2,509 matches
-
intimideze imediat. Continuă totuși să-i spună că e bine făcută. Parcă se adresa lui însuși , nu ei. Tot ce contează, isi zise ea , este să nu-ți pese...După vreo câteva oculișuri întortocheate, trenul sosi curând în gară mică provincial. Lăură se trezi brusc la realitate. N-aș putea să-i redau exact limbajul , dar îl trimitea de zor la origini pe iubitul ei. Până la urmă, nu-i nimic, se încuraja singură. Se hotărî să pornească pe jos în căutarea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
asupra comitatelor Maramureș, Satu Mare, Ugocsa, Bereg și Ungvar, după unificarea districtului Oradea cu districtul școlar Ungvar. Consiliul Locotenențial al Ungariei cuprindea o comisie de studii care era coordonată de un director suprem, în vreme ce districtele școlare erau coordonate de un director provincial sau districtual, având în subordine un corp de inspectori. Iosif al II-lea va menține sistemul de organizare școlară creat de mama sa, completându-l prin câteva decrete, îndeosebi cel din 1782 și cel din 1783, prin care se insista
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lipsa unor intelectuali și a unei aristocrații, chiar în epoca contemporană, care să reprezinte nivelul de raportare și nucleul de coeziune, i-a făcut pe români să nu poată respinge eficient în zona lor de est și de nord-est denumirea provincială moldovean ca substitut pentru numele etnic român și tot din acest motiv nu a fost respinsă în sud-est cea de valah, denumiri prin care s-au pus în circulație și sintagme aberante precum limba moldovenească și limba valahă cu pretenția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să transfere toate instituțiile din capitala lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate și deosebit de nefast provinciei pe care o reprezentau. În aceste condiții, ceea ce se realizase prin influența benefică a spiritului germanic, în zonele devenite provinciale, a fost copleșit prin instaurarea politicianismului și birocrației excesive. De aceea, atitudinea diferită, sub mai multe aspecte, a lui Mihai Eminescu reprezintă un fenomen semnificativ prin rectitudine intelectuală și prin responsabilitate civică. Geniul național nu a ezitat să incrimineze agresiunea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
CULTURAL ROMÂNESC Theodor Codreanu Vatra Hușilor ocupă un loc aparte în peisajul etno cultural românesc. Nu încape aici nici un fel de orgoliu local, care, desigur, nu este exclus din manifestările intelectualilor de aici, cu mai mult sau mai puțin spirit provincial. Nu iau în calcul nici măcar faptul că din vatra aceasta au ieșit la lumină sute de personalități din varii domenii, deși există o legătură între geografia etnică a spațiului și productivitatea spirituală. Și asta se explică prin așezarea localității în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și profesorii săi, mulți dintre ei veritabili oameni de știință și de școală, Universitatea "Al. I. Cuza" a fost și este o instituție academică de excelență, comparabilă cu marile universități străine. Nu sunt simple cuvinte de complezență sau obișnuite judecăți provinciale, ci fapte pe care le-am constatat personal vizitând de-a lungul timpului mai multe universități europene și americane. (Viorel BARBU) În Iași au coexistat de secole, alături de religia creștină ortodoxă majoritară, și alte confesiuni, în raport cu amestecul de populații generat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
centralizării privește în principal al doilea și al treilea nivel (regional și local). Deși evidențele empirice sistematice încă lipsesc, partidele dotate cu un puternic nivel regional (al doilea nivel) par a fi mai descentralizate decât celelalte partide. Acolo unde elementul provincial (sau regional) este slab, iar elementul local este mai puternic, partidul este de obicei centralizat de exemplu partidele americane, germane și elvețiene sunt mai descentralizate decât cele britanice sau franceze. Problema centralizării și descentralizării nu are doar o dimensiune teritorială
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
