3,076 matches
-
În același timp însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele filologice și istorice noi la studiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra teologiei și scripturilor sfinte a dus, în cele din urmă, la apariția reformei protestante inițiate în Germania de către Martin Luther (1483-1546) fiind apoi răspândită în întreaga lume catolică. Apare un nou mod de a interpreta istoria și problemele statale. Istoricii Renașterii renunță la periodizarea istoriei după criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
criterii religioase (Creația, Nașterea lui Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi). Ideile născute în Renaștere se prelungesc până în sec. XVIII prin contribuția unor gânditori de mare valoare: Erasmus din Rotterdam, Francisc Bacon, René Descartes, Baruh Spinoza îmbrăcând forma Iluminismului. Reforma Protestantă, câteodată numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI orientată spre a reforma Biserica Catolică din Europa Occidentală. Inițiatorul său a fost Martin Luther, călugăr al ordinului augustinian, profesor de științe biblice la prestigioasa universitate Wittenberg. La
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Iisus și Așteptarea Judecății de Apoi). Ideile născute în Renaștere se prelungesc până în sec. XVIII prin contribuția unor gânditori de mare valoare: Erasmus din Rotterdam, Francisc Bacon, René Descartes, Baruh Spinoza îmbrăcând forma Iluminismului. Reforma Protestantă, câteodată numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI orientată spre a reforma Biserica Catolică din Europa Occidentală. Inițiatorul său a fost Martin Luther, călugăr al ordinului augustinian, profesor de științe biblice la prestigioasa universitate Wittenberg. La sfârșitul lunii octombrie 1517, a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
declanșarea revoluției proletare, l-a jucat filosofia marxistă. * Filosofia istoriei a revoluționat gândirea socială, înscriindu-se pe traiectoria prefacerilor de adâncime produse de gândire și petrecute de-a lungul timpului: Ceea ce au făcut filosofii iluminiști a fost să secularizeze revoluția protestantă și să o desăvârșească, la fel cum Darwin mai târziu avea să secularizeze conceptul teologic al selecției, numindu-l supraviețuirea celor puternici, iar Marx avea să secularizeze ideea augustiniano-calvină a predestinării, numind-o marșul inevitabil al istoriei", scrie F.Schaffer
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Simmel, era fondator și coproprietar al unei fabrici de ciocolată, "Felix și Sarotti", iar mama sa, Flora, era casnică, ambii proveniți din familii de evrei. Sub presiunea vicisitudinilor timpului, ei și-au schimbat însă religia, tatăl devenind catolic, iar mama protestantă. Georg a fost cel mai tânăr dintre cei șapte copii ai familiei Simmel, botezat în religia evanghelică pentru ca, după Primul Război Mondial, să părăsească formal și această confesiune religioasă. În 1874, în timp ce era încă elev la liceul din Berlin, moare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
istoriei sociale și economice 1924). Nu este o operă care lăcătuiește ideile, care se închide pe sine, ci una care deschide orizonturi de analiză, fiind generativă. Lucrările în care analizele au un pronunțat caracter sociologic sunt: * Economie și societate * Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904) * Sectele protestante și spiritul capitalismului, scris după vizita făcută în SUA și publicat în 1906 * Teoria științei * Analize de istorie universală * Sociologia religiei Învățăturile. Max Weber este remarcat în tentativele urmașilor de a evidenția contribuția sa
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
este o operă care lăcătuiește ideile, care se închide pe sine, ci una care deschide orizonturi de analiză, fiind generativă. Lucrările în care analizele au un pronunțat caracter sociologic sunt: * Economie și societate * Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904) * Sectele protestante și spiritul capitalismului, scris după vizita făcută în SUA și publicat în 1906 * Teoria științei * Analize de istorie universală * Sociologia religiei Învățăturile. Max Weber este remarcat în tentativele urmașilor de a evidenția contribuția sa la formarea sociologiei științifice, în principal
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
El a pus accentul pe importanța considerabilă a conducerii carismatice și pe forța ideilor noi, ca factori determinanți ai schimbării societății. A văzut creșterea capitalismului ca produs psihologic, rezultat al manifestării unui set de convingeri pe care îl dezvoltă etica protestantă. * A creat și a implementat în sociologie o metodologie care a permis noi posibile interpretări ale realității sociale și totodată a consolidat statutul științific al sociologiei. * Este făuritorul Școlii germane de sociologie la care s-au format cei mai importanți
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
