1,976 matches
-
ajunge nu prin metodele psihologice tradiționale, ci printr-un discurs cu totul nou, printr-un proces în care dezordinea interpretativă a paranoiei este simulată pentru a produce forme alternative de cunoaștere, inaccesibile altfel. Analiza are legătură directă și imediată cu psihanaliza și, respingând simplele paralele vizuale, se bazează mult pe teoria psihanalitică și tehnicile ei pentru a explica fenomenul déjà vu, dar și pentru a interpreta simbolurile. Pictorul a rămas fidel metodei paranoico-critice de-a lungul întregii sale vieții, pentru simplul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sinucidere. După ce a depășit această perioadă dificilă din viața 203 lui, Sam încearcă să găsească modalități de a îmbunătăți viețile altora cu limitări fizice similare, implicându-se activ în domeniul protecției sociale și al traficului cu droguri. Sigmund Freud, „tatăl psihanalizei” - cancer. Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari astro fizicieni ai planetei, fiind comparat cu Newton și Einstein. Suferă de scleroză amiotrofică laterală, o boală neuromusculară incurabilă. Nu poate scrie, vorbi sau calcula în mod obișnuit. Călătorește folosind un cărucior
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cunoaște”; logos (gr.) = „cuvânt, idee, teorie, rațiune”. Aici are sensul de „învățătură despre cunoaștere”. Astăzi, scientologia este cunoscută drept Biserica Scientologică. Fondată în California, în 1954, de inginerul navigator lafayette ronald Hubbard (1911-1986), scientologia a combinat literatura de ficțiune cu psihanaliza freudiană, ficțiunea cu știința modernă a sănătății mentale (dianetica). Născut la 13 martie 1911 în Nebraska, Hubbard a fost fiul unui militar American. A călătorit mult în Orient și a avut trei căsătorii ratate. Lucrarea sa capitală este Dianetica - știința
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-și o severă și rațională organizare a activității. Melancolicul este necesar să-și găsească resurse de încredere în forțele proprii și să-și stimuleze energia creatoare. 4.1.4 Factorii abisali Factorii abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Melancolicul este necesar să-și găsească resurse de încredere în forțele proprii și să-și stimuleze energia creatoare. 4.1.4 Factorii abisali Factorii abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea creatologiei spre factorii abisali, cu toate că experimentarea, și cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Steinhardt, conducea o fabrică de cherestea și mobilă în comuna Pantelimon. Luase parte, ca ofițer în rezervă, la primul război mondial, fusese rănit la Mărășești și decorat cu „Virtutea militară”. O ramură a familiei se înrudește cu Sigmund Freud, creatorul psihanalizei. S. urmează clasele primare acasă, apoi la Școala „Clemența” din București (1918-1922), iar cursul secundar îl face la „Spiru Haret”, liceu reputat care număra atunci printre elevii săi pe Mircea Eliade și pe Constantin Noica. Debutează în „Vlăstarul”, revista liceului
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
un nume? Un coleg de serviciu este ușor de recunoscut. De ce atâta mister ?) Continuăm : “L-am văzut după , ( pe colegul de la institut , incognito) . Ceea ce m-a surprins la încăpere, ERA ABSENȚA CLANȚELOR SPRE INTERIOR. N.n. - Iată un subiect ce interesează psihanaliza : similitudinea ilogică între amănuntul banal și spaima de a te găsi în pragul riscului exterminator . Pag. 181- “A treia și ultima oară când m-au ridicat - mă obișnuisem , lucram în două schimburi : ziua la serviciu , noaptea la ei. (Ce lucrați
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în seamă, cu Fili (Filip), tânăr cu gusturi homosexuale, raporturile sunt, tot așa, de ostilitate. Atmosfera unei familii, bine prinsă în roman. Apar la lectură relațiile dintre părinți și copii în mediul românesc, aducând în discuție și sugestii din câmpul psihanalizei. Sebastian este imaginea răzvrătită a tânărului care, ieșit din adolescență, vrea să scape de tutela unei mame posesive. El ia apărarea tatălui mediocru și onest și, când conflictul nu mai poate fi evitat, pleacă de acasă, înrolându-se voluntar în
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Creangă, postfață Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 2002; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 23-34; Serghei Coloșenco, Ion Creangă, Bârlad, 2002; Daniel Corbu, Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Emilia Diculescu-Popescu, Ștefan Dumitrescu, „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Psihanaliza, psihologia, sociologia și filosofia acestei cărți, pref. Dumitru Gherghina, Craiova, 2002; Dan Grădinaru, Creangă, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002; Constantin Parascan, Eminescu și Creangă la Junimea, Iași, 2002; Dan Zamfirescu, Cultură română - sinteză
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
naționale (românești în context comparat), în general metamorfozