817,875 matches
-
interesat de limbajele, de materialele și de tehnicile artelor decorative, nu a putut fi întîlnit direct în România, teoreticianul, esteticianul cu un program apăsat creștin, istoricul și, la urma urmei, scriitorul Camilian Demetrescu a fost mult mai accesibil și mai prezent, uneori chiar implicat în polemici și discuții cu un mai apăsat caracter etico-memorialistic decît teoretic. În mod cert, cărțile și statura sa culturală, circulația mediatică, coerența epică și expresivitatea retorică i-au creat o imagine de ansamblu solidă care a
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
dată), a ținut să-i "demaște" pe mai mulți foști și actuali lideri sindicali (Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Bogdan Hossu). Era vorba de o videocasetă, realizată pe furiș și predată apoi Partidului (nu comunist, ci mare românist), de un fi-te-cine prezent cândva în sala "Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce tari sunt ei. Același
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet" etc. De altfel, succesul lui
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
nu le poate neglija nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate și cu o intensitate greu de bănuit înainte. Franc spus, este vorba de o luptă pentru putere, fie ea și pur simbolică". Nimic nou sub soare, fenomenul e normal și prezent în toate culturile, numai că acum și aici capătă accente ridicole: "Niciodată[...] "bătrânii" nu s-au simțit mai amenințați, fiindcă tinerii intră în jocul simbolic al luptei cu niște arme pe care generația vârstnică nu le cunoaște. Și sunt și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
jilț "înaripat" pentru ca, patruzeci de ani mai tîrziu, "aparatul" zdrobit să fie găsit în deșertul african... Dar poate că cel mai interesant "film" al celei de-a șaptea ediții a Festivalului "Capalbio Cinema" a fost cel al întîlnirii cu regizorii prezenți și cu organizatorii: întîi pentru acel dublu travelling circular turnat cu o cameră video portabilă la care au contribuit toți cei prezenți (fiecare filmîndu-i pe cei din fața lui și, la a doua tură, fiecare autofilmîndu-se - for the record) și, nu
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
film" al celei de-a șaptea ediții a Festivalului "Capalbio Cinema" a fost cel al întîlnirii cu regizorii prezenți și cu organizatorii: întîi pentru acel dublu travelling circular turnat cu o cameră video portabilă la care au contribuit toți cei prezenți (fiecare filmîndu-i pe cei din fața lui și, la a doua tură, fiecare autofilmîndu-se - for the record) și, nu în ultimul rînd, pentru acea omidă care explora cu fiecare dintre cele o sută de picioare (!) carcasa unei videocasete cu scurtmetraje (!!) aflată
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
față de Blaga), politic (este foarte bine surprins fenomenul depersonalizării impus de regimul totalitar), antropologic (accentuată este subordonarea opiniilor față de antropologicul politic), religios (comparația cu Țuțea, Blaga, Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
la Freiburg; sub conducerea d-nei dr. Doris Stockmann, "marea doamnă a etnomuzicologiei", întîlnirile s-au repetat cu regularitate în diferite orașe. Ediția de la Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu și-a lărgit sfera de cuprindere deschizându-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
pe an, cum pot avea două reviste de cinema, cum pot face un festival de o asemenea anvergură - pe cînd la noi totul e atît de confuz și de steril... Totuși, într-un capitol al festivalului am fost și noi prezenți; în grupajul de Filme studențești, printre 18 școli de cinema din lume a figurat și UATC-ul, cu patru filme studențești foarte bune. Ce se întîmplă pe traseu, de ce unor tineri care ies competitivi din "clocitoare" nu li se oferă
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în lirica nebaladescă a Cercului Literar (Doinaș, Radu Stanca, Eta Boeriu), și în dramaturgie (Radu Stanca, Ion D. Sârbu), și în
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, o radicală și cvasicompletă "analiză spectrală" a totalitarismului și a invențiilor acestuia în materie de "transformare a omului și a societății". Deși a reținut prea puțin atenția autorilor prezentului studiu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - caleidoscop eseistic în care se întrepătrund ficțiunea cu autobiografia și fișele de lectură - este un text profund, original, cutremurător, care reprezintă (așa cum remarca și Elvira Sorohan în cartea menționată anterior) partea poate cea mai
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
mai multe limbi - o singură literatură". Au participat, în afară de numeroși scriitori români, președinții centrelor PEN din Franța, Elveția, Belgia, Norvegia, Republica Moldova, Ungaria, președintele Centrului Scriitorilor Maghiari din România, precum și scriitori de origine română din Israel și Ucraina. Au mai fost prezenți scriitori reprezentând diferite etnii din România, ca și toți membrii Centrului PEN Român care au dorit să fie prezenți. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundației "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
Norvegia, Republica Moldova, Ungaria, președintele Centrului Scriitorilor Maghiari din România, precum și scriitori de origine română din Israel și Ucraina. Au mai fost prezenți scriitori reprezentând diferite etnii din România, ca și toți membrii Centrului PEN Român care au dorit să fie prezenți. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundației "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că investiția "a rentat", întrucât dezbaterile au fost pasionante și fructuoase. în ziua de Florii, participanții l-au vizitat la
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
mâncat, o gustare pentru pauza de odihnă. Toți întind mâinile, beau și mănâncă repede, cu acea grabă a omului de la țară pentru care mâncatul este o necesitate, se-ntorc apoi la treburile lor. Camera nu insistă asupra nici unuia dintre cei prezenți, înregistrează ceva din foșnetul de muncă în comun.... secvența rămâne totuși pe retină: ea cuprinde, printre altele, un plan al unui bărbat care apucă cu mâna o bucată de pâine sau cozonac de pe farfurie, o aruncă în gură, se-ntoarce
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
care se situează, în egală măsură, realizarea interpretativă datorată muzicienilor formației Trio "Contraste" din Timișoara. Imposibil de decantat toate momentele concertelor festivalului, selecția proprie se orientează în mod subiectiv către lucrarea Doinei Rotaru, către cea a maestrului Anatol Vieru, creator prezent în sălile de concert cu o vivacitate temeinică, justificată de viața cea adevărată, prin operă, viața cea de după viață. Cu titlul de mari lucrări ale ediției din acest an, amintesc "Sequentia" de Ștefan Niculescu și "Rezonanța pe fond mov" de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
se explică de ce lipsește Arghezi, unul din cei mai mari poeți ai secolului, de ce nimeni nu s-a gîndit la Blaga, Barbu, Nichita Stănescu sau Mircea Cărtărescu. Pretențiile noastre nu sînt exagerate. Pe listă apar poeți net inferiori acestora, unii prezenți inexplicabil, cum ar fi americanca Gertrude Stein (a 15-a), înaintea lui Esenin, Pessoa, René Char sau Yeats. Cine va fi fiind Ghennadi Aighi? Dar John Giorno, la doi pași de Țvetaeva? Dar Pierre Garnier, înainte de Cummings? Sigur, relativitatea unor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
de a-i identifica și de a le solicita concursul. O pagină consacrată zilnic în marile cotidiene sintezelor de economie, drept, politică culturală, educație, civism, istorie, susținută prin contribuția exclusivă a unor specialiști și făcând obligatoriu apel la optica comparată prezent/trecut, România/ Europa/ lume ar identifica rapid un public cititor fidel. Este cert în interesul de termen lung al sferei politicului să dispună de un electorat educat mai curând decât de o masă docilă, ușor manevrabilă prin abilitatea partizană a
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
de a opta între scenarii de guvernare alternative. Din păcate, a conștientiza 'prezentul' rupt de 'trecut' (de unde venim), rupt de 'viitor' (unde mergem), rupt de contextele geopolitice cărora le aparținem, duce la o nouă confiscare a realității. Căci cunoașterea realității prezente, dacă nu se sprijină pe repere cifrice puse în circulație publică, pe grafice intuitive și statistici explicate cu răbdare, se expune goanei pentru știrea spectaculoasă a ziariștilor și demagogiei partidelor. Democrația poate fi trăită în gama minoră a farsei caragialești
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
zvîrlind un ochi de pierzanie/ și o înflorită mascaradă neîncrezătoare în puterea ei de a domina" (Serendpity). Sau, după cum se exprimă într-un comprimat critic poetul C. Abăluță, antologator și, parțial, traducător al volumului de care ne-am ocupat în prezenta cronică: "Poezia lui Reichmann seamănă cu un cap retezat din care se scurg, odată cu materiile organice, fragmente de gînduri incomplet formulate și resturi din senzațiile înregistrate de simțuri cu o clipă înainte, toate acestea revărsate în grabă și luînd contact
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
nu este un sentiment autentic, ci o manipulare ideologică. Primul lucru evident în mai toate textele este natura "religioasă", irațională, misterioasă a dragostei de țară. Aproape nici un element civic nu limpezește acest sentiment care pare să depășească persoana concretă și prezentă, înfigîndu-și rădăcinile într-un humus colectiv ancestral. Tradiționalismul de toate nuanțele a cultivat acest fel de sentimentalism național. îți iubești țara fiindcă în ea au trăit strămoșii tăi. Nici o responsabilitate actuală nu pare să decurgă de aici. Orizontul viitorului pare
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
mănînce din lipsă de altceva, îi oferi gazdei sale o hrană inepuizabilă și, în schimb, uriașul îl conduse către noi aventuri și către prințesa lui.[...] Imaginile somnului și ale morții, care dezvăluie ospitalitatea ca un conținut dătător de moarte sînt prezente și în Albă ca Zăpada. S-a putut observa că în povestea fraților Grimm, Albă ca Zăpada era un oaspete de prisos. Într-adevăr în această poveste casa celor șapte celibatari este foarte bine întreținută. Totul este curat, ordonat, spre deosebire de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
imaginație decît în realitate, atunci cînd încă nu există. Îndoiala în cazul ăsta se referă doar la însăși șansa lor de a apărea, de a exista pentru orizontul nostru. Și toate astea sunt tot atîtea clipe...! Ce fel de clipe? Prezente, trecute, imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru a fi afirmat - ele nu seamănă unele cu altele. De fapt ele nu există. Ele sunt entități fictive care au apărut în conștiință nu se știe cum! Timpul este o sumă
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
gol liniștit Iată deci o ipostază curioasă, de fapt imposibilă și insuportabilă, - mișcare intensă, dorință de a te mișca, voința mișcării și apoi cînd uiți pentru o clipă tocmai ce-ai dorit cu nesaț și "gîndești" adică fugi din clipa prezentă într-un alt "orizont", - dintr-odată te simți alungat din propria ta viață undeva unde este prea multă pace. Dar și acest "loc" denumit "aspațial" este de fapt o deghizare a aceleiași realități. El apare în paralel ca un "gol
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
lucrurilor Ah! Ordinea lucrurilor este altfel decît ne închipuim. Ceea ce apare în fața privirii și a simțirii poate fi o ficțiune bine organizată, repetabilă într-atît încît deloc nu poate fi pusă la îndoială, pentru că revenind mereu, cu insistență, ea devine parcă prezentă, de neclintit, iar tu revii și o privești, sigur fiind că te așteaptă acolo la locul ei. Apoi gîndul care întovărășește totul confirmă că ceea ce vezi va apărea la fel și mîine și poimîine totdeauna la fel. Gîndul acesta face
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]