8,957 matches
-
sunete graseiate. Din spatele ochelarilor săi cu lentile prismatice ne urmărea însă o privire impersonală, neiertătoare și, totuși, neputincioasă" (p. 227). Prozatorul Dan Stanca a murit fictiv la începutul romanului Mut. Trăiască autorul Dan Stanca, cel care l-a ucis pe prozatorul Dan Stanca - creat după chipul și asemănarea sa -, pe chiar prima pagină a romanului Mut! Din fericire, el este bine-mersi, iar steaua sa literară este încă în ascensiune. În pofida unor lungimi exagerate (există câteva dizertații lungi și plictisitoare a căror
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
personajelor, întrebările pe care le pune, problematica foarte actuală transformă această carte într-o lectură de neocolit pentru admiratorii scrisului lui Dan Stanca, dar și într-o oportunitate pentru cei care doresc să ia un prim contact cu literatura acestui prozator greu de situat în peisajul literaturii române contempoarane.
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
În fapt, avem aici nu o punere în abis, dar un trompe l'oeil, o reduplicare înșelătoare a schemei. Căci, dacă omul trebuie să îmbătrânească, îndepărtându-se de pragul copilăriei și văzându-și odraslele crescând, literatura pe care o scrie prozatorul poate rămâne mereu tânără, indiferent de ravagiile pe care trecerea timpului le face pe obrazul personajelor. Între tematica acestor povestiri și pregnanța lor psihologică nu există, prin urmare, o linie de unire; și a numi "vechituri" asemenea bijuterii prozastice - nu
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
nimic despre România, îl citează totuși pe Andrei Codrescu. - Da, dar Andrei Codrescu trăiește de mulți ani în Statele Unite și scrie în engleză, iar comentariile sale la un post de radio i-au creat și ceva popularitate. Mai este și prozatorul Norman Manea care își traduce cărțile în engleză, acolo, în America, unde trăiește de vreo două decenii. - Aveți dreptate. Am auzit că Institutul Cultural Român, sub conducerea domnului Patapievici, are o bună inițiativă în acest sens. Problema este să găsești
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică: în Diário de Notícias din 11 ianuarie 2007, ambasadorul României înalță drapelul tricolor în fața sediului Comisiei Europene din Portugalia. Motiv de orgoliu special pentru U.S.R.: protagonistul fotografiei e diplomatul, alias prozatorul, Gabriel Gafița.
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate a secolului trecut sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă din 1935, respectiv Diego Valeri, cam în aceeași perioadă. Dar dacă la aceștia cele două demersuri (critic și creator) mergeau
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
față de cel speculativ. Este cazul, între alții, al lui Giorgio Barberi Squarotti, poet, nu doar om de știință literară, cum s-a știut mai bine de douăzeci de ani, al lui Umberto Eco, Claudio Magris sau Marco Santagata, filologi și prozatori. Nu e lipsit de interes să comparăm iterul celor trei din urmă ca autori de ficțiuni, nu doar autorități în semiotică, în germanistică, respectiv în literatura veche italiană. Cel puțin la o primă privire, se observă că debutul răsunător ca
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
aluziv viața ei jalnic dublă, amintind de o întrerupere de sarcină, obligîndu-și colegul de școală, puștan romantic, să ia act de realitatea aspră a lumii, în care, vai, își găsesc loc și monstruozitățile rezultate din încălcarea unor tabuuri ancestrale. Ca prozator, Marco Santagata nu exasperează dialogul dintre texte, nu face colaje de fragmente disparate extrase din mai mulți autori, ca Umberto Eco. Unele romane ale acestuia din urmă par scrise spre deliciul cunoscătorilor stupefiați de ușurința asociativă, cărora frazele, versurile, unele
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
poetese (îndrăznețe, de nu mai îndrăznețe decît bărbații) scriu Ťpoeme nerușinateť, versuri menstruale, orgasmice (Floarea }uțuianu, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Dora Pavel etc.), dar sînt și destui bărbați închinători ai Venerei - Ștefan Agopian, Emil Brumaru (...), Horia-Roman Patapievici (eseistul e superior prozatorului, ale cărui pagini alunecă, uneori, în pornografie), iar dintre tineri Marius Ianuș, Alexandru Vakulovski (Pizdeț și Letopizdeț), Ioana Băețica (Pulsul lui Pan), Claudia Golea (Vară în Siam) coboară dezinvolt în subsolurile literaturii într-un tip de etalare șocantă, nu tocmai
