29,442 matches
-
de vestea pe care le-o adusese Vișinel. Părinții se culcară târziu. Lumina din camerele lor nu se stinse multă vreme chiar după primul cântat al cocoșilor. Alex ieși pentru puțin timp pe terasă. Simțea nevoia să ia puțin aer proaspăt înainte de a intra în dormitor. Privi cerul. În seara aceea luna nu-și fericea pământenii cu lumina ei blândă, liniștitoare. Candelabrele stelelor nu împodobeau bolta cerească. I se păru că noaptea, care abia începuse, este mai neagră ca de obicei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
orașului. La ora aceea, piața era un furnicar de lume, în special cu gospodine care căutau să-și umple sacoșele cu de-ale gurii. Vișinel urmări din întâmplare cum dintr-o cisternă erau descărcați într-un bazin cu gheață pești proaspeți, ca niște lingouri de argint. Cu cât se apropia mai mult de coloana pofticioșilor de pește, i se păru că zărește o fată din șatră, pe Diamanta, fata lui Argint. Aceasta se învârtea în jurul unui șir de oameni, dorind, după
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ani a trebuit să mă despart de Gertrude și de parcul primelor zghihuieli nevinovate, cu multe și mari regrete printre hohotele de plâns, presimțind că pe Trudy nu aveam s-o mai revăd niciodată. Tata, la vremea aceea, era un proaspăt prizonier de război, întors acasă după cinci ani de prizonierat în „Siberiile reci”. De fapt, era un erou reînviat din morți, căci timp de cinci ani nimeni nu a știut de soarta lui. Plecase de acasă pe front cu cal
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul silvicultor promovat va fi imediat angajat agent silvic la Primăria Vama și apoi avansat ca secretar statistic. Adresa de încorporare îl cheamă la datorie pentru satisfacerea serviciului militar, unde îl prinde războiul și cade prizonier la ruși până în 1949. Bineînțeles
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pentru pășunat animale, terenuri forestiere pentru prelucrarea lemnului, terenuri arabile pentru culturile specifice zonei de munte - cartoful și porumbul -, terenuri pentru cultivarea pomilor fructiferi, tata a trezit interesul unei tinere de 22 de ani, frumoasă și inteligentă, dar săracă, absolventă proaspătă a „Școlii de arte și meserii pentru fete” din Rădăuți, care mai târziu a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Suceava. Aș consemna o istorioară de la sfârșitul războiului din 1945, când nemții cazați în sat la noi au fost nevoiți să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prefectul, iar în dreapta Inaltul Cler, membrii Guvernului, parlamentari, rectorul Universității, decanii facultăților, procurorul general, prim președintele, reprezentanții Academiei Române, directorul general al Cultelor. Patru zile mai târziu, pe 11 noiembrie, când se împlinesc șase ani de la eliberarea Cernăuțiului de către Armata Română, proaspătul Mitropolit oficiază dezvelirea și sfințirea Monumentului Unirii din Cernăuți, în prezența suveranilor României Mari, Regele Ferdinand și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena, Primul-ministru Ion I. C. Brătianu, însemnate personalități politice, reprezentanți ai înaltului cler și ofițeri superiori ai Armatei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în ciuda faptului că aveam rău de litera „H”, m-au urmărit care de care mai originale și mai periculoase, fără urmări grave. Obișnuiam să ne jucăm „de-a ascunsul” prin podul grajdului cu fân, plăcut mirositor, mai ales dacă era proaspăt, după cosire, zghihuindu-ne și rostogolindu-ne într-o aterizare total amortizată. Odată, când oblonul găurii de la pod nu l-am pus la loc, am călcat deasupra găurii mascate de fân, căzând în gol în grajd, între coarnele unei vaci ce
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu o cheiță pe care o lovea neîncetat de rama ochelarilor de soare ce-i atârnau la gât. Pe birou era deschis un caiet cu copertele cartonate, pe lângă care zăceau Împrăștiate tot felul de obiecte și o vază cu flori proaspete. Convorbirea telefonică se Încheie. Fără a mai aștepta să fie luat la Întrebări, bătrânul Îi spuse domnului cheldin fața sa că el căuta un doctor care să-l vindece. Că Îl doare foarte rău aici, mai zise, și puse palma
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
