2,396 matches
-
tron, Hâra a fost numit la 11 martie 1541 în postul de pârcălab al Hotinului. A deținut această dregătorie până la 4 aprilie 1545, când a fost înlocuit de Borcea și Sturza. A murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
ele fiind reprezentate două chei încrucișate, acest blazon fiind pus în legătura cu funcția de pârcălab a ctitorului bisericii. Deasupra ramei se află o cornișă cu denticule, făcând trecerea de la stilul gotic la Renaștere. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos a existat un perete despărțitor care a fost înlăturat ulterior. Pronaosul se termină cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
încrucișate, acest blazon fiind pus în legătura cu funcția de pârcălab a ctitorului bisericii. Deasupra ramei se află o cornișă cu denticule, făcând trecerea de la stilul gotic la Renaștere. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos a existat un perete despărțitor care a fost înlăturat ulterior. Pronaosul se termină cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe și nu cu două ca
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
bisericii. Deasupra ramei se află o cornișă cu denticule, făcând trecerea de la stilul gotic la Renaștere. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos a existat un perete despărțitor care a fost înlăturat ulterior. Pronaosul se termină cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe și nu cu două ca la celalte biserici construite în stil moldovenesc, fapt care micșorează diametrul cilindrului pantocrator
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
două ca la celalte biserici construite în stil moldovenesc, fapt care micșorează diametrul cilindrului pantocrator. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre mici cu chenarele de formă gotică (câte două de o parte și de alta a pronaosului și naosului și una în absida altarului). Deasupra naosului s-a aflat o turlă hexagonală care se sprijinea pe două baze: prima pătrată și a doua hexagonală și avea patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Laturile turlei erau
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
în zilele lui Io Ștefan (II Tomșa) Voievod în anul 7130 (1622) luna ianuarie 18 zile"". Ctitorul bisericii, pârcălabul Nicoară Hâra, a murit în anul 1545 și nu a fost înmormântat în biserica din Zaharești. Mormântul său se află în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XVIII-lea. Cele trei clopote
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
monahal Sfanțul Ioan Botezătorul din Albă Iulia. Pereții edificiului, alcătuiți din câte șase bârne de stejar, îmbinate la colțuri, aidoma celor din 1624, de la Almașul Mic, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în aceea a Zarandului. Acoperirea interioară a construcției a fost soluționată printr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica în naos, iar altarul, cu o bolta de aceeași formă, de joasă înălțime, racordata la traseul pereților prin fâșii curbe. Alături de ferestrele edificiului, de contur dreptunghiular, ulterior executate, se păsrează, pe latura de sud, arhaicul luminator, al
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar semicircular. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În partea sudică a pronaosului se află o galerie sprijinită pe stâlpi de lemn și înălțată la 2 m de pardoseală. Din această galerie se pătrunde în clopotniță, printr-o ușiță situată desupra ușii de acces în
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
formă dreptunghiulară, cu altar semicircular. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În partea sudică a pronaosului se află o galerie sprijinită pe stâlpi de lemn și înălțată la 2 m de pardoseală. Din această galerie se pătrunde în clopotniță, printr-o ușiță situată desupra ușii de acces în naos. Bolta naosului are o formă cilindrică și
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
de la est la vest, cu șase coloane pe laturile de scurt est și vest și treisprezece coloane de-a lungul laturi mai lungi de nord și de sud (cu patru coloane colțul fiind numărat de două ori). Cladirea are un pronaos (πρόναος), o carcasă principală din camera cultului imaginilor de divinități, și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
lungi de nord și de sud (cu patru coloane colțul fiind numărat de două ori). Cladirea are un pronaos (πρόναος), o carcasă principală din camera cultului imaginilor de divinități, și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Nu a fost, de asemenea, o colonadă interioară doric (κιονοστοιχία), cu cinci coloane de pe latura de nord și
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
au fost placați cu scândură finisată de culoare gri, așezată într-un desen geometric. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are plan trilobat, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Deasupra pronaosului se află un plafon drept, naosul are o boltă octogonală de dimensiuni mari, iar altarul o boltă octogonală de dimensiuni mai mici. Pronaosul este
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are plan trilobat, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Deasupra pronaosului se află un plafon drept, naosul are o boltă octogonală de dimensiuni mari, iar altarul o boltă octogonală de dimensiuni mai mici. Pronaosul este separat de naos prin intermediul a doi stâlpi masivi adosați pereților laterali, ce susțin o grindă orizontală
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Deasupra pronaosului se află un plafon drept, naosul are o boltă octogonală de dimensiuni mari, iar altarul o boltă octogonală de dimensiuni mai mici. Pronaosul este separat de naos prin intermediul a doi stâlpi masivi adosați pereților laterali, ce susțin o grindă orizontală. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape, cu proeminențe peste absidele naosului și peste
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are formă de navă, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de vest o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Tavanul bisericii este prevăzut în interior cu trei cupole din lemn de stejar și brad, cu baza octogonală. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți cu stele
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
cronicarului Axinte Uricariul (c. 1670 - c. 1733). Alte morminte sunt atribuite comisului Panaite și boierului Ștefan Scânteie. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost construită din piatră, având formă de navă, cu altar semicircular. Ea este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), acoperite de copertine cu profile obișnuite. În rezalite s-au construit câte o fereastră cu
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
c. 1733). Alte morminte sunt atribuite comisului Panaite și boierului Ștefan Scânteie. Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia a fost construită din piatră, având formă de navă, cu altar semicircular. Ea este compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), acoperite de copertine cu profile obișnuite. În rezalite s-au construit câte o fereastră cu chenar dreptunghiular.
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
absida altarului. De o parte și de alta a ferestrelor de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la partea superioară în arc semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul, naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
parte și de alta a ferestrelor de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la partea superioară în arc semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul, naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul, naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul de boltă despărțitor. Naosul are formă circulară, cu diametrul de 8,75 m și are o calotă semisferică care se sprijină pe arcuri de boltă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]