KorAP: Find »[drukola/base=prognostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...191 >

4,759 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

diferențiat), 2 (moderat diferențiat), 3 (slab diferențiat). După efectuarea calculelor, cazurile sunt împărțite în 3 grupe nuimite de decizie. În funcție de încadrarea în una din aceste grupe se va stabili, pentru fiecare caz în parte, oportunitatea tratamentului sistemic. Utilizând acest indice prognostic, pacientele cu leziuni ductale invasive au clasificate astfel: în prima grupă 12 %, în a doua grupă 37 %, iar în a treia grupă 51 %. Acești indici prognostici se dovedesc a fi utili atunci când nu dispunem de alte metode de apreciere a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
leziuni ductale invasive au clasificate astfel: în prima grupă 12 %, în a doua grupă 37 %, iar în a treia grupă 51 %. Acești indici prognostici se dovedesc a fi utili atunci când nu dispunem de alte metode de apreciere a factorilor de prognostic și a celor predictivi. Încadrarea pentru o anumită formă de terapie este mai puțin precisă. De exemplu, un caz fără invazie ganglionară, pentru a fi considerat că beneficiază de CHT, trebuie să fie cu T de 10 cm. Și cu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
împiedicând examinarea în dinamică a proteinei luate în studiu. Capitolul 6 FACTORII DE CREȘTERE Creșterea tumorală, reflectată în mărimea tumorii și măsurarea proliferării celulare are valoare prognostică importantă. Factorii de creștere și receptorii lor reprezintă candidați valoroși ca markeri de prognostic. Relativ recent, studiile au fost concentrate asupra factorilor de creștere și a receptorilor de suprafață în dezvoltarea și progresia cancerului mamar și asupra utilizării lor ca noi agenți terapeutici [45,81,299,332]. EVALUAREA EXPRESIEI HER-2/neu (c-erbB-2) ÎN CANCERUL

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a fi de un interes particular pentru cancerul mamar la om. Codează o glicoproteină transmembra-nară de 185 kD ce prezintă o homologie extinsă cu EGFR și este un potențial receptor GF [272]. Amplificarea genei c-erbB-2 este considerată un factor de prognostic nefavorabil în carcinoamele mamare. Această amplificare este asociată cu supraexpresia proteinei p185 (evidențiată imunohisto chimic). Studiile clinice au arătat că supraexpresia proteinei p185 este corelată cu reducerea intervalului de supraviețuire fără boală și a supraviețuirii globale, cu răspunsul limitat la

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
similare. Putem considera că amplificarea oncogenei HER2/neu și supraexpresia proteinei p185 caracterizează fenotipul tumoral mai puțin diferențiat. Prin urmare, acest marker este asociat cu tumori mai agresive, cu un comportament greu de controlat, putând fi considerat un factor de prognostic rezervat, asociat cu un risc cresut de invazie și de metastazare. Un alt aspect relevat de acest studiu este corelația invers proporțională dintre amplificarea oncogenei și expresia receptorilor hormonali. Toate tumorile ERși toate cele PRexprimă c-erbB-2. Această relație invers proporțională

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
degrada membrana bazală, de a invada țesuturile, de a crește în noua localizare. Amplificarea genei a fost identificată în 20-30% din carcinoamele invazive [272]. Deși nu în toate cazurile, există o corelație între amplificarea genei și elementele de agresivitate și prognostic rezervat. Supraexpresia c-erbB-2 este considerată de cei mai mulți autori ca un factor de predicție independent pentru scurtarea intervalului fără boală și a duratei de supraviețuire [380] deși unii nu au evidențiat acest lucru sau l-au remarcat doar în cazurile cu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
similare. Putem considera că amplificarea oncogenei HER2/neu și supraexpresia proteinei p185 caracterizează fenotipul tumoral mai puțin diferențiat. Prin urmare, acest marker este asociat cu tumori mai agresive, cu un comportament greu de controlat, putând fi considerat un factor de prognostic rezervat, asociat cu un risc cresut de invazie și de metastazare. Un alt aspect relevat de acest studiu este corelația invers proporțională dintre amplificarea oncogenei și expresia receptorilor hor-monali. 5 din tumorile ERsunt c-erbB-2 pozitive. Aceeași relație apare și în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
proporție mai mare. Tumorile T2 care exprimă p53 sunt cele mai numeroase, ele fiind de fapt baza lotului de studiu. Din punct de vedere histologic, carcinomul ductal invaziv moderat diferenția sau slab diferențiat exprimă intens p53, ca un element de prognostic nefavorabil. Expresia p53 prezintă variabilități legate și de statusul receptorilor hormonali. Raportul dintre tumorile p53 pozitive și cele negative în cazurile cu receptori pozitivi și raportul dintre tumorile similare în cazul receptorilor negativi sunt aproximativ egale. Aspectul de agresivitate este