suspect de slab, care-și sugea mereu obrajii când devenea Îngândurat (i se spunea „Scrumbia”). Locuia În scară cu mine. Era administrator de când s-a dat În folosință clădirea asta cu trei scări și patru etaje. Se purta tot timpul proaspăt ras și În veșnicul său costum maro. Un tip inflexibil, morocănos, care se supăra, pe bună dreptate, pe rău-platnici. Dar cel mai rău se supăra (devenea chiar violent) pe cei care murdăreau ori scrijeleau pereții blocului, desenând inimioare străpunse, chipuri
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu prea are cum să și dea seama de lucrul acesta. În majoritatea timpului cât suntem „Împreună”, doarme. Pe la 16 - 17 se trezește umflată de somn și dispare În baie, unde rămâne uneori și aproape o oră. De acolo iese proaspătă și plină de viață, cu mișcări agile, de om tânăr, În floarea vârstei. Machiată puțin cam strident, cu părul foarte gros, pieptănat În jos. Nu mănâncă niciodată (deși În frigiderul meu se găsește Întotdeauna ceva hrană rece - nu prea știu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Înfășurat in cearșaful de sub mine. Mă durea din nou capul, iar limba parcă o ținusem muiată În untdelemn rânced. Mi-am amintit de Lola și am simțit o nevoie acută să o revăd. În bar am intrat cu un obraz proaspăt bărbierit, mirosind a after shave. Cămașa albă și pantalonii negri, de stofă bună, Îmi creau un aer sobru. Deși eram foarte agitat, mă arătam calm și zâmbitor. Unde ești, Lola Jo?... Unde ești, Lolicica? Barmanul mă salută curtenitor și-mi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sugereze că dialogul nu era încheiat. Se nimeri ca într-o dimineață, pe când Alex voia să târguiască niște zarzavaturi, Ina să fie atrasă de aceleași legume și zarzavaturi de la taraba unde se afla el; i se părură a fi mai proaspete, mai arătoase. - Sărut mâna, domnișoară Ina! zise el. Surprinsă că cineva o salută, întoarse capul. Era el, inginerul... îl privi admirativ cum alege cu grijă morcovul, ceapa verde, salata și-i urmă exemplul. - Ce doriți să cumpărați? - Caut niște cartofi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
singură dată a trebuit să înnoptez într-un mic oraș de provincie, al cărui hotel avea toate camerele ocupate. Am căutat mult timp un loc unde să pot dormi, renunțasem la cină și la duș, la prosoapele calde și cearșafurile proaspăt spălate. Eram dispus să plătesc oricât pe o cameră mică și plină de igrasie, fără telefon sau sistem de încălzire, dar care să aibă măcar un pat și o pătură. Am încercat la hotelul gării, însă nu am avut noroc
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
acolo. OCHELARII DOAMNEI OLGA Ne-am mutat de curând la etajul patru al unui bloc de pe strada Cuza Vodă. Cele trei camere au fost umplute până la refuz cu mobilă veche și grea ca de muzeu. Admiram în fiecare zi țevile proaspăt vopsite, pereții zugrăviți în culori vii, geamurile limpezi și trebuia să fim fericiți. Părinții mei își trăiau viața de la un spălat al vaselor la altul, eu îi priveam de la locul meu cu gura căscată. Sub jetul de apă ce îndepărta
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
atingeau pământul. Eu o plimbam cu căruciorul de colo colo ceasuri întregi, iar când pereții ne îngustau calea ieșeam sub cerul liber. Și erau munți și fiorduri și câmpii, iar noi treceam peste, foarte mult peste. Norii miroseau a lapte proaspăt, iar mătușa îi lua în poală și le dădea tot felul de forme, apoi mă lua de mână și mă învăța și pe mine să zbor. Când oboseam mă sprijineam de scaunul ei cu rotile și de dulapul cu goblenuri
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de ce seva rămasă pe cuțitele cu zimți era roșie. Sunetul de motor îți țiuia în ureche ziua și noaptea până când oboseala ajunse să doarmă în locul tău, în timp ce tu hoinăreai pe străzi ca să verifici dacă nu a dat rădăcini smoala turnată proaspăt pe străzi. Nu ai riscat niciodată pentru că știai să cumpănești bine, iar până la sosirea camioanelor exista un timp mort, destul cât să încapă acolo speranța. A fost suficient un lăstar care, pus în apă, a dat mustăți ce au devenit