on his life and Work, University of Chicago Press, 1989 Poledna, Rudolf, "Max Weber și efectele surselor secundare", în: Studia Universitatis Babeș-Boliay Sociologie, nr.1-2/1997-1998 Remy, Jean, "Max Weber", în : Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 213-243 Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București,1993 Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001 2.4 Concluzii Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au marcat perioada în care gândirea despre societate s-a despărțit de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de cultură, vechii greci au indus Europei un model de a face cultură, acela caracterizat prin delimitarea precisă a domeniilor culturale și a domeniilor spirituale, în general. Această lecție a fost însușită pe deplin de Occidentul european, îndeosebi de germanii protestanți care, mai ales după secolul al XVIII-lea (prin contribuția lui Im. Kant), au desăvîrșit activitatea începută de greci. Alta este însă situația în Estul european, în special, în zona slavismului ortodox, unde există încă un sincretism pro-nunțat, o nediferențiere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Hus), germană (Martin Luther, Thomas Müntzer), elvețiană (Ulrich Zwingli și Jean Calvin). Ideile reformate au cuprins mai multe zone ale Europei, îndeosebi calvinismul extinzîn-du-se la francezi și la alte popoare (precum germanicii din Țările de Jos și maghiarii). O variantă protestantă s-a dezvoltat și în Anglia, care a preluat o parte din ideile calvine, dar a continuat să susțină caracterul divin al instituțiilor episcopilor și ierarhia sacerdotului, avînd în frunte pe rege. Fiind mișcări zonale, care au respins universalismul catolic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a preluat o parte din ideile calvine, dar a continuat să susțină caracterul divin al instituțiilor episcopilor și ierarhia sacerdotului, avînd în frunte pe rege. Fiind mișcări zonale, care au respins universalismul catolic și nu au tins spre universalitate, mișcările protestante au contribuit la deșteptarea spiritului comunitar local, care va evolua treptat spre spiritul național. În acest mod, s-a erodat și ideea bisericii creștine universale, producîndu-se o conștientizare a necesității unei biserici corespunzătoare puterii laice locale, devenite naționale sau tinzînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reprezenta însuși textul Bibliei, reformații realizînd traducerea ei în limbile naționale, pentru multe dintre ele această traducere fundamentînd aspectul literar, și, simpli-ficîndu-se ceremonialul cultului, prin orientarea credincioșilor spre studiul efectiv al acestui text. Astfel, spre deosebire de catolici și de ortodocși, credincioșii protestanți au ajuns în situația de a cunoaște și de a gîndi ei înșiși preceptele biblice, fără interpunerea și fără interpretarea clericilor. Din acest motiv, în comunitățile protestante din Anglia, Germania, Suedia etc., s-a răspîndit cunoașterea Bibliei și au devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spre studiul efectiv al acestui text. Astfel, spre deosebire de catolici și de ortodocși, credincioșii protestanți au ajuns în situația de a cunoaște și de a gîndi ei înșiși preceptele biblice, fără interpunerea și fără interpretarea clericilor. Din acest motiv, în comunitățile protestante din Anglia, Germania, Suedia etc., s-a răspîndit cunoașterea Bibliei și au devenit frecvente aluziile la textul ei: a întoarce și celălalt obraz, fructul oprit, a se spăla pe mîini, a da primul cu piatra etc. Acest fenomen s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inițiat în comunitățile catoli-ce, unde cunoașterea Bibliei este nulă și astfel de aluzii nu pot fi înțelese. Aici, ca și la popoarele ortodoxe, acestea au devenit inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un fenomen asemănător aceluia din comunitatea antică grecească, în care erau constante aluziile la mitologie (precum se atestă în opera lui Homer: călcîiul lui Ahile). Mișcarea reformată a produs
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Reformei au fost direct sau indirect legate de ea. La jumătatea secolului al XV-lea, s-a produs o contrareformă catolică, care a fost o mișcare de reacție față de protestantism și prin care catolicismul a încercat să recîștige regiunile devenite protestante, prilej cu care s-a creat Ordinul călugărilor iezuiți (Societas Jesu), întemeiat de Ignatius de Loyola. Iezuiții au creat și un nou stil artistic caracterizat printr-un amestec de sensibilitate și de misticism. Ofensiva catolică împotriva protestanților nu a avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ortodoxe insule ale uniților cu Roma sau ale greco-catolicilor, care își păstrau ritualul ortodox, dar recunoșteau autoritatea papală. Datorită oportunităților create prin pregătirea unora dintre uniți în școlile occidentale și datorită contactului cu ideile iluministe, în circulație îndeosebi în zona protestantă a Europei, românii, singurul popor romanic estic, au putut năzui la libertate și la reintegrarea în Europa, inițiind schimbări de mentalitate și reorientîndu-se spre alte surse de influențare culturală și artistică, decît cele pe care le cunoscuseră în perioada Evului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