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ce prezintă amplificări ale oncogenei c erbB-2 exprimă p53, existând astfel o relație între prezența celor două molecule și agresivitatea tumorii. Din punct de vedere histologic, corelația semnificativă apare în cazul carcinomului ductal invaziv moderat diferențiat, ca un element de prognostic nefavorabil. Statusul ganglionilor axilari prezintă corelări semnificative, în sensul că 70% din pacientele cu tumori care exprimă p53 prezintă invazie la nivelul ganglionilor axilari. Expresia p53 prezintă variabilități legate și de statusul receptorilor hormonali. Este semnificativă statistic relația proporțională dintre

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
boală [435]. Studiul întregii secvențe de codare a permis înregistrarea unor diferențe de localizare a mutațiilor între cazurile cu ganglioni axilari negativi și cele cu ganglioni axilari pozitivi [445]. Mutațiile din zonele conservate II și V au fost asociate cu prognostic sever. Deși imunohistochimia nu poate identifica mutațiile, rezultatele sunt în legătură cu unele caracteristici tumorale. Important este că au fost delimitări clare între cazurile favorabile și cele nefa vorabile [10]. Activitatea intensă a p53 este asociată cu absența ER, diferențiere redusă, rată

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
au fost delimitări clare între cazurile favorabile și cele nefa vorabile [10]. Activitatea intensă a p53 este asociată cu absența ER, diferențiere redusă, rată crescută de proliferare și prezența EGFR [53]. De asemenea, se consideră că este un marker de prognostic independent [435] În afară de valoarea sa prognostică, p53 poate ajuta la selectarea formelor de terapie. Astfel, s-a constatat că terapia adjuvantă cu Tamoxifen este cu valoare redusă în cazurile cu mutații ale p53 și cu ganglioni axilari pozitivi [53]. Răspunsul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
maligne umane. Mutațiile la nivelul genei p53 reprezintă o achiziție relativ tardivă a celulei tumorale. Acest lucru este subliniat și de ratele crescute ale mutațiilor p53 care apar în stadiile avansate ale neoplasmului mamar. Expresia p53 reprezintă un factor de prognostic nefavorabil, asociat cu o rată de proliferare tumorală crescută, cu grad nuclear și grad histologic crescute, elemente care contribuie la formarea fenotipului tumoral agresiv. În studiul efectuat, pozitivitatea p53 este prezentă în 66% din cazuri și este semnificativ asociată cu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prima genă supresoare a tumorii. Alterările p53 pot oferi informații despre multe aspecte ale cancerului mamar. Există o corelație între prezența mutațiilor și elementele de agresivitate (absența receptorilor estrogenici,indexul crescut de fază S). Expresia p53 reprezintă un factor de prognostic nefavorabil, asociat cu o rată de proliferare tumorală crescută, cu grad nuclear și grad histologic crescute, elemente care contribuie la formarea fenotipului tumoral agresiv. Este un marker de prognostic independent și poate ajuta la selectarea formelor de terapie. Capitolul 8

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
indexul crescut de fază S). Expresia p53 reprezintă un factor de prognostic nefavorabil, asociat cu o rată de proliferare tumorală crescută, cu grad nuclear și grad histologic crescute, elemente care contribuie la formarea fenotipului tumoral agresiv. Este un marker de prognostic independent și poate ajuta la selectarea formelor de terapie. Capitolul 8 MARKERI TUMORALI SERICI În volumul 1, al acestei monografii, markerii tumorali serici au făcut obiectul unui studiu amplu, care a fost solicitat ca studiu de referință de Dr. Mustafa

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
cazuri (2 cazuri). Determinările la 2-3 luni postoperator pentru lotul luat în studiu sunt în desfășurare. Studiul prezent are condiția de evaluare pilot și necesită continuarea până la realizarea condițiilor minime pentru formularea unor concluzii. Determinările pentru acest lot, sugerează un prognostic favorabil pentru 86,6% din paciente, cu recomandarea de a face o nouă dozare a CA 15-3 la un interval de 3-5 luni. Pentru cele două cazuri cu valori crescute, se impune repetarea dozărilor în decurs de 1 lună; creșterea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
justifică continuarea studiilor realizate până în prezent, atât pentru identificarea de noi markeri, mai specifici, dar și de dezvoltare a datelor referitoare la markerii deja cunoscuți, urmărindu-se gradul lor de specificitate și selectivitate, semnificația lor ca factori de diagnostic sau prognostic, ca și a lămuririi mecanismului lor biologic de acțiune. Întrucât cancerul glandei mamare este caracterizat prin controlul hormonal al creșterii celulare, curent se realizează măsurători de ER, pentru selecția pacienților care să beneficieze de hormonoterapie. Deși prezența ER este considerată

