2,398 matches
-
a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară. La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci fete, care nu au dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923. Luând în considerare acest aspect, precum și aparenta lipsă de interes față de succesiunea la tronul României manifestată de
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
în octombrie 2014, după ce a fost condamnată de statul american la trei ani de închisoare cu suspendare deoarece organizase, împreună cu soțul ei, lupte ilegale de cocoși la ferma lor din Oregon. Tot atunci, Regele Mihai i-a retras titlul de Principesă a României. La 1 august 2015, regele Mihai i-a retras fiului principesei Elena titlul de Principe al României și l-a exclus din ordinea succesiunii la tron, afirmând într-un comunicat că "„Familia Regală și societatea românească [...] vor avea
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
de închisoare cu suspendare deoarece organizase, împreună cu soțul ei, lupte ilegale de cocoși la ferma lor din Oregon. Tot atunci, Regele Mihai i-a retras titlul de Principesă a României. La 1 august 2015, regele Mihai i-a retras fiului principesei Elena titlul de Principe al României și l-a exclus din ordinea succesiunii la tron, afirmând într-un comunicat că "„Familia Regală și societatea românească [...] vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Jane a fost un pion în schema lui Dudley, ea și-a executat verișoara în vârstă de 16 ani. Încă din prima ședință a parlamentului, ea restabilește liturghia în limba latină și expulzează din biserică pe preoții căsătoriți. Speranța protestanților, principesa Elisabeta se convertește la catolicism. La 38 de ani, la 25 iulie 1554 Maria se căsătorește cu Filip al II-lea al Spaniei, care era foarte nepopular în Anglia. Membrii Consiliului englez elaborează un tratat prin care Filip va trebui
Maria I a Angliei () [Corola-website/Science/308481_a_309810]
-
Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvârșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
emancipată (călătorea singură, lucru neobișnuit) și inteligentă. Plină de farmec și cetită.”" În perioada Primului Război Mondial, a fondat "Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război", a cărei președintă a fost. În anul 1918 ea a înființat în palatul familiei de la Miroslava Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza", transformat în anul 1919 în Școala superioară de agricultură, înzestrată cu 100 ha teren arabil. De asemenea, s-a ocupat și de Școala Normală “Mihai Sturdza” și de Liceul Internat. În anul 1924, ea a donat municipiului
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
de la Vila Sonet Mihai Codreanu. După cel de-al doilea război mondial, argintăria, biblioteca și alte obiecte de preț ale familiei sale au fost duse din castelul distrus de germani în castelul familiei din Dieppe (Franța). În anul naționalizării, 1948, principesa a fost dată afară din casa de la Hangu și s-a mutat împreună cu văduva fiului său Dimitrie și cu nepoții, în casa lor din București. Au fost obligați să părăsească și această casă, mutându-se într-o căsuță cu două
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
România, datorită intervenției cumnatului său, ambasadorul grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria. El a insistat, în cadrul negocierilor în probleme financiare dintre guvernul grec și cel român, să se obțină aprobarea părții române ca Olga Sturdza să plece în Franța. Principesa Olga Sturdza a murit la 10 iulie 1971, la vârsta de 87 ani, la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localității Varengeville-sur-Mer, de lângă Dieppe, în Franța cu băiatul ei Gheorghe Sturdza și nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal). Cel mai celebru nepot
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
în 1920, Venezelos a fost demis iar un plebiscit l-a readus pe Constantin pe tron. Prințul George a fost colonel și mai târziu general maior în războiul împotriva Turciei. S-a căsătorit la 27 februarie 1921 la București cu Principesa Elisabeta a României, fiica cea mare a regelui Ferdinand și a reginei Maria. Când turcii au învins Grecia în Bătălia de la Dumlupınar, forțele militare au forțat abdicarea lui Constantin iar George a devenit rege la 27 septembrie 1922. În urma unei
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”". Cu ocazia zilei Majestății Sale Regele Mihai, la 25 octombrie 2014 a primit din partea Casei Regale a României, prin intermediul Principesei Moștenitoare Margareta, decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Ceremonia s-a desfășurat la Castelul Peleș, fiind urmată de un dineu în onoarea Regelui. A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
prevăzute cu cruci în partea de sus, având pe ele inscripții cu caractere chirilice, astăzi ilizibile. În mausoleu au mai fost înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza dintre care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Este vorba de principesa Olga Sturdza (născută Ghica) (d. 1867), Elena Mavrogheni (d. 1860), principele Dimitrie Grigorie Sturdza (1856-1872), principesa Olga Vogoride Sturdza (1859-1880) și Ioana Mavrogheni (1859-1860). În curtea bisericii se mai află și o cruce ridicată în memoria soldaților români căzuți pe
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
În mausoleu au mai fost înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza dintre care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Este vorba de principesa Olga Sturdza (născută Ghica) (d. 1867), Elena Mavrogheni (d. 1860), principele Dimitrie Grigorie Sturdza (1856-1872), principesa Olga Vogoride Sturdza (1859-1880) și Ioana Mavrogheni (1859-1860). În curtea bisericii se mai află și o cruce ridicată în memoria soldaților români căzuți pe front în primul război mondial (1916-1918). Crucea este amplasată în fața Palatului de pe ziduri. Imagini
