2,208 matches
-
la înființarea laboratorului de IA, mulți ani un „rival” al lui Project MAC. În 1961, a fost primul care a susținut în public (într-un discurs ținut cu ocazia centenarului MIT) că tehnologia de partajare a cuantelor de timp de procesor va duce la un viitor în care puterea de calcul și chiar aplicațiile distincte se vor putea vinde prin modelul de business al utilităților (cum ar fi apa sau electricitatea). Ideea unei utilități informatice era foarte populară la sfârșitul anilor
John McCarthy () [Corola-website/Science/313167_a_314496]
-
luna iulie 1982, cănd lansează primul computer portabil ("notebook") din lume, modelul HX-20. Cu o masă de 1,6 kg, modelul Epson HX-20 era prevăzut cu o tastatură completă, un ecran LCD, o imprimantă matriceala, un dispozitiv de stocare, două procesoare Hitachi 6301 care rulau la 0,614 Mhz, 16 KB RAM (cu posibilitatea extinderii până la 32 KB), un port serial RS232, baterii reîncărcabile integrate, toate într-o carcasa compactă de dimensiunile unei coli A4. Sistemul dispunea de sistemul de operare
Epson () [Corola-website/Science/314676_a_316005]
-
BOINC va descărca automat programul sau programele proiectelor respective și va efectua calculele. Rezultatetele sunt trimise via Internet. Calculele pe calculatorul utilizatorului au prioritate foarte joasă, astfel încât nu afectează performanța calculatorului. Utilizatorul poate să hotărească câtă putere de calcul a procesorului și câtă memorie (RAM) dorește să aloce pentru BOINC. Software-ul BOINC a fost creat la Universitata Berkeley din California și a devenit platforma software folosită într-o serie de aplicații de calcul distribuit. BOINC oferă posibilitatea utilizatorilor de pretutindeni
Berkeley Open Infrastructure for Network Computing () [Corola-website/Science/314465_a_315794]
-
importantă. Pentru a ușura editarea articolelor lungi, MediaWiki permite modificarea secțiunilor din pagină, la nivelul subtitlurilor. MediaWiki oferă suport pentru conținut bogat generat prin sintaxă specializată. De exemplu, softul asigură suport pentru afișarea formulelor matematice scrise în LaTeX și un procesor special scris în OCaml. Utilități similare, cum sunt trasarea graficelor, reprezentarea notelor muzicale, reprezentarea hieroglifelor, sunt disponibile ca extensii, îmbunătățind estetica paginilor. După cum sugerează numele de "MediaWiki", softul poate trata diferite fișiere multimedia trimise. Cea mai puternică utilitate este în
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
Technet și Microsoft Connect la 6 august 2009. Windows 7 include o serie de caracteristici noi, cum ar fi: primi pași în atingerea cu mâinile, vorbirea, și recunoașterea scrisului de mână, suport pentru hard disk-uri virtuale, performanță îmbunătățită pe procesoarele multi-core, performanța boot-ului îmbunătățită, și îmbunătățiri ale nucleului "(kernel)". Windows 7 adaugă suport pentru sisteme care folosesc multiple plăci grafice heterogene de la diferiți furnizori, o nouă versiune a Windows Media Center, un Gadget pentru Windows Media Center, caracteristici media îmbunătățite
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]
-
va fi o nouă platformă pentru DirectX care va permite accelerarea plăcilor grafice. Tehnologia WARP va permite randarea graficii chiar și în cazul în care placa video integrată în sistem are probleme, în acel moment sarcinile grafice fiind preluate de procesor. Tehnologia va fi în stare să ofere accelerare 3D folosindu-se doar de puterea procesorului. Acesta va suporta procesarea Direct3D 10 și 10.1, parte componentă a API-ului DirectX 10 și 10.1. Printre facilitățile oferite se numără suportul
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]
-
va permite randarea graficii chiar și în cazul în care placa video integrată în sistem are probleme, în acel moment sarcinile grafice fiind preluate de procesor. Tehnologia va fi în stare să ofere accelerare 3D folosindu-se doar de puterea procesorului. Acesta va suporta procesarea Direct3D 10 și 10.1, parte componentă a API-ului DirectX 10 și 10.1. Printre facilitățile oferite se numără suportul pentru "Antialiasing 8x" și "Anisotropic filtering". Aceste facilități se adresează celor ce nu dispun de
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]
-
conțin și browserul Internet Explorer, totuși fiecare cumpărător poate decide independent de Microsoft, care anume browser să folosească. Atenție, toate edițiile în afară de "Starter" dispun de câte 2 subvariante: "32 bit" și "64 bit". Pentru subvariantele "64 bit" e nevoie de procesoare speciale capabile de a executa comenzi pe 64 bit, precum și de "driver"-e speciale pe 64 bit pentru toate perifericele atașate. Subvariantele Windows 7 pe 64 bit sunt capabile să ruleze aproape toate aplicațiile scrise pentru 32 bit, dar dacă
Windows 7 () [Corola-website/Science/313771_a_315100]
-
În arhitectura calculatoarelor, modul de adresare reprezintă felul în care se calculează adresa de memorie a unui operand în momentul execuției unei instrucțiuni de către procesor, folosind în acest scop informația aflată în registrele procesorului sau chiar în codul mașină al instrucțiunii. Codul operației reprezintă doar o parte din dimensiunea totală a unei instrucțiuni, așa cum este ea reprezentată în memorie. Restul spațiului este folosit pentru a
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
În arhitectura calculatoarelor, modul de adresare reprezintă felul în care se calculează adresa de memorie a unui operand în momentul execuției unei instrucțiuni de către procesor, folosind în acest scop informația aflată în registrele procesorului sau chiar în codul mașină al instrucțiunii. Codul operației reprezintă doar o parte din dimensiunea totală a unei instrucțiuni, așa cum este ea reprezentată în memorie. Restul spațiului este folosit pentru a preciza operanzii, adică acele date necesare execuției operației, fie
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
dorința de a putea adresa spații mari de memorie și parametri calculați pe parcurs, ale căror valori nu sunt cunoscute în momentul scrierii programului, cu cea de a face codul să se execute într-un timp cât mai scurt. Operarea procesorului se efectuează cu o viteză controlată mai ales de ceasul procesorului (în majoritatea PC-urilor moderne, acesta este de ordinul gigahertzilor), așa că pentru a executa codul cât mai rapid, este de dorit ca operanzii să nu mai fie încărcați din
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
calculați pe parcurs, ale căror valori nu sunt cunoscute în momentul scrierii programului, cu cea de a face codul să se execute într-un timp cât mai scurt. Operarea procesorului se efectuează cu o viteză controlată mai ales de ceasul procesorului (în majoritatea PC-urilor moderne, acesta este de ordinul gigahertzilor), așa că pentru a executa codul cât mai rapid, este de dorit ca operanzii să nu mai fie încărcați din memorie, ci să fie direct accesibili procesorului, fie efectiv din codul
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
mai ales de ceasul procesorului (în majoritatea PC-urilor moderne, acesta este de ordinul gigahertzilor), așa că pentru a executa codul cât mai rapid, este de dorit ca operanzii să nu mai fie încărcați din memorie, ci să fie direct accesibili procesorului, fie efectiv din codul instrucțiunii, fie în registre, dar pentru aceasta este nevoie ca operanzii să fie cunoscuți în momentul scrierii codului sau al compilării. Dacă aceasta nu este posibilă, sau dacă spațiul relativ restrâns de memorare disponibil pe procesor
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
procesorului, fie efectiv din codul instrucțiunii, fie în registre, dar pentru aceasta este nevoie ca operanzii să fie cunoscuți în momentul scrierii codului sau al compilării. Dacă aceasta nu este posibilă, sau dacă spațiul relativ restrâns de memorare disponibil pe procesor este insuficient pentru volumul de date prelucrat de program, atunci operanzii trebuie să fie încărcați din memorie. Accesul la memorie este mai lent decât accesul la spațiile de stocare de pe procesor. Deși procesoarele pot dispune de o memorie cache aflată
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
sau dacă spațiul relativ restrâns de memorare disponibil pe procesor este insuficient pentru volumul de date prelucrat de program, atunci operanzii trebuie să fie încărcați din memorie. Accesul la memorie este mai lent decât accesul la spațiile de stocare de pe procesor. Deși procesoarele pot dispune de o memorie cache aflată pe procesor, și în care sunt stocate câteva date accesate frecvent din memoria principală, de regulă este de așteptat ca un acces la memorie să fie de cel puțin un ordin
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
spațiul relativ restrâns de memorare disponibil pe procesor este insuficient pentru volumul de date prelucrat de program, atunci operanzii trebuie să fie încărcați din memorie. Accesul la memorie este mai lent decât accesul la spațiile de stocare de pe procesor. Deși procesoarele pot dispune de o memorie cache aflată pe procesor, și în care sunt stocate câteva date accesate frecvent din memoria principală, de regulă este de așteptat ca un acces la memorie să fie de cel puțin un ordin de mărime
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
insuficient pentru volumul de date prelucrat de program, atunci operanzii trebuie să fie încărcați din memorie. Accesul la memorie este mai lent decât accesul la spațiile de stocare de pe procesor. Deși procesoarele pot dispune de o memorie cache aflată pe procesor, și în care sunt stocate câteva date accesate frecvent din memoria principală, de regulă este de așteptat ca un acces la memorie să fie de cel puțin un ordin de mărime mai lent decât lucrul cu registrele sau decât prelucrarea
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
frecvent din memoria principală, de regulă este de așteptat ca un acces la memorie să fie de cel puțin un ordin de mărime mai lent decât lucrul cu registrele sau decât prelucrarea instrucțiunii. Limitarea vitezei accesului la memorie făcut de procesor provine din magistrala FSB, care de regulă are frecvențe de lucru de ordinul sutelor de megahertzi (deși pe un ciclu de ceas FSB se pot efectua două sau patru transferuri), dar mai ales din latența CAS a memoriei, latență care
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
ciclu de ceas FSB se pot efectua două sau patru transferuri), dar mai ales din latența CAS a memoriei, latență care în anii 1990 și 2000 nu a putut fi scăzută atât de repede cât a fost crescută frecvența ceasului procesorului, rămânând de ordinul nanosecundelor. Necesitatea de a adresa cantități mari de memorie face ca dimensiunea adresei de memorie să devină prea mare pentru a încăpea integral în codul mașină și astfel, tehnicile de adresare devin mai complexe. Adresarea imediată este
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
de adresare folosit tot pentru mărirea vitezei de execuție. Avantajul față de adresarea directă sau față de cea imediată îl reprezintă faptul că nu mai este necesar ca valoarea operandului să fie cunoscută la compilare, el fiind preluat dintr-un registru al procesorului, registru precizat în codul instrucțiunii. Compilatoarele cu optimizare caută să folosească la maximum acest mod de adresare, identificând la compilare variabile folosite intens în anumite porțiuni de cod și aducându-le din memorie într-un registru, pentru ca instrucțiunile ulterioare să
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
intens în anumite porțiuni de cod și aducându-le din memorie într-un registru, pentru ca instrucțiunile ulterioare să acceseze valoarea de acolo. Astfel, se economisesc accesări ale memoriei (care se efectuează la viteze mai mici decât viteza de operare a procesorului), variabila fiind adusă din memorie o singură dată pentru a fi folosită ca operand de mai multe instrucțiuni succesive. În cazul adresării directe, în cadrul instrucțiunii se precizează adresa exactă de memorie a operandului. Acest mod de adresare este util în
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
este o familie de procesoare de tip "desktop" x86-64 "high-end", prima familie de procesoare de la compania americană Intel care folosește microarhitectura numită „Intel Nehalem”, fiind în același timp succesorul familiei de procesoare Intel Core 2 Duo. Modelele acestei familii de procesoare șunt alcătuite din 4
Intel Core i7 () [Corola-website/Science/314873_a_316202]
-
este o familie de procesoare de tip "desktop" x86-64 "high-end", prima familie de procesoare de la compania americană Intel care folosește microarhitectura numită „Intel Nehalem”, fiind în același timp succesorul familiei de procesoare Intel Core 2 Duo. Modelele acestei familii de procesoare șunt alcătuite din 4 nuclee de tip monolitic (design monolitic înseamnă nuclee separate
Intel Core i7 () [Corola-website/Science/314873_a_316202]
-
este o familie de procesoare de tip "desktop" x86-64 "high-end", prima familie de procesoare de la compania americană Intel care folosește microarhitectura numită „Intel Nehalem”, fiind în același timp succesorul familiei de procesoare Intel Core 2 Duo. Modelele acestei familii de procesoare șunt alcătuite din 4 nuclee de tip monolitic (design monolitic înseamnă nuclee separate) Procesoarele Core i7 se fabrică pe nucleul cu denumirea „Bloomfield”. Potrivit companiei Intel, noul sistem de denumiri îi
Intel Core i7 () [Corola-website/Science/314873_a_316202]
-
este o familie de procesoare de tip "desktop" x86-64 "high-end", prima familie de procesoare de la compania americană Intel care folosește microarhitectura numită „Intel Nehalem”, fiind în același timp succesorul familiei de procesoare Intel Core 2 Duo. Modelele acestei familii de procesoare șunt alcătuite din 4 nuclee de tip monolitic (design monolitic înseamnă nuclee separate) Procesoarele Core i7 se fabrică pe nucleul cu denumirea „Bloomfield”. Potrivit companiei Intel, noul sistem de denumiri îi ajută pe cumpărători să se decidă mai usor asupra
Intel Core i7 () [Corola-website/Science/314873_a_316202]