petrecut de asemenea în special în a doua jumătate a anilor '80 în Noua Zeelandă, Austria, Germania, Islanda și Norvegia, dar și în Finlanda și Elveția, care erau deja sisteme multipartidiste. În anii '90, mișcările petrecute în Canada (în beneficiul partidelor provinciale), Austria, Franța, Germania și, mai presus de toate, în Italia au fost șocante. Pe de altă parte, Marea Britanie s-a întors la un tipar mai "normal", iar în Statele Unite, Australia și Noua Zeelandă, sistemul tradițional de partide a rămas în mare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din motive de evlavie, după săvârșirea Sacramentului, el poate să primească în mod licit, conform obiceiului locului, numai dacă episcopul nu a dispus altfel. Este permis totuși să se ceară daruri sau taxe care au fost stabilite cu aprobarea Consiliului Provincial sau a Conferinței Episcopale. Parohul însă nu trebuie să refuze slujirea gratuită acelora care nu sunt în stare să achite“. „Dar la ce vă așteptați - se întreba venerabilul Antoine Chevrier - din partea unor nelegiuiți, de la lumea care deja disprețuiește preotul, care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acestor locuri. Ce i-a atras pe acești oameni să rămână sau să revină aici? Ce impuls tainic i-a împins spre acest gest care oferea, oricum, mai puține șanse pentru consacrare, nume și faimă decât, să zicem, măcar metropolele provinciale. Deși spațiul la care se referea monografia amintită este tangent cu spațiul cultural, deși nu rareori interferențele sunt vizibile, extrapolând această atracție, aparent neverosimilă către personalitățile care au făcut și fac gloria acestor locuri, trebuie să fim de acord cu
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
în selectarea lucrărilor, ca membru în juriu. O prezență activă impresionantă la toate evenimentele artistice vasluiene, străduindu-se să dezvăluie, că și în provincie se desfășoară o activitate culturală și artistică, ce trebuie notată elogios, demonstrând că există un spirit provincial viguros în cultura și spiritualitatea noastră. Este un bun povestitor și cel mai spiritual profesor, iar glumele lui te dispun, oricât de amărât ai fi. Discursurile lui, cele mai bune discursuri pe care le-am ascultat ca bibliotecară, erau o
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
provoace o nouă discuție în problema definirii cetățeniei sovietice. Comandorul Brannen a încheiat: “Dacă nici în cursul acestor discuții Comisia Aliată de Control Sovietică nu vă dă un răspuns, atunci interpretarea părții române este valabilă și se poate comunica autorităților provinciale să întocmească tablourile în conformitate cu această interpretare”. A doua zi, respectiv la 3 martie 1945, a avut loc o nouă ședință a părților sovietică și română. Vom sublinia două aspecte ale acestei Ședințe, de natură să lămurească climatul în care s-
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
apoi m-a invitat insistent să colaborez la excelență revista pe care o conducea. Am scris în paginile periodicului craiovean condus de marele om de cultură (cel mai tradus scriitor român, probabil, din toate timpurile) până când, în urmă bineștiutei cabale provinciale pusă la cale chiar de subordonații pe care tot Domnia Să îi pripășise acolo, Marin Sorescu a părăsit redacția. În tot acest timp purtăm frecvent la telefon lungi discuții "în dodii", cum îi plăcea dumnealui să le spună (dar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
univers ce se identifica demult cu ființa noastră, doar că noi nu devenisem conștienți: doar intuiam ceva, nimic exact, practic un văl se ridica, numai puțin, pentru ca un altul, mai dens și mai acoperitor de mistere să se așeze în loc. Provinciali... - veți spune; aveți dreptate! Când am venit pentru prima oară la București, copil fiind (orașul reprezenta pentru mine un fel de cetate inaccesibilă muritorilor de rând), călcam pe asfaltul capitalei, eram acolo la modul cel mai concret, fizic vorbind, dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
țară în care s-a format o clasă mijlocie, Danemarca, deși o țară foarte rurală, în secolul al XIX-lea a făcut câteva reforme absolut extra‑ ordinare. V.A. : Am fost în Danemarca și am avut impresia unei lumi rurale, provinciale chiar. Foarte așezată, deloc stre‑ santă, bucolică aș zice. A.M.P. : Da, dar e aparent o lume rurală, e lumea post‑ materială. Pentru că lumea rurală, de fapt, e o lume materială, de supraviețuire, și din aia vrei să ieși. E
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Bucovinei și României, fiind un act de longevitate științifică și de cultură nu numai pentru cei inițiați. * „Dl. prof. universitar C. Brătescu scoate de 19 ani revista „Analele Dobrogei”. Prima la noi în acest gen, ea dezbate regulat, toate problemele provinciale, sub toate raporturile, dând o perfectă imagine a vieții din ținutul de sud-vest al țării. A apărut vol.II pe anul 1938, cu articole scrise de specialiști despre însemnătatea istoric - geografică Cadrilaterului. (Din revista Orizont nr.1/1939) * Anuarul Muzeului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și informații medicale, cu referire și la „Conferințele profesorilor facultății de medicină din Iași „: prof. dr. Gh. Tudoranu, prof. dr. I. Enescu, prof. dr. L. Balif, prof. dr. Gh. Plăcinteanu, conf. dr. E. Hurmuzache, conf. dr. N. Constantinescu. * Buletinul administrației provinciale a Bucovinei Buletinul administrației provinciale a Bucovinei apare la Cernăuți între 1 septembrie 1941 până la 15 iunie 1942. Se tipărea de două ori pe lună, sub îngrijirea serviciului de presă și propagandă al administrației. Cu numărul 2, de la 1 octombrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și la „Conferințele profesorilor facultății de medicină din Iași „: prof. dr. Gh. Tudoranu, prof. dr. I. Enescu, prof. dr. L. Balif, prof. dr. Gh. Plăcinteanu, conf. dr. E. Hurmuzache, conf. dr. N. Constantinescu. * Buletinul administrației provinciale a Bucovinei Buletinul administrației provinciale a Bucovinei apare la Cernăuți între 1 septembrie 1941 până la 15 iunie 1942. Se tipărea de două ori pe lună, sub îngrijirea serviciului de presă și propagandă al administrației. Cu numărul 2, de la 1 octombrie 1941 își schimbă titlul în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în condei timpul „Când s-a cutremurat pământu, ”Din Rusia Sovietică” se intitula articolul semnat de G.M. Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin: Nu am făcut decât să confiscăm, să devastăm și să sfărâmăm...” Georgescu Vig încondeia „Viziuni provinciale - francmasonerie liberală” iar articolul cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga s-a vândut...” cu sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pagubă. De un deosebit interes sunt informațiile și însemnările despre mișcarea artistică literară.” (Din Dreptatea, Revista revistelor, nr.150/31 VII 1921) * Monitorul oficial al Bucovinei Monitorul oficial al Bucovinei își ia denumirea la 1 octombrie 1941 de la Buletinul administrației provinciale a Bucovinei ce apăruse la 1 septembrie 1941. Se tipărea la Tipografia Bucovina. De la 8 ianuarie 1942 se tipărește la Tipografia „Glasul Bucovinei”. De la 15 martie până la 15 iunie 1942, cât s-a difuzat, a avut și suplimentul la Monitorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anume epoca când multitudinea edițiilor de texte originale stabilite și traduse de bunii filologi francezi, germani, englezi sau parsi putea permite travaliul secund al sintezelor. Acestei școli i-a aparținut și Wikander. În egală măsură, Suedia este una dintre țările „provinciale” care, încă de la sfârșitul secolului trecut, era deja, în materie de istorie areligiilor, un partener viabil pentru catedrele înrudite europene, într-atât de consolidat încât să poată organiza un congres de istorie a religiilor la Uppsala, în 18892, sau la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cei mai mulți în Franța sau în Germania. Locuitorii pe care-i întâlnea în rătăcirile sale nu îi erau câtuși de puțin familiari, făcându-l să se simtă ca un turist într-o scurtă expediție printr-un oraș prea cuminte, prea liniștit, provincial, bătrânicios și sărăcăcios. Sau poate că așa fusese dintotdeauna, s-a gândit el, numai imaginația copilăriei și drama războiului îl coloraseră în toate chipurile și-l făcuseră atât de dinamic și efervescent. Poate că Brăila lui atât de dragă rămăsese
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și de „necesară” nu numai, cum o afirmau ei Înșiși, pentru a „contracara comuniștii care erau la putere” - Ana Blandiana ca și G.D.S.-ul afirmau eronat și, cum o spuneam, În tonuri ce sugerau partizanatul politic dus până la un anume provincial fanatism, că „foștii comuniști doreau reinstaurarea comunismului!”, azi, evident, o aberație, foștii comuniști nu voiau decât puterea, Încă o dată și, mai ales, bani, și nu atât În grup și pentru un „grup”, cât pentru fiecare În parte și familiile lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acuitate intelectuală și informație la zi, elemente, uneori simple detalii, pompos enunțate, ale unor teme, cum spuneam importate iute de aiurea sau „snoabe” pur și simplu; nombrilismul intelectualului autohton putând naviga cu toate pânzele Întinse, această puerilă și de fapt provincială - când nu ascunde oportunismul cultural, care trece, azi, prin culoarele mass-mediei! - auto-admirație, această „admirație În oglindă” a unui spirit Încă tânăr, viguros, cum este cel românesc, care se grăbește să se Încarce cu aerele satisfăcute, suficiente, de fapt, ale Occidentului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mediocri aroganți, Începând cu acel Pavel Apostol (fals prieten al lui Blaga, ale cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind coloanele bietelor reviste literare de atunci - Contemporanul printre altele! - cu texte imunde, false, ornate, bineînțeles, cu citate din „tovarășul”. Din admirație culturală, dar și din compasiune, mi i-am apropiat pe cei doi „Castor și Polux” ai filosofiei tinere
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]