2,775 matches
-
adesea cu susținătorii pieței ideea conform căreia controlul dezvoltării urbane nu ar necesita bazarea pe "alegeri colective". Dimpotrivă, au promovat idealul liberal al reglării prin piață, prin căutarea de către fiecare a propriului interes, fără să-i pese de definirea a priori a unui interes general. În ceea ce privește politicile urbane, referirea la principiul unei "științe a orașelor" a însemnat, în general, reducerea problemelor politice la probleme tehnice, disipând caracterul contingent specific alegerilor politice. Împodobite cu veșmintele "scientismului", politicile urbane puteau să pretindă în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și primele două decenii ale secolului XX (aproximativ 1870-1910), un curent foarte puternic pătrunde în filosofie, drept, științele sociale (psihologie, sociologie, științe politice, economie). Potrivit acestui curent, principiile raționale absolute nu explică și nu guvernează universul. Nu există adevăruri a priori, iar metafizica nu reprezintă decât o fațadă pentru ignoranță și superstiție. Numai investigația științifică aplicată, concretă poate conduce la cunoaștere autentică, iar această cunoaștere autentică poate fi și trebuie susținută prin dovezi empirice. Prestigiul asociat științelor naturale a constituit principalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zilele cele mai respectabile. Cu cât cineva era mai înrăit, mai vechi și mai excesiv în impietate și în desfrâu, cu atât se bucura mai mult de consi derația lui, și l-am văzut mereu admirând până la venerație pe Marele Prior, pentru că, față bisericească fiind, de patruzeci de ani nu se culcase decât beat mort și pentru că n-a încetat să întrețină, în văzul publicului, metrese și să hulească năprasnic cele sfinte. Cu asemenea principii și, drept urmare, cu acest fel de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pe baza căror criterii?". Întrebările sunt justificate, dacă ne gândim că nu s-a stabilit un "timp" al certitudinilor în schimbarea educațională și nici grile de validare a acestora într-un fel sau altul. Nimic nu ar trebui considerat a priori valoros sau nu. Schimbările educaționale își probează valoarea în timp, prin analiză primară și prin exersare. În general, acestea au o puternică încărcătură afectivă, ceea ce face uneori riscantă promovarea lor, în special atunci când apariția nu le-a fost anterior pregătită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sunt mai puțin dispuși să aibă inițiative politice (Norris, 2003), nefiind, în general, interesați de politică 28 (Mindich, 2005; Patterson, 2007). Consecințele acestui fenomen sunt foarte nefaste, pentru că atitudinile politice dezvoltate la vârste timpurii tind să persiste pe parcursul întregii vieți (Prior, 2010; Sears și Levy, 2003). Mass-media, ca actor central al scenei sociale, ar trebui să încerce să remedieze o astfel de situație, însă în realitate se întâmplă contrariul. Încadrarea negativă a politicii în media și valorizarea conflictelor dintre actorii politici
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai multe tipuri de pro-forme: Dar dacă dreptul nostru istoric și împrejurările sunt îndestul de puternice față cu Bulgaria și cu alte puteri, lucrul nu stă tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e'n vigoare. Locuitorii Dobrogei sunt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru istoric alături cu posesiunea lor de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice, teleologice și morale. Lucrarea de față are în centru argumentul ontologic privind existența lui Dumnezeu. Acest argument se deosebește de celelalte argumente teiste prin faptul că este un argument a priori, celelalte fiind, în principal, a posteriori. Diferența dintre aceste două tipuri de dovezi este că în principiu, ultimele fie se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când primul nu are nici o premisă a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Diferența dintre aceste două tipuri de dovezi este că în principiu, ultimele fie se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când primul nu are nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte, argumentul a priori este bazat doar pe rațiune, independent de experiență. Argumentul ontologic este a priori prin faptul că face abstracție de orice experiență și se conchide din simple concepte existența lui Dumnezeu. Numele ontologic i se datorează lui Immanuel Kant, care a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când primul nu are nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte, argumentul a priori este bazat doar pe rațiune, independent de experiență. Argumentul ontologic este a priori prin faptul că face abstracție de orice experiență și se conchide din simple concepte existența lui Dumnezeu. Numele ontologic i se datorează lui Immanuel Kant, care a oferit și una dintre cele mai interesante critici ale argumentului. Argumentul este numit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai importante argumente teiste cu scopul de a pune mai bine în evidență specificul argumentului ontologic ce constituie elementul central al lucrării de față. Mai întâi, trebuie făcută o distincție între două categorii de argumente teiste: a posteriori și a priori. Diferența dintre aceste două tipuri de dovezi este că primele, fie se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte sunt bazate doar pe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte sunt bazate doar pe rațiune, independent de experiență. Dintre argumentele a posteriori se remarcă cel teleologic, cosmologic și argumentul moral, iar principalul argument a priori este cel ontologic. Credințele de tip a posteriori depinde o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție precum în cazul credințelor de tip a priori. Atunci când
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a priori este cel ontologic. Credințele de tip a posteriori depinde o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție precum în cazul credințelor de tip a priori. Atunci când ni se spune că o propoziție este cunoscută a priori, înțelegem că avem de a face cu ceva evident în sine simpla înțelegere a propoziției respective ne oferă evidența necesară a adevărului implicat. Dacă un argument este a priori
