3,810 matches
-
pustiu. Și aceasta, Domnule Ambasador, nu este tot. Generalul Kutuzov mai cere și două milioane în bani. Divanul va fi silit să pună o nouă dare pe toți locuitorii țării, pământeni sau străini...” Principatele fură îndatorate să furnizeze armatei rusești toate proviziile trebuitoare și să le transporte la locurile hotărâte. Pentru ca cititorul să-și poată da seama de enormitatea câtimilor cerute, voi arăta că numai în anul 1808, când lipsa de nutreț era cumplită, Prozorovski hotărî să se dea 70.000.000
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și de alte cheltuieli de tot felul, cum erau spre exemplu acelea pentru porția de carne, ce țările noastre fură îndatorate s-o procure zilnic, atât pentru fiecare soldat din oștire, cât și pentru fiecare bolnav aflat în spitalele rusești. Proviziile și banii luați din Principate erau în mare parte delapidați de ofițerii ruși activi și de intendență: amănuntele ce ni le dă în această privință Langeron ne luminează pe deplin asupra cinstei și a moralității camarazilor săi de arme. În
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scop mărturisit de a năvăli în Turcia, mai multe mii de străini înarmați ? Cum ar fi tolerat asemenea lucru numeroasele trupe rusești, comandate de Wittgenstein în acea provincie ? Cum s-ar fi tolerat transportul de arme, de muniții și de provizii ? Apoi mai avem la mână, pentru a dovedi complicitatea mai presus de îndoială a guvernului rusesc în mișcarea eteristă, textul original și netăgăduit al unei scrisori autografe a împărătesei Rusiei, Elisabeta, din care reiese că ea avea deplină cunoștință de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rușii, poseda încă 18.500 vite cornute, nu mai dispunea, la sfârșitul săptămânii trecute, decât de 2.000... Drumurile sunt semănate cu stârvuri de vite moarte subit și vedem adesea aceleași lucruri pe străzile Bucureștiului...” „... Serviciul subsistențelor se face cu proviziile ce se mai pot procura în țară, cu cele ce se aduc din Basarabia și hrănind soldatul la locuitor, căruia i se alocă 10 parale pe zi de fiecare om hrănit... Se fabrică cu multă activitate pesmet în Moldova...” „... (Jeltuhin
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
foametea s-a declarat în ținuturile Tecuciului și Fălciului, iar în câteva luni va bântui întreaga Moldovă, dacă nu se iau măsuri spre a menaja mai mult pe locuitor. Țăranii, mai ales acei care și-au pierdut boii, fie cărând provizii, fie prin boala epizootică care a bântuit în cursul iernii și numai în timpul din urmă și-a încetat pustiirile, fug în Transilvania. Este notoriu că sate, care cuprindeau de la 400 la 450 focuri, nu cuprind astăzi decât 250 până la 300
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asemenea sistem. Dacă văd bine situația Rusiei față de noi - îmi zicea un boier -, găsesc că ea are interes să favorizeze printre noi o întâie dezvoltare de producție și de bunăstare materială, spre a menaja armatelor sale un mare belșug de provizii; și că are pe urmă un interes tot atât de mare să împiedice dezvoltarea noastră materială sau să ne împiedice să intrăm în concurență cu comerțul ei, și ca dezvoltarea noastră administrativă și comercială să înfățișeze provinciilor sale mărginașe niște exemple care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o parte împreună cu dna M. Săulescu urma să plece cu o camionetă ambulanță încărcată și cu diverse alimente, conserve, medicamente, scrisori și țigări destinate prizonierilor, iar eu, cu avionul meu Klemm 35, folosind locul liber din avion, de asemenea, cu provizii și scrisori sosite în ultimul moment la sediul Crucii Roșii, bineînțeles, cu aceeași destinație. Ziua plecării ambulanței se fixase pentru 8 septembrie, a mea pe 11 septembrie, cu rendez-vous la Viena pe 12 septembrie la dna Alice Văitoianu, reprezentanta Crucii
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
lupta contra comuniștilor conduși de Tito și, bineînțeles, ajutați de Moscova și la ordinele ei. Tot el ne informă că sovieticii se consolidează în zona lor din Austria și Viena și, mai mult, atacă și devalizează trenuri americane ce transportau provizii pentru alimentarea armatei și zonelor aliate occidentale, care sufereau de o lipsă aproape totală de subzistențe, mai ales, acum, în apropierea iernii. Cum era posibil ca americanii să nu reacționeze? Desigur, gândeam atunci cu toții, o dată vestea și raportul ajuns la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tradiționale. Cântăresc totul și apreciază cât anume trebuie să consume fiecare invitat. Eu n-am reușit niciodată să înțeleg care e măsura acestui poco-poco. Încetul cu încetul preferam doar să gust la masă. Aveam grijă în timpul zilei să-mi fac provizii. Îmi puneam într-un șervețel puțină pâine, un măr, ce puteam, și le mâncam noaptea, pe întuneric, în camera mea. Înaintea mea lucrase acolo tot o româncă, de prin Suceava. Concetta povestea cu indignare cum își făcea fata aia ciorbă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sunt înțepenite și bați, și bați... Săraci am fost în țară, săraci suntem și aici... Încercăm și noi să ne ajutăm puii la școli, să le trimitem de-ale gurii și cam atât. Am întâlnit o mamă tânără, deja face provizii de carioci și caiete, le cumpără de aici și le trimite în țară, deși fetița ei are doar doi ani. Lasă, să fie acolo! Îi cumpăr și haine mai mari, pentru mai târziu, iau de toate, că dacă mă-ntorc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în cunoștințe de tot felul; însă s-a mulțumit cu suprafața lor. Hotărârile celor care au crescut-o au devenit pentru ea principii și reguli de care mintea ei nu s-a îndoit niciodată; s-a supus o dată pentru totdeauna. Provizia ei de idei este gata făcută; ar fi în stare să respingă adevărurile cele mai bine demonstrate și ar rezista la cele mai bune rațio na mente dacă ar veni împotriva lucrurilor care i s-au înti părit în minte
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Aveam să ne descurcăm... Nici nu bănuiam șocul ce avea să urmeze în acea vară a anului 1950. Într-o zi de iunie, către amiază, mă întorceam de la piața Filantropia. Tocmai traversasem Șoseaua Aviatorilor, devenită Bulevardul Stalin, cu plasa cu provizii în mână, când am rămas țintuită pe loc, la capătul străzii, de ceea ce vedeam: în fața casei în care locuiam, toate mobilele noastre stăteau grămadă pe trotuar! Eram pe cale de a fi dați afară! Cineva (bătrâna noastră bonă) deschisese cu imprudență
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vacă, nici un porc [...]. Nu voi pune mîna nici pe țăran, nici pe țărancă, nici pe portărei, nici pe negustori; nu le voi lua banii, nu-i voi obliga să se răscumpere [...] și nu-i voi biciui pentru a le lua proviziile. Nu voi pune mîna nici pe măgăriță, nici pe măgar, nici pe cal, nici pe iapă, nici pe mînz pe pășune[...]. Nu voi distruge și nici nu voi incendia casele [...]. Nu voi tăia, nu voi scoate din pămînt, nici nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cavalcadă sau dacă sînt pe propriul meu pămînt [...]. Nu voi ataca pe negustor, nici pe pelerin și nu le voi lua bunurile, în afară de situația în care fac ei vreo greșeală. Nu voi ucide vitele țăranului, decît pentru a-mi asigura proviziile pentru mine și pentru oamenii mei [...]. Nu voi ataca pe nobilele doamne, nici pe cei care le însoțesc [...] și în același fel voi avea grijă de văduve și de călugărițe. Voi supraveghea respectarea acestora de toți cei care au jurat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cum ar fi legume, ouă, salate; - furculița se ține în mâna stângă când carnea din farfurie (respectiv cârnații, piftia etc.) trebuie tăiată cu cuțitul. Pe măsură ce se taie câte o bucată se duce la gură și se mănâncă. Nu va faceți provizii în farfurie: - chiar dacă în ulitma perioadă a devenit un obicei să mâncăm puiul cu mâna, nu uitați că utilizarea furculiței și cuțitului înseamnă în primul rând a ne respecta pe noi; - nu se iau oasele de pasăre în mână și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cum ar fi legume, ouă, salate; - furculița se ține în mâna stângă când carnea din farfurie (respectiv cârnații, piftia etc.) trebuie tăiată cu cuțitul. Pe măsură ce se taie câte o bucată se duce la gură și se mănâncă. Nu va faceți provizii în farfurie: - chiar dacă în ulitma perioadă a devenit un obicei să mâncăm puiul cu mâna, nu uitați că utilizarea furculiței și cuțitului înseamnă în primul rând a ne respecta pe noi; - nu se iau oasele de pasăre în mână și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
română a omorât maghiari. Situația era complicată de retragerea din România a armatei germane conduse de generalul Mackensen și se destrămaseră ordinea și disciplina, membrii acesteia nedându-se în lături de la folosirea armelor dacă se vedeau nevoiți să-și completeze proviziile puține de care dispuneau; artileria grea și-au vândut-o pur și simplu armatei regale române. În această situație Consiliul Național Român a convocat Marea Adunare pentru ziua de 1 decembrie, 1918, la Alba-Iulia (Gyulafehérvár), oraș aflat încă sub administrație