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
Textele din prima secțiune a cărții dezvăluie o ipostază inedită a lui Constantin }oiu (cel puțin pentru cei care nu i-au citit tabletele publicate în urmă cu cîțiva ani în presa cotidiană), cea de comentator politic. Ochiul ager al prozatorului este foarte atent la detalii și observă inadvertența dintre stilul zeflemist al lui Adrian Năstase și rigorile comportamentale pe care ar trebui să le presupună statutul de prim-ministru din vremea respectivă. Ceea ce cu o privire superficială mulți au luat
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
în celălalt un potențial informator, oricând susceptibil să îi distrugă definitiv viața. De un grotesc absolut este reacția activistelor de partid la moartea lui Stalin. Stilul este sarcastic, minimal, tăietura amintește de tehnica cinematografică. Se simte din plin mâna experimentatului prozator: "Moartea lui Stalin. Bocetele activistelor bătrâne, ca la țară. Una își plesnea disperată palmele țipând în culmea deznădejdii, tot ca la țară, la un parastas: și-acu ce ne facem?... Ce ne facem noooii?!..." (p. 224) Dincolo de aceste picante observații
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
retrospectivă pe care o presupune o carte de memorii. Dar acest lucru are mai puțină importanță. Cert este că însemnările cuprinse în cele trei volume publicate până în prezent recompun harta preocupărilor intelectuale ale unuia dintre cei mai cultivați și rafinați prozatori români de după al Doilea Război Mondial. Într-o lume tot mai vulgară și superficială, dominată de forme de divertisment din ce în ce mai abjecte, întâlnirea cu un spirit calofil, format la școala marilor înțelepți, capabil oricând să-ți explice subtilitățile filosofiei antice grecești
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
Tudorel Urian Am aflat cu multă întârziere de apariția romanului Război ascuns, de Dan Perșa, chiar dacă sunt unul dintre admiratorii declarați ai scrisului acestui (încă) tânăr prozator. Despre cartea pe care am primit-o în preajma sărbătorilor de iarnă din 2006 nu s-a scris aproape deloc (nu îmi amintesc să fi citit vreo cronică în vreuna dintre revistele literare importante), cu toate că - dacă nu este vreo greșeală în
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
se afla ea însăși în restructurare, cu o altă conducere și, inevitabil, o altă politică editorială) sau indiferența autorului în legătură cu destinul propriului său produs literar. Am mai scris și cu alt prilej că Dan Perșa are capacitatea - specifică numai marilor prozatori - de a-și surprinde cititorii cu fiecare nouă apariție editorială ce îi poartă numele. Orice roman al său (e drept, nu a scris prea multe), odată încheiat, este un drum definitiv abandonat. Spre deosebire de alți autori care (re)scriu, la nesfârșit
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
a rămășițelor perioadei victoriene, a apărut în Franța cu o prezentare a lui André Malraux, iar în traducere românească în 1932. (Opinia d-lui Valentin Chifor, potrivit căreia respectiva tălmăcire s-ar datora lui Zaharia Stancu, se cuvine amendată, deoarece prozatorul, care, e drept, a mai semnat cîteva traduceri din franțuzește, de exemplu din ciclul napoleonian al lui Octave Aubry, nu cunoștea nici o limbă străină! Ar putea fi vorba, prin urmare, exclusiv de stilizări sau pur și simplu de o etichetă
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
au participat Mihail Sebastian, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu. Povestea "nerușinatei lady" a produs asimilări lawrenciene, de la Gib Mihăescu și Zaharia Stancu (Taifunul, Oameni cu joben) la G. Călinescu (Cartea nunții), ultimul detabuizînd realitatea alcovului sub chipul unei proiecții cosmice. Dintre prozatorii români care au abordat motivele sexualității se cuvine să-i amintim în mod special pe Gib I. Mihăescu, la care ne întîmpină un "monoideism erotic" (Mihai Aspru din Dona Alba e un Julien Sorel băștinaș, iar Rusoaica din romanul omonim
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
amorul ideal... Ce-s chestiile astea?! Lumea din jurul meu, de bun simț, resimte toate lucrurile astea ca pe niște derapări, ca pe niște extravaganțe, care nu se potrivesc cu națiunea noastră de bun simț. La mulți colegi, și critici și prozatori, am simțit reticența asta, nu spunea nimeni că n-am talent, dar spuneau toți că nu știu limba română, și în spate toți spuneau că nu știu românește. Eu le spuneam că eu folosesc limba română ca un instrument, că
