3,551 matches
-
din Stroești-Argeș, București, 1980; Basme populare românești, București, 1986; Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
populare românești, București, 1986; Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Genealogie. Este laureat al Premiului „George Bacovia” (Bacău, 1996). R. se înscrie în albia liricii de factură tradițională, de o mare simplitate și melodicitate, degajată și sinceră. Și-a descoperit repede formula - cea a „citirii” într-un mod nou a proverbelor populare (Citirea proverbelor, 1979). Echilibrul între reflecție și simțire, expresia concentrat-metaforică reprezintă particularități ale manierei sale lirice. Asimilând poetica folclorică și bogatul ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
al Premiului „George Bacovia” (Bacău, 1996). R. se înscrie în albia liricii de factură tradițională, de o mare simplitate și melodicitate, degajată și sinceră. Și-a descoperit repede formula - cea a „citirii” într-un mod nou a proverbelor populare (Citirea proverbelor, 1979). Echilibrul între reflecție și simțire, expresia concentrat-metaforică reprezintă particularități ale manierei sale lirice. Asimilând poetica folclorică și bogatul ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de fapt, și fondul
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
oximoronice (Răsai, soare, De parcă te ascultă Eminescu, Veșnicul mire, L-ați văzut pe Ianus?, Busuioc, Masca, Focul ascuns ș.a.). A semnat și câteva plachete de versuri pentru copii, vădind o înțelegere subtilă a sufletului infantil. SCRIERI: Genealogie, Chișinău, 1974; Citirea proverbelor, Chișinău, 1979; Dacă ai un prieten, Chișinău, 1983; Din tată în fiu, Chișinău, 1984; Mama coase-o floricea, 1987; Ce am pe suflet, Chișinău, 1988; Doi iezi, Chișinău, 1990; Uriașul cu trei ochi, Chișinău, 1991; Note de provincial, îngr. și
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
inedit. R. are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița („basme și poezii populare din Țara de Sus”, 1972), Frumoasa Frumoaselor (1973) sau Dacă poți râde, să râzi (1974), cuprinzând peste șase mii de proverbe și zicători în versuri din Banat. S-a încercat, fără rezultate notabile, și în proză - inclusiv în romanul de inspirație istorică, ilustrat de Cosițele Doamnei (1979), Războieni (1980), Dansul șerpilor (1981) și Dumnbrava Roșie (1984) -, precum și în literatura pentru copii
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători din Banat, introd. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Blana ursului din pădure, București, 1976; Făt-Frumos cel luminos, Timișoara, 1979. Ediții: Leca Morariu, De la noi, pref. edit., București, 1983. Traduceri: William Shakespeare, Sonete, București, 1991. Repere bibliografice: George Muntean, „Poeme
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
comentarii politice sunt semnate de A.D. Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute numeroase valori ale literaturii universale
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propriile forțe. Iar cei nemotivați sau netalentați, nu vor avea succes - dar aceasta este viața. America a fost Întotdeauna văzută ca o țară a „egalității oportunităților” și nu ca o țară a „egalității rezultatelor”. Sink or swim este un vechi proverb american. În America, am ajuns să credem că fiecare dintre noi este cu adevărat răspunzător pentru destinul său. Este vechiul motiv al frontierei și a pătruns adânc În conștiința națională. Chiar și acei americani care au transformat visul american autentic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe piață nu ar fi putut să se dezvolte. Tiparul a schimbat de asemenea relațiile spațio-temporale În alte feluri profunde. Fostul Walter J. Ong ne reamintește că, deoarece În culturile orale cunoștiințele erau transmise de la persoană la persoană, povestitul și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
colaborator, Constantin Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu. Atractivitatea gazetei sporește prin inserarea sporadică a unor epigrame, proverbe sau anecdote. A.Gț.
