1,688 matches
-
globală posibilă prin transformarea tehnologică a industrialismului modern” (1815-1917); d) consolidarea acestei economii mondiale capitaliste din 1917 până astăzi (cu tensiunile „revoluționare” pe care această consolidare le-a provocat). Analiza începe cu examinarea „marii crize” pe care Wallerstein o asimilează „preludiului medieval”. El examinează principiile componente ale sistemului (de atunci): a) pământul; b) proprietatea; c) veniturile; d) clasele de bază (seniorii, țăranii și funcționarii, comercianții, militarii); e) statul și imperiile; f) lumile (chineză, mediteraneeană, nordică etc); g) economiile mondiale; h) tehnologiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
New York, 1997; Jean Ancel, Transnistria, volumele I-III, București, 1998; Idem, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944, volumele I-II, București, 2001-2003; Andrej Angrick, Besatzungspolitik und Massenmord. Die Einsatzgruppe D in der südlichen Sowjetunion 1941-1943, Hamburg, 2003; Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, Iași, 2005; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, ediția a II-a revăzută și adăugită, București, 2006; Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941. In: Mariana Hausleitner, Brigitte Mihok, Juliane Wetzel (Herausgeber), Rumänien und der Holocaust. Zu den Massenverbrechen in Transnistrien 1941-1944, Berlin, 2001, p. 53-67; Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema evreiască, volumul. II Partea a doua 1933-1944, p. 83-124; Idem, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, passim; Radu Florian, The Jassy Massacre of June 29-30, 1941: An Early Act of Genocide. Against the Jews. In: Randolph L. Braham (editor), The Destruction of Romanian and Ucrainian Jews during the
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Genocide. Against the Jews. In: Randolph L. Braham (editor), The Destruction of Romanian and Ucrainian Jews during the Antonescu Era, pp. 63-85; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 99-137. 15 Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul din Iași, 29 iunie 1941, p. 15. 16 Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității București, fond Penal, dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 11 (În continuare se va cita CNSAS); Vezi documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regimul Antonescu 1940-1944, p. 103. 20 Ibidem. 21 AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349, f. 232-234; Vezi documentul nr. 10. 22 AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 94-96; Vezi documentul nr. 11. 23 Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 57. 24 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 61 și următoarele; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi documentul nr. 10. 22 AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 94-96; Vezi documentul nr. 11. 23 Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 57. 24 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, p. 61 și următoarele; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, p. 107 și următoarele; Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler, p. 146 și următoarele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
documentul nr. 16. 27 AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1072, f. 92; Vezi documentul nr. 24. 28 AMR, fond 5465-Direcția Justiției Militare, dosar nr. 2184, f. 1; Vezi documentul nr. 28. 29 Vezi pe larg în Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941, pp. 315-316; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost nevoită să accepte ultimatumurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2, procesul de "mnemogeneză" (i.e., constituirea unei memorii colective care să reunească în solidaritate membrii unei etnii prin reliefarea comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nepotul său Ferdinand I. Dacă până el, figura contemporană a Salvatorului era întrupată în persoana lui Alexandru Ioan Cuza (Laurian, 1862; Melidon, 1876), începând cu momentul instituirii regalității, Unirea din 1859 și reformele întreprinse de Cuza sunt revăzute ca un preludiu pentru epoca lui Carol. Conceptualizată anterior ca împlinire a istoriei naționale, unirea din 1859 este acum intepretată drept o unire personală, vremelnică și nesigură, definitivată prin monarhia lui Carol. Pe măsură ce personalitatea lui Carol acaparează scena istoriei românești, redefinită în ancadramentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi văzută ca "o ridicare a cortinei în drama României Mari, al cărei conflict s-a învârtit în jurul integrării sociale, politice și culturale a țării mărite" (Livezeanu, 1998, p. 347). Departe de a fi încununarea unui destin istoric sau preludiul politic al unei epoci de fericire colectivă, "Unirea din 1918 a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găzduiește o succesiune de alte patru epoci: a) Stabilirea suzeranității turcești; b) Epoca lui Mihai; c) Epoca lui Brâncoveanu; d) Epoca Fanarioților; • Partea IV (1821-1921), ultimul act al dramei istorice românești, se sfârșește cu a) Epoca Redeșteptării (1821-1859), conceptualizată ca preludiu pentru b) Epoca Unirii (1859-1919). Surprinzătoare este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura temporală a trecutului românesc. Momentul 1600, vertebra decisivă a spinării trecutului românesc în perspectiva naționalistă, este deliberat eliminată din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]