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
talent, adică e o profuziune de detalii concrete, în mijlocul halucinațiilor cele mai... Autorul redă detalii, și atunci lectorul zice: "E cam dementă chestia, dar uite ce exact e totul, cam așa se-ntîmplă, nu?" Ei, asta e nu numai meseria de prozator, dar este și forța de a te păstra lucid, pentru că foarte mulți scriitori, Camil și alții, de mîna întîi, se pierd cînd intră în fascinația unei idei sau a unui personaj, uită să aibă răceala observației. "Amintiri din viața mea
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
trebuie să pătrundă în zona deciziei terapeutice, chirurgicale, care e bine să rămână, în principiu, a unei cântăriri la rece a riscurilor și beneficiilor. Publică prea multă lume care nu are ceva de spus Citiți literatură română contemporană? Care sunt prozatorii și poeții pe care i-ați citit, care vă plac sau în care credeți ? Răspund cu strângere de inimă, ca de fiecare dată când trebuie să-mi dau cu părerea în chestiuni care nu țin de meseria mea. Nu știu ce orgolii
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
breasla, ca medic, riscurile sunt neglijabile. Știu că intru din nou pe teren minat. Totuși, nu pot scăpa ocazia de a spune că la acest moment peisajul este dominat de Mircea Cărtărescu. De la Nostalgia încoace îmi pare cel mai important prozator al momentului, iar cu Orbitor duce o luptă în care pare să fi pus și să se fi pus cu totul în joc, miza e foarte mare într-o carte căreia eu nu i-am găsit un echivalent în literatura
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum prin rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris de un prozator. Ceea ce, firește, nu este un reproș, dar presupune o grilă de lectură diferită de cea spre care ar fi trimis în mod normal numele lui Alex Ștefănescu. Chiar și atunci când vorbește despre sine, uneori chestiuni cât se poate de grave
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
literare, să intrăm puțin în substanța unui excelent bruion de text, referitor la nuvela Ana Roșculeț, care se transformă de îndată într-un caz. Nu, așa cum s-ar crede, pentru articlierii perioadei - mulțumiți până la urmă de îndreptarea suspect de naturalistului prozator -, ci pentru publicul cititor. O simplă scrisoare discret nemulțumită, scrisă căznit de o muncitoare de la Filatură dă peste cap cursul neted al unei receptări favorabile. Urmează autocritica lui Preda și stabilirea unei întâlniri de urgență a autorului cu cititorii din
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
e cu totul exagerată, în timp ce marile grupări, cu adevărat semnificative (lunediștii, echinoxiștii, dialogiștii), sunt relativizate în înșiruiri depreciative. Proza nu scapă nici ea clasificărilor zonale: "Premianți ai concursurilor de proză de la Piatra Neamț: Oma Stănescu, Florinel Agafiței și (poate) Petru Cimpoeșu"; "Prozatori vrânceni"; "Ioan Neșu - un Marin Preda de la Slobozia"; "Aspecte ale noului ortodoxism - Ion Barbu și Nicolae Radu de la Râmnicu Vâlcea, Ion Vicol de la Galați". Pot fi aceste titluri evidențiate în sumar, într-o istorie a literaturii cu adevărat serioasă? Evident
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
anilor 1983-1984, când se oprea prima versiune, sunt adăugate mecanic, neasimilate. Autorul nu a operat o restructurare acolo unde ar fi fost cazul. A procedat prin adiționare, iar uneori prin ignorarea a ceea ce a urmat (multe profiluri de poeți și prozatori nu sunt actualizate). Adaosuri spectaculoase, ancorate în realitatea anilor 1990-2000, a operat totuși în paragrafe marcate în mod special ca Addenda la E. Lovinescu, M. Sebastian, G. Călinescu, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu, Carolina Ilica, Marin Preda, Eugen Barbu, Alecu Ivan
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
de ludic, cu o altfel de voluptate lingvistică, cu o cercetare foarte amănunțită a caii către divinitate și-n același timp către sine. Mi se pare o carte fundamentală." Despre Luminarea lui Ioan Lăcusta, s-a pronunțat Gabriel Dimisianu: "Un prozator al noului realism apărut în anii 80, din familia lui Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu. Ioan Lăcusta afirmă încă de la început un discipolat spiritual caragialesc. Spre marea mea bucurie, el se întoarce la proza printr-un român puternic, textualist și
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]