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
a fi eronată. Acest fenomen poate fi observat mai bine la nivel macro, în apariția și dezvoltarea zvonurilor: dacă informația spusă la început a „prins”, oamenii tind să creadă în ea chiar și după ce a fost infirmată. Kapferer observă că proverbul „nu iese fum fără foc” „nu are sens decât dacă suntem de acord să numim foc pasiunea sau imaginația uneori fertilă a martorilor, a receptorilor de mesaje și a persoanelor care lansează deliberat zvonuri. De fapt, încrederea populară în acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu iese fum fără foc” „nu are sens decât dacă suntem de acord să numim foc pasiunea sau imaginația uneori fertilă a martorilor, a receptorilor de mesaje și a persoanelor care lansează deliberat zvonuri. De fapt, încrederea populară în acest proverb constituie calea triumfală a manipulării publicului prin intermediul zvonului. Ordinatorul mental al publicului operează explicit: pentru el, în spatele oricărui nor de fum se ascunde un fir de adevăr. Ținând cont de aceasta, strategii au emis o regulă de acțiune bine cunoscută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ales una, dar la bibliotecă toate cărțile consultate nu mi s-au părut relevante pentru tema aleasă” etc. Pentru Coon (1983) ori Coleman și Glaros (1983) două modalități de raționalizare sunt mai des întâlnite: strugurii acrii și lămâile dulci. Un proverb spune că strugurii la care nu ajungi sunt acri. Similar, o persoană care folosește această formă de raționalizare face obiectivele pe care nu le poate atinge să pară mai puțin plăcute. Dacă nu ați fost invitați la o reuniune veți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numelui său datând din 26 iunie, când i se republică poezia Fluierul ciobanului, care intrase și în primul număr al gazetei. Poetul tipărește sau retipărește în S. mai multe poezii (Ziua nașterii, Destinul ș.a.), nuvele (Cârjaliul, Cânele din Văcărești), un „proverb original într-un act” (Gemenii), precum și două traduceri, din Lamartine (Lacul) și N. Gilbert (Adio la viață al unui june poet). Sunt prezenți cu versuri și V. D. Păun, N. V. Scurtescu, D. N. Saphir; Pantazi Ghica dă nuvele, Bonifaciu Florescu
STINDARDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289933_a_291262]
-
Mircea Mihăieș Atacurile în serie ale P.D.S.R.-ului împotriva președintelui ilustrează perfect, dincolo de mârlăniile neocomuniste, proverbul " Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești!" Dl. Constantinescu este astăzi victima șmecheriei (poate că ar trebui să folosesc un cuvânt mai tare!) sale de ieri. Naiv politicește și inabil din punct de vedere psihologic
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
de un elev integrat) Ce a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie colantă). Captarea atenției *Se citesc
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie colantă). Captarea atenției *Se citesc elevilor câteva proverbe (și se prezintă cu litere mărite frontal) „Prietenul la nevoie se cunoaște.” „Prietenia nu poate exista decât Între oameni cinstiți.” „Nu vinde prietenul pe o pungă de bani.” „Prieteni noi să-ți faci, dar la cei vechi să nu renunți
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
speță cuvântul, în ultimele cărți, bunăoară, comentariul la un vers mallarméean: „Cuvintele tribului, cele la care / se întoarce mereu poetul, nu doar / spre a le da un înțeles mai curat / ci pentru că numai pe acestea le are. / Ele dorm în proverbe, în cronici, în cărți - / unele se trezesc la un secol o dată, /altele aleargă neîncetat / fără să se gândească la moarte - / la teribila moarte a cuvintelor, /de care, adesea, răspunzător e doar scribul, / nu tribul!” (Cuvintele tribului, în volumul Hotarul de
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
cuvintelor, /de care, adesea, răspunzător e doar scribul, / nu tribul!” (Cuvintele tribului, în volumul Hotarul de hârtie, 1988). S-a remarcat derutanta pendulare între tonul didactic și cel parodic (Eugen Simion) în construcțiile ce amintesc specii vechi, precum fabula ori proverbul, întoarse ludic, după modelul suprarealist, către rețeta umorului absurd (Întâmplări din irealitatea imediată sau Proverbe inutile, din același volum). Traducător din vocație, S. a dat versiuni mai cu seamă din literaturile de limbă engleză. A transpus în românește piese de
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
de hârtie, 1988). S-a remarcat derutanta pendulare între tonul didactic și cel parodic (Eugen Simion) în construcțiile ce amintesc specii vechi, precum fabula ori proverbul, întoarse ludic, după modelul suprarealist, către rețeta umorului absurd (Întâmplări din irealitatea imediată sau Proverbe inutile, din același volum). Traducător din vocație, S. a dat versiuni mai cu seamă din literaturile de limbă engleză. A transpus în românește piese de William Shakespeare (Neguțătorul din Veneția, Furtuna), poeme de John Milton și din romanticii Percy Bysshe
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
și 46. Celsus respinge nu numai doctrina despre diavol, ci și credința în venirea Anticristului. În ochii lui Origen, diavolul și Anticristul sunt cele două fețe ale aceleiași medalii. Scurtul excurs anticristologic are ca punct de plecare un verset din Proverbe: „Cum un chip nu seamănă cu altul, tot astfel nu seamănă nici inimile oamenilor” (27,19). Ce vrea să spună, se întreabă Origen, autorul acestui proverb? Că sufletele sunt tot atât de diferite ca și trupurile - după cum este imposibil de găsit două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ale aceleiași medalii. Scurtul excurs anticristologic are ca punct de plecare un verset din Proverbe: „Cum un chip nu seamănă cu altul, tot astfel nu seamănă nici inimile oamenilor” (27,19). Ce vrea să spună, se întreabă Origen, autorul acestui proverb? Că sufletele sunt tot atât de diferite ca și trupurile - după cum este imposibil de găsit două trupuri care să se asemene în toate detaliile, tot așa este imposibil de găsit două suflete identice. Originea acestei diversități se află în libertatea conștiinței fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]