18,757 matches
-
României. La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu răspund părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea reține faptul că în proces cadrul procesual este alcătuit din reclamanta X, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României. În aceste condiții, față de dispozițiile art. 131 CPC, Curtea își reține competența de judecată, prin prisma dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, dat
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
fila 18 dosar, în condițiile art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013. Totodată, Curtea constată că nu se impune introducerea în cauză a Ministerului Muncii și Justiției Sociale, așa cum indică pârâtul Guvernul României, instanța în calitate de titulară a instrumentului procesual de la art. 78 și următoarele CPC neapreciind necesară participarea altor entități la judecată și neapreciind necesară nici extinderea cadrului procesual în condițiile art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme actul administrativ litigios este o hotărâre de Guvern, iar
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
a Ministerului Muncii și Justiției Sociale, așa cum indică pârâtul Guvernul României, instanța în calitate de titulară a instrumentului procesual de la art. 78 și următoarele CPC neapreciind necesară participarea altor entități la judecată și neapreciind necesară nici extinderea cadrului procesual în condițiile art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme actul administrativ litigios este o hotărâre de Guvern, iar autoritatea publică emitentă figurează în proces ca parte pârâtă, anume Guvernul României. Curtea rămâne în pronunțare pe fondul cererii de chemare
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
de drept penal substanțial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparțial și caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. ... 22. Curtea a mai reținut și că, potrivit art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
poate fi întâmplătoare și nu poate rămâne indiferentă interpretului legii. ... 11. De asemenea, trebuie avut în vedere că, prin închiderea procedurii insolvenței, încetează personalitatea juridică a societății debitoare, ceea ce înseamnă pierderea capacității civile de folosință și, implicit, a capacității procesuale civile de folosință. În acest sens sunt relevante deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 2 din 15 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 7
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
a tuturor organelor care o aplică, art. 169 alin. (7) din aceeași lege rămâne fără efect. O degrevare parțială a lichidatorului judiciar nu este prevăzută de lege, astfel că nu este posibilă. Particularitățile specifice acestor proceduri determină o anumită legitimare procesuală activă de formulare a căii de atac a apelului împotriva hotărârii de respingere a acțiunii. ... 45. Efectivitatea procedurii prevăzute de art. 169 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 reprezintă un impediment obiectiv pentru închiderea acesteia, atât timp cât descărcarea lichidatorului
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
impediment obiectiv pentru închiderea acesteia, atât timp cât descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatorire și responsabilitate cu privire la procedură vizează și situația manifestării de voință în sensul exercitării căii de atac, respectiv a notificării creditorilor pentru exercitarea apelului. Cadrul procesual existent în cadrul procedurii insolvenței, circumstanțiat în situația nesoluționării cererii de atragere a răspunderii, determină caracterul prematur al analizei cererii de închidere a procedurii insolvenței. Lichidatorul judiciar nu va mai avea calitate procesuală pentru a promova calea de atac, iar
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
a notificării creditorilor pentru exercitarea apelului. Cadrul procesual existent în cadrul procedurii insolvenței, circumstanțiat în situația nesoluționării cererii de atragere a răspunderii, determină caracterul prematur al analizei cererii de închidere a procedurii insolvenței. Lichidatorul judiciar nu va mai avea calitate procesuală pentru a promova calea de atac, iar în ipoteza trimiterii spre rejudecare nu se știe cine ar mai fi învestit cu soluționarea cauzei, dacă judecătorul-sindic ar fi descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități. Judecătorul-sindic nu mai poate exercita
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
insolvenței, cu modificările și completările ulterioare/art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. ... 64. În considerentele acestei decizii (paragraful 34), s-a reținut că: „(...) fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. ... 64. În considerentele acestei decizii (paragraful 34), s-a reținut că: „(...) fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societății pe care o reprezenta, acesta nu mai poate exercita nicio
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. ... 64. În considerentele acestei decizii (paragraful 34), s-a reținut că: „(...) fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societății pe care o reprezenta, acesta nu mai poate exercita nicio atribuție în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate (art. 136 din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, în prezent
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
admisibilitate a recursului în interesul legii 70. Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 71. Potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
hotărârile judecătorești să fie anexate cererii. ... 78. În consecință, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimarea procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de instanțe judecătorești naționale. ... ... X.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 79. Din analiza
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