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în gură, dar lui Emil i se păru că avea gust de ceai rece. — Dacă ne drămuim pachetul ne ajunge până mâine. Nimic nu e mai enervant decât umezeala asta. Daniel îi întoarse spatele și călcă mai departe pe cărarea proaspăt făcută. Ploaia îi aluneca sub haine, picăturile i se scurgeau pe urechi, pe gât și apoi pe umeri. Cuțitul se balansa ușor între degetele ude. Amândoi păreau fântâni arteziene din care apa țâșnea inegal și, prin fiecare por, fântânile respirau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vârful degetelor, o văzu zâmbind prin somn și se gândi că vor ieși din cabina liftului, vor merge acasă, se vor spăla și vor mânca împreună. Era din ce în ce mai încrezător că undeva există un dormitor cu cearșafuri albastre mirosind a balsam proaspăt și o cadă de baie cu gel de duș. Se vor bălăci ore în șir în miros de lavandă și levănțică, apoi el își va tăia unghiile, ea își va pensa sprâncenele; însă mirosul de curat al aerului, al cearșafului
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu încape decât Dickens. Asfaltul este prea moale pentru un astfel de noiembrie. Mă uit doar la manșetele pantalonilor cu noroiul lipit hărți de el și la punga mea umflată cu Carrefour albastru imprimat la mijloc. În spatele meu un bătrân proaspăt bărbierit se împinge să prindă bara de pe scările autobuzului. — Hai, duduie, fă pași pe scăriță. Am închis ochii și mi-am ținut o secundă respirația. Un miros greu de tutun putrezit îmi bătu în ceafă. Mâna mea trăgea bara mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de ce avea să urmeze. Cucoana cu crizanteme era de părere că fata o să-și strecoare mâna în buzunarul paltonului negru, el o să-i ducă ghiozdanul până la primul bistrou unde vor sta la o masă și vor mânca toate merele. Bătrânul proaspăt bărbierit socotea că se vor despărți la primul colț, dacă nu în seara asta, în orice caz într-o seară. La Expoziție cei doi coborâră împreună: ea cu ghiozdanul pe umăr, el cu merele în plasă. 257 viră brusc la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai rămâi? - Cum să nu, dar alerg până la colțul străzii să iau un buchet de flori! - Bine, mamă, te aștept... Peste zece minute, Alex reapăru cu un buchet enorm de trandafiri albi, superbi, pe care mai stăruiau picături de apă proaspătă întocmai unor perle. Olga făcu mai multe drumuri, vădit surescitată, de la saloane la oficiu, de la oficiu la camera copiilor... Voia probabil să-și liniștească nervii care năvăleau neînfrânați, asemenea unei hoarde de tătari pe caii sălbăticiți din stepele asiatice. Purta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
asemenea momente: - Fata mea, fata mea, sunt fericită că ai trecut și hopul acesta! În spatele lor stătea Olga, vădit preocupată să-i scoată cât mai repede din salon pe mama Inei și pe Alex, sugerându-le că e timpul ca proaspăta mamă să se odihnească. - Dacă veți părăsi salonul și o veți lăsa pe Ina să se liniștească, la geamul acela vi-l voi arăta pe prințișorul vostru! Ina i-a dat deja primul sărut, i-a dat păpică, așa că... Mama
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
totdeauna. Nunta se desfășură conform pretențiilor rafinate ale soțului, la cel mai luxos restaurant din Pitești. Cei doi, o data cu noul an, porniră pe drumul vieții ce se anunța a fi lipsit de denivelări, ca unul pe care stratul de asfalt proaspăt turnat făcea mai mult decât agreabilă călătoria cu orice vehicul. Olga era plină de încântare și mulțumea destinului că nu o uitase. Era și ea o trăitoare pe acest pământ și socotea că avea dreptul să se bucure de o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și ieșeau pe ușa casei lor, cu vești de o neașteptată diversitate, ocupându-le până și ceasurile din noapte, nu numai cele stăpânite de soarele zilei. După aproape două săptămâni de la nuntă, Victor ținu, cu tot dinadinsul, să-i facă proaspetei sale soții o surpriză de care aceasta avea să și amintească multă vreme: o conduse la un apartament situat chiar în inima orașului, îi oferi o cheie și o rugă: - E casa ta, e casa noastră, te rog să deschizi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să vadă dacă Olga l-a observat. Pășea rar, prudent, mersul se arăta a fi destul de dificil, aburii alcoolului nu se evaporaseră și echilibrul său instabil îi mai crea încă probleme. Asistentele, strânse ciucure în salon comentară întâlnirea acestui domn, proaspătul tată, cu soția sa: - Ai văzut, tu, n-a venit măcar cu o floare! - Era cuc și altă pasăre, cum ți-ai închipuit că l-ar fi dus mintea până la o florărie...!? Dialogul fetelor în halate albe se evaporă în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]