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție precum în cazul credințelor de tip a priori. Atunci când ni se spune că o propoziție este cunoscută a priori, înțelegem că avem de a face cu ceva evident în sine simpla înțelegere a propoziției respective ne oferă evidența necesară a adevărului implicat. Dacă un argument este a priori, atunci concluzia unui astfel de argument trebuie să fie cunoscută a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
priori. Atunci când ni se spune că o propoziție este cunoscută a priori, înțelegem că avem de a face cu ceva evident în sine simpla înțelegere a propoziției respective ne oferă evidența necesară a adevărului implicat. Dacă un argument este a priori, atunci concluzia unui astfel de argument trebuie să fie cunoscută a priori. Când o propoziție este cunoscută a posteriori, evidența pentru această propoziție o găsim în experiență 25. Unul dintre cele mai discutate argumente a posteriori este "argumentul scopului", numit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelegem că avem de a face cu ceva evident în sine simpla înțelegere a propoziției respective ne oferă evidența necesară a adevărului implicat. Dacă un argument este a priori, atunci concluzia unui astfel de argument trebuie să fie cunoscută a priori. Când o propoziție este cunoscută a posteriori, evidența pentru această propoziție o găsim în experiență 25. Unul dintre cele mai discutate argumente a posteriori este "argumentul scopului", numit și argumentul teleologic. Acesta se bazează pe faptul că în lume este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obiecție evidentă care se poate aduce celor două întrebări este: dar de ce ar trebui să fie nimic mai degrabă decât ceva? Replica lui Leibniz se bazează pe simplitatea conceptuală a nonexistenței, simplitate care i-ar conferi acesteia o probabilitate a priori mai mare decât cea a existenței a ceva. Leibniz a evitat dificultatea de a vorbi despre imposibilitatea unui regres la infinit al cauzelor, vorbind în schimb, nu despre obiecte sau fapte reale, ci despre explicațiile acestora. Principiul rațiunii suficiente enunțat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu are nici un caracter modal, ori este complet contingent. A3
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
regândire istorică deoarece diferite concepte implicate în discursul despre argumentul ontologic sunt reluate, analizate și criticate, pornindu-se de la textele lui Anselm și Descartes. Argumentul ontologic se deosebește de cele discutate până acum prin faptul că este un argument a priori. Este a priori prin faptul că face abstracție de orice experiență și se conchide din simple concepte existența lui Dumnezeu. Numele de ontologic i se datorează lui Kant, filosof care a crezut că a oferit o critică de nezdruncinat a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferite concepte implicate în discursul despre argumentul ontologic sunt reluate, analizate și criticate, pornindu-se de la textele lui Anselm și Descartes. Argumentul ontologic se deosebește de cele discutate până acum prin faptul că este un argument a priori. Este a priori prin faptul că face abstracție de orice experiență și se conchide din simple concepte existența lui Dumnezeu. Numele de ontologic i se datorează lui Kant, filosof care a crezut că a oferit o critică de nezdruncinat a argumentului. El este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu cuprinde existența tuturor lucrurilor, se prezintă doar problema cauzalității prin care Dumnezeu, posedând existența în sine, o dă și altor ființe 79. Trebuie amintit și Duns Scot care a încercat să demonstreze existența lui Dumnezeu printr-o modalitate a priori. El consideră că Dumnezeu este o ființă posibilă, iar de aici încearcă se demonstreze că e și necesară. Dacă avem ideea unei ființe posibile doar prin sine, atunci existența unei astfel de ființe trebuie considerată necesară. William Ockham a susținut
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
absurdă. Dar problema demonstrației lui Anselm nu este că propoziția "Dumnezeu există" este evidentă în sine, ci că este evidentă pentru noi. Această condiție este indispensabilă obținerii concluziei dorite. Pentru Toma D'Aquino, spiritul omenesc nu are o cunoaștere a priori a esenței lui Dumnezeu și nu cunoaște a priori că existența este cuprinsă în conceptul lui Dumnezeu. Omul Îl cunoaște pe Dumnezeu numai a posteriori, prin ceea ce este creat. Chiar dacă esența lui Dumnezeu implică existența sa, omul nu poate cunoaște
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
propoziția "Dumnezeu există" este evidentă în sine, ci că este evidentă pentru noi. Această condiție este indispensabilă obținerii concluziei dorite. Pentru Toma D'Aquino, spiritul omenesc nu are o cunoaștere a priori a esenței lui Dumnezeu și nu cunoaște a priori că existența este cuprinsă în conceptul lui Dumnezeu. Omul Îl cunoaște pe Dumnezeu numai a posteriori, prin ceea ce este creat. Chiar dacă esența lui Dumnezeu implică existența sa, omul nu poate cunoaște a priori acest raport. Această critică a lui Toma
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
esenței lui Dumnezeu și nu cunoaște a priori că existența este cuprinsă în conceptul lui Dumnezeu. Omul Îl cunoaște pe Dumnezeu numai a posteriori, prin ceea ce este creat. Chiar dacă esența lui Dumnezeu implică existența sa, omul nu poate cunoaște a priori acest raport. Această critică a lui Toma poate fi considerată o explicație pentru faptul că toate cele cinci probe ale sale în favoarea existenței lui Dumnezeu sunt a posteriori. Existența lui Dumnezeu poate fi dovedită pornind de la felul în care experimentăm
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
construit prin relația dintre "necesar", văzut ca și prototip și "contingent", văzut ca și copie. Contingentul imperfect este doar o condiție a necesarului și tinde către perfecțiunea acestuia. Dacă în argumentul ontologic conceptul de ființă supremă atrage în mod a priori atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesară) are acest privilegiu de a trebui să existe, dacă este posibil. Și deoarece nimic nu poate împiedica posibilitatea a ceea ce nu cuprinde în sine nici o mărginire, nici o negație și, în consecință, nici o contradicție, aceasta ajunge pentru a cunoaște a priori că Dumnezeu există. Existența lui Dumnezeu am mai dovedit-o și prin realitatea adevărurilor eterne. Am dovedit-o însă și a posteriori, de vreme ce există făpturi contingente, iar acestea nu pot avea rațiunea lor ultimă, adică suficientă, decât în ființa necesară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]