să exercite calea de atac a apelului. ... 94. Atât în cazul în care apelul este formulat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, cât și în situația admiterii cererii de atragere a răspunderii și exercitării apelului de către pârât se impune menținerea legitimării procesuale a practicianului în insolvență în judecarea căii de atac, în vederea susținerii acțiunii și asigurării cadrului procesual în condiții de contradictorialitate. ... 95. În conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. 480 alin. (3
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, cât și în situația admiterii cererii de atragere a răspunderii și exercitării apelului de către pârât se impune menținerea legitimării procesuale a practicianului în insolvență în judecarea căii de atac, în vederea susținerii acțiunii și asigurării cadrului procesual în condiții de contradictorialitate. ... 95. În conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă, instanța de apel poate pronunța soluția anulării hotărârii judecătorului
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
În numele legii HOTĂRĂȘTE: Respinge excepțiile tardivității și a lipsei de interes a reclamantei ca neîntemeiate. Admite în parte cererea formulată de reclamanta X, cu sediul social în X, înregistrată la ORC cu nr. X, având CUI X, cu sediul procesual ales la X, cu sediul profesional în București, X, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având cod de identificare fiscală X, cont bancar: X deschis la X, cu sediul în București, Palatul Victoria - Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1. Anulează
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
în cazul prescripției executării pedepsei, în condițiile în care prevederile criticate nu dau dreptul la formularea unei astfel de cereri decât în situațiile în care neexecutarea nu îi este imputabilă. Or, sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea Constituțională a statuat că în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. În acest sens sunt invocate și prevederile art. 6
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
executări penale al instanței de executare sau prin orice alte mijloace de probă. Dacă instanța constată că neexecutarea pedepsei aplicate este imputabilă persoanei condamnate, care s-a sustras de la executare, cererea este respinsă ca nefondată, pe motivul lipsei capacității procesuale active a solicitantului, fără să existe posibilitatea reiterării ei, astfel că, dacă va fi reintrodusă, indiferent la ce moment, urmează a fi din nou respinsă pe același motiv. Condiția prevăzută de art. 532 alin. (3) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
oricăror probe în apărarea lor, inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 9. Prin urmare, după finalizarea raportului de constatare, concluziile acestuia pot fi contestate de părți sau de subiecții procesuali principali, în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize. De asemenea, se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când, deși raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază că este necesară întocmirea
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
în condiții de contradictorialitate cu acuzarea. ... 14. Totodată, nu este încălcat nici principiul egalității, câtă vreme dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice criticate (care au aceeași poziție procesuală, în realizarea acelorași categorii de drepturi), fără privilegii și fără discriminări. ... 15. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016, se apreciază că este neîntemeiată, invocându-se în acest sens aspectele reținute
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
Constituțională ca fiind neconstituționale și pentru care termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție pentru punerea în acord cu Legea fundamentală expirase, ceea ce putea determina interpretări diferite în jurisprudență cu privire la normele procesual penale aplicabile, de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor. Cel de-al doilea motiv îl reprezintă necesitatea transpunerii unor acte comunitare - cu impact inclusiv asupra dreptului procesual penal -, față de unele directive existând, de altfel, proceduri de
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
putea determina interpretări diferite în jurisprudență cu privire la normele procesual penale aplicabile, de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor. Cel de-al doilea motiv îl reprezintă necesitatea transpunerii unor acte comunitare - cu impact inclusiv asupra dreptului procesual penal -, față de unele directive existând, de altfel, proceduri de „infringement“, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ... 26. În nota de fundamentare care însoțește
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
a 2-a („Motivul emiterii actului normativ“), la pct. 2 („Schimbări preconizate“), subpct. III, sunt prezentate și o serie de alte modificări ale Codului de procedură penală, scopul urmărit de legiuitorul delegat fiind asigurarea corelărilor între diverse instituții de drept procesual penal și clarificarea unor aspecte controversate în practica judiciară, inclusiv a unor aspecte care pun probleme de neconstituționalitate, în vederea îndeplinirii cerințelor cu privire la calitatea legii, așa cum se desprind acestea din jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, în nota
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
probe în apărarea lor, inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de a exercita căile de atac prevăzute de lege. Curtea a constatat că, după finalizarea raportului de constatare, concluziile acestuia pot fi contestate de părți sau de subiecții procesuali principali, în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize. De asemenea, Curtea a constatat că se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când, deși raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
și sunt săvârșite de inculpați, sau o achitare, și nu al judecătorului de cameră preliminară. ... 8. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, în contextul separării puterilor în stat, a reținut că această nouă instituție procesuală - camera preliminară - nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, și că activitatea judecătorului de cameră preliminară nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]