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tipic mozaică tot așa cum este și industria holocaustului cu cele 6 milioane de asasinați de naziștii germani și fasciștii români! La începutul anului 70 la Ierusalim a reizbucnit cu și mai mare violență războiul civil care a dus la incendierea proviziilor de grîu adunate ca bir în incinta Templu- lui, ce puteau asigura hrana orașului pe cîțiva ani. În Războiul iudeilor cu romani la V,25 J. Flavius spune că: ,,Întreaga zonă din jurul Templului a căzut pradă flăcări- lor, orașul s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dă cheile celor douăsprezece cămări, de unde duhurile - servitori scoteau mâncare, și-l roagă să nu încerce, doamne ferește, să o descuie pe cea de-a douăsprezecea. În lipsa femeii, tăietorul face o inspecție prin cămări. În unsprezece dintre ele, descoperă minunatele provizii din care trăiau de atâția ani; munți de orez, de zahăr, de sare și așa mai departe. Uitând de recomandarea femeii (căci nu pot să cred că a fost vorba de curiozitate la un bărbat adevărat!Ă, încearcă să descuie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul acesta o metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele unsprezece cămări de provizii fără neapărat să le descuie, criticul întreține iluzia artei, metamorfoza realului într-o imagine eternă, a privighetorii într-o fată cu obraz alb sub umbrela de soare. A douăsprezecea cămară, cea goală, conține secretul; a-l vulnera înseamnă a-l
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a evita conflictele cu ei: să nu ieși "la vedere". La ultima vizită a cuplului Ceaușescu în Iași (în toamna lui 1987), elevii și profesorii au fost ținuți pe câmp o zi întreagă, în frig și fără nici un fel de provizii, ca să-i aplaude câteva minute pe conducătorii decrepiți și absenți, duși pe traseul festiv prestabilit. Atunci s-a simțit o iritare generalizată, dar tot neputincioasă: "toată lumea înjura, toată lumea era obosită". Nu mai era nimic amuzant: "așa ceva nu se mai poate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este, doar din orele pe care și le făceau cu pasiune și pe care acasă le retrăiau fiecare. Sărăcia este lucie: „comercializarea liberă a pâinii era interzisă, cartelele pentru pâine încă nu erau; familia Nerjin nu avea nici un fel de provizii de făină, dar cel mai groaznic e că aici, la o sută de km de Donnbass, nu aveai pe ce să încălzești apă pentru ceai ori să gătești o supă” (p.75) Cutumele însă se schimbaseră, conducătorii se schimbaseră, năravurile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prea multe probleme. Pistolul ajunge pe mâinile altui confrate al celui ucis. Se întâmplă însă ceva. De afară nu mai sosește mâncare. Orbii sunt siliți să încerce soluții extreme. Abia acum decid să pornească război împotriva îmbuibaților care-și făcuseră provizii îndestulătoare prin confiscări abuzive și tâlhărești. Acum ei se apără. Nimic mai simplu decât o ofensivă eșuată din partea unor orbi epuizați de inaniție. O altă femeie găsește însă o altă armă, chiar dacă ea însăși devine victimă. Cu o brichetă, dă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bastonaș" + gr. ρόδον, -ου (s.n.) ,,trandafir" + gr. ώψ, ώπός (s.f.) ,,vedere, asemănare"; 2) med. ,,cytotrophoblast" (fr. cytotrophoblaste, s.m.; ro. citotrofoblast, s.n.) este compus din: gr. κύτος, -εος (s.n.) ,,cavitate, urnă, scut, platoșă, piele, corp" + gr. τροφή, -ής (s.f.) "alimentare, educație, provizii" + gr. βλαστός, -ου (s.m.) "germen, mugur, gălbenuș, fiu"; 3) med. ,,cycloergometer" are la nivelul structurii următoarele elemente: gr. κύκλος, -ου (s.m.) ,,cerc, obiect circular" + gr. έργον,-ου (s.n.) "act, acțiune, fapt, întreprindere, muncă" + gr. μέτρον- ου (s.n.) ,,măsură; instrument de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al unei regiuni. Aceasta se limitează cel mai adesea la un oraș cu satele din împrejurimi. Orașul, în care locuiesc proprietarii pămînturilor, seniorii, comunitățile religioase, burghezi și meșteșugari, joacă un rol diriguitor. Satele îi furnizează oamenii care îl populează și proviziile care îi permit să supraviețuiască. Cerealele sau vinurile ridicate ca drepturi senioriale se acumulează în hambarele proprietarilor, asigurîndu-le existența în perioadele cu probleme alimentare și procurîndu-le profituri considerabile în perioadele de lipsuri foarte mari. Căci Europa secolului al XVI-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]