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
doar două treimi din tumorile ER pozitive (ER+) răspund la terapia endocrină. Mai mult, chiar și tumori ER răspund la hormonoterapie (5 10% din pacienții cu tumori ER negative (ER-) răspund la terapie). De aceea, pentru a crește valoarea de prognostic al nivelului ER, s-a introdus și măsurarea nivelului PR, o proteină reglată de estrogen. Deși prezența PR îmbunătățește simțitor predictibilitatea dependenței hormonale a tumorii, nici această relație nu este perfectă. Studii retrospective arată că doar 70% din tumorile PR

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în timp ce 6 cazuri au fost ER-. În subgrupul de paciente ce au prezentat invazia ganglionilor axilari, 20 au fost ER+ iar 18 ER-. Se constată creșterea proporției de tumori ERla pacientele cu invazie ganglionară, absența ER fiind un element de prognostic nefavorabil. Gradul de diferențiere este asociat cu expresia ER. În studiul efectuat, 6 din cazurile clasificate G1 au fost ER+ iar 1 a fost ER-. În cazurile clasificate G2, 17 au fost ER+ Iar 9 ER-, în timp ce, în G3, 9

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în timp ce un caz a fost ER-. În subgrupul de paciente ce au prezentat invazia ganglionilor axilari, 12 au fost ER+ iar 8 ER-. Se constată creșterea proporției de tumori ERla pacientele cu invazie ganglionară, absența ER fiind un element de prognostic nefavorabil. Gradul de diferențiere este asociat cu expresia ER. În studiul efectuat, toate cazurile clasificate G1 au fost ER+, în timp ce, odată cu scăderea gradului de diferențiere, crește numărul de cazuri care sunt ER-. Aceasta confirmă caracterul mai agresiv al acestor tipuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Pentru prima data aceasta proteina a fost identificata in linia de celule de cancer MCF 7, ulterior fiind depistata in probe prelevate de la bolnavele de cancer de glanda mamara, fiind folosita alături de catepsina D, atât ca factor de predicție si prognostic in aceasta forma de cancer, cit si ca forma de control in terapia hormonala. Se pare ca nivelul pS2 nu este crescut in țesutul; de glanda mamara normal si nici in cazul unor țesuturi „normale”: colon, pancreas, ficat, prostata, rinichi

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Oncologic București a încercat să stabilească dacă: pS2 poate fi considerat ca un marker „independent” în sensul că valorile determinate experimental dau indicații suplimentare față de alți markeri și dacă pS2, alături de proteinele receptoare, pot fi utilizați ca indicatori biochimici de prognostic pentru existența de tumori hormonodependente sau pentru riscul de recurență. Au fost studiate 16 de paciente internate în institut, toate cu diagnosticul de „tumoră primară malignă unilaterală a glandei mamare”. Pacientele au avut vârsta cuprinsă între 23 și 67 de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
concentrației pS2 (în pg/ml); în final, se calculează concentrația Cx (în ng/mg proteină citosolică) ; Valori „utile” Conform firmei producătoare, prezența pS2, la o concentrație C x 2 ng/mg proteină citosolică (considerate "pS2+") este o indicație asupra unui prognostic favorabil; dacă valorile C x sunt mai mari de 31 ng/mg, este foarte probabil ca pacienta să manifeste un bun răspuns la hormonoterapie. Rezultate experimentale Rezultatele experimentale privind determinările efectuate asupra pS2 sunt ilustrate în tabelele și graficele următoare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ca pacienta să manifeste un bun răspuns la hormonoterapie. Rezultate experimentale Rezultatele experimentale privind determinările efectuate asupra pS2 sunt ilustrate în tabelele și graficele următoare: Analizând rezultatele prezentate în tabelele anterioare se poate concluziona că pS2 reprezintă un factor de prognostic independent, care oferă informații complementare celor furnizate de ER și PR cu privire la caracterul hormono-dependent al tumorii; la această concluzie se ajunge dacă se compară rezultatele pS2 cu cele referitoare la ER și PR. Discuții Evaluarea status-ului receptorilor E este

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mamare, expresia lor în cancerele mamare a fost intens studiată. Rezultatele demonstrează rolul de factori predictivi și prognostici pentru acești receptori [135,136]. Studiul efectuat a relevat pozitivitatea pentru cele două tipuri de receptori hormonali în cazul tumorilor cu un prognostic mai bun din punct de vedere histologic. Efectul supresor asupra proliferării celulare, indus de Tamoxifen, se datorează blocării ciclului celular în G0/G1, ceea ce duce la scăderea ratei de proliferare, evidențiată prin reducerea nivelelor celulare ale antigenului nuclear de proliferare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
al funcționalității ER. Faptul că peste 20% din tumorile ER+PgR+ nu răspund la terapia hormonală implică necesitatea de a apela și la alți markeri ai stării funcționale a ER. Analize retrospective arată că PgR reprezintă al doilea factor de prognostic după invazia ganglionară, prezentând o relație directă cu supraviețuirile globale și cele fără manifestări ale bolii, atât în stadiile precoce cât și în cele avansate ale bolii. Receptorii progesteronici prezintă valoare prognostică și pentru pacientele cu ganglioni axilari invadați. În

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]