținute la testele biologice de provocare, spontaneitatea atacurilor de panică și predispoziția genetică unică. Cu toate acestea, în urma studiilor aprofundate s-a putut observa că ipoteza specificității trebuie înlocuită de cea a unei predispoziții nevrotice generale. Mai întîi se ia în calcul răspunsul specific la tratament: pe baza analizei farmacologice, Klein (1964
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]