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
în 1681, ajutat de 10 000 de ostași transilvăneni și de un corp militar otoman, trimis în ajutor de pașa de la Oradea, a putut sa îi impună împăratului Leopold I condițiile unui armistițiu. În iunie 1682 s-a căsătorit cu principesa Ilona Zrínyi, văduva principelui transilvănean Francisc I Rákóczi. Sultanul Mehmed al IV-lea l-a recunoscut ca rege al Ungariei de Nord, în schimbul plății unui tribut anual de 40 000 de taleri. I-a recunoscut de asemenea și titlul de
Imre Thököly () [Corola-website/Science/306684_a_308013]
-
este un monument de marmură albă, realizat de principesa Olga Sturdza și inaugurat în anul 1927, la baza Bulevardului Carol. Monumentul este format dintr-o piesă centrală (Patria-Mamă) și patru piese mai mici (semnificând provinciile reîntregite Transilvania, Basarabia și Bucovina și românii de pretutindeni rămași în afara hotarelor României). A
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
și românii de pretutindeni rămași în afara hotarelor României). A fost demolat în anul 1947 și reconstruit în 1999, fiind plasat de această dată în Piața Națiunii (din fața Universității de Medicină și Farmacie din Iași). La data de 1 august 1924, principesa Olga Sturdza a adresat o scrisoare către Primăria municipiului Iași, prin care își exprima intenția de a dona orașului Iași un monument de marmură simbolizând Marea Unire din 1918. Monumentul urma să fie așezat la intrarea palatului marelui logofăt Dumitrache
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
era simbolizat de către micul principe Mircea, care murise în anul 1916 la începutul războiului și rămăsese în mormânt la București. Monumentul Unirii a fost inaugurat în ziua de 29 mai 1927, la ora 10,15, în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el urmând să moară
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
în anul 1916 la începutul războiului și rămăsese în mormânt la București. Monumentul Unirii a fost inaugurat în ziua de 29 mai 1927, la ora 10,15, în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el urmând să moară la 20 iulie 1927. După inaugurarea acestui monument
Monumentul Unirii din Iași () [Corola-website/Science/307916_a_309245]
-
după 1989 s-au reinscripționat din nou anii 1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată jos. Statuia a fost dezvelită în duminica zilei de 29 mai 1927 în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el având să moară
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată jos. Statuia a fost dezvelită în duminica zilei de 29 mai 1927 în prezența reginei Maria, a principesei Ileana (fiica regelui Ferdinand I), precum și a principesei Elena (soția principelui Carol) cu micul principe moștenitor Mihai (viitorul rege Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el având să moară la 20 iulie 1927. Inaugurarea statuii a avut
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
Mihai I al României). Absența regelui Ferdinand a fost justificată prin faptul că acesta era grav bolnav, el având să moară la 20 iulie 1927. Inaugurarea statuii a avut loc la ora 11,30, după ce fusese dezvelit Monumentul Unirii al principesei Olga Sturdza la ora 10,15. Inițial, monumentul era înconjurat de o mică grădiniță, până în anul 1968 când s-a construit în spatele statuii modernul magazin SuperCopou și cinematograful Copou.
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab. Acesta s-a căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ademenit și pe el să cadă în idolatrie; lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încurajat de soția sa, respingătoarea Izabel, el îi persecuta pe Prooroci și pe toți oamenii rămași credincioși
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
să facă pace, încheiată la Aix la Chapele. În 1740, după moartea tatălui său, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei a moștenit titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei și ducesă de Parma. Deși nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, era cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ștefan de Lorena (germ.: Franz Stephan von
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
fost ministru de externe în cabinetul G. Gr. Cantacuzino. A fost Ministru Plenipotențiar al României la Paris și Ministru al Afacerilor Externe. A fost membru al senatului din partea partidului conservator, având și funcția de președinte al Senatului. A fost tatăl principesei Martha Bibescu.
Ion N. Lahovari () [Corola-website/Science/307442_a_308771]
-
târziu prințul avea să publice și o carte despre acest curajos sport. În luna februarie a anului 1921 sora sa cea mare, Elisabeta, se căsătorește cu prințul moștenitor al Greciei. Tot în 1921 are loc și căsătoria lui Carol cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, iar în 1922 tovarășa sa de distracții Mignon se mărită cu regele Alexandru I al Iugoslaviei. Rămas acasă numai cu sora sa mai mică, Ileana, prințul descoperă în ea un bun camarad cei doi petrecând din ce în ce mai
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
dintre cele mai întinse din țară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia și, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi cu suma de 22.000.000 lei. Astfel, Banlocul devine domeniu regal și reședință permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României. Clădire masivă, cu ziduri groase (cca. 1,25 m) din cărămidă arsă, castelul din Banloc este construit pe un plan în formă de „U” cu fațada principală
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]