române și nu a permis dialogul și comunicarea cu Europa civilizată. Cînd, în sfîrșit, au început a fi traduse cărțile de cult în românește, aceasta nu s-a produs din inițiativa bisericii ortodoxe, ci sub impulsul și cu modelul Vestului protestant, încît elementele de modernitate și însăși scrierea limbii române i-au fost exteri-oare. Este adevărat că, în secolul al XVII-lea și în primele decenii ale celui următor, limba română literară a cunoscut momente de înălțare prin activitatea unor prelați
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în momentul sosirii în Berlinul de Vest. De aceea, respingînd orice conformism ideologic aceștia sînt în căutarea unui socialism "uman" și profund anarhist care își pune amprenta pe mișcarea studențească în ansamblul ei. În această regiune cu o puternică tradiție protestantă mai apare și o pasiune pentru absolut care explică devierile ulterioare ale ideologiei germane de stînga. Acțiunea Federației Studenților Socialiști Germani și al altor mici grupări de stînga se desfășoară pînă în primăvara lui 1968 în trei direcții. Mai întîi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de o linie de demarcare pornind de la Marea Mînecii și pînă la Triest, în nordul căreia se întindea domeniul pacifismului de masă. S-a căutat explicația fenomenului în trăsăturile specifice, politice și religioase din această parte a Europei în majoritate protestantă, avînd puternice partide so-cial-democrate, foarte receptive la idealurile pacifismului și neutralității, și unde curentul comunist este foarte slab reprezentat. Adevărul este că aici, "mișcarea pentru pace" a căpătat o amploare deosebită, fie că este vorba de Țările de Jos, unde
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în iunie 1981, în timpul congresului Bisericii evanghelice. Apoi prin intermediul comitetelor pentru pace aceasta s-a extins în numeroase sectoare ale opiniei publice, și a fost preluată de ecologiști, de "alternativi" moștenitori ai contestatarilor de stînga din anii 1970 de Bisericile protestante și curînd și de Partidul Socialist German al cărui lider, Helmut Schmidt, fusese primul care a cerut imperios stoparea desfășurării rachetelor SS-20. Dincolo de aceste luări de poziție politice și religioase, mișcarea pentru pace a provocat manifestații populare în principalele orașe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care și-a dezvoltat probabil un anumit etos. Acest tip de caracteristici sociale, numite caracteristici culturale, se referă la efectul normelor sociale vagi și la influența lor asupra comportamentului politic. De exemplu, de mult timp, țările caracterizate de o "etică protestantă" par a se comporta diferit din punct de vedere politic față de alte națiuni (Weber, 1976). Totuși, fie ea socială sau politică, cultura este dificil de stabilit și măsurat, din moment ce nu există nicio perspectivă universal acceptată privind componentele sale. Totuși, s-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-lea, diferențele dintre nordul și sudul Europei i-au fascinat pe autori precum Montesquieu și Doamna de Staël, pentru a cita doar doi dintre cei mai însemnați. Așa cum s-a sugerat mai devreme, s-a susținut frecvent ideea că "etica protestantă" a fost sursa diferențelor majore alternând de la "ascensiunea capitalismului" (Weber) până la dezvoltarea liberalismului și democrației (Montesquieu, 1949; Staël, 1958-60; Weber, 1976). Măsurarea caracteristicilor culturale În timp ce comentarii de acest gen au fost făcute în mod repetat și par a fi foarte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
potrivită vechea denumire a acestor dame de companie, ministrul a propus una mult mai... „sancționată“; potrivit cuvintelor sale pe care le prezentăm textual din ziarul „Times“ din 13 martie: „cea mai bună propunere care mi-a fost sugerată, de Arhiepiscopul (protestant) de Canterburry, a fost aceasta: „'dependentă necăsătorită' care conviețuiește ca soție“. În timp ce Uniunea Națională a Femeilor Catolice a luat imediat o atitudine energică de protest, s-a văzut cum autoritatea religioasă protestantă supremă a ajutat la schimbarea cuvintelor, dar nu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
propunere care mi-a fost sugerată, de Arhiepiscopul (protestant) de Canterburry, a fost aceasta: „'dependentă necăsătorită' care conviețuiește ca soție“. În timp ce Uniunea Națională a Femeilor Catolice a luat imediat o atitudine energică de protest, s-a văzut cum autoritatea religioasă protestantă supremă a ajutat la schimbarea cuvintelor, dar nu și a moravurilor. Toate acestea explică foarte bine cum și de ce unii urăsc de moarte Biserica catolică, despre care spun că este prea autoritară. Natura umană - observă ei - e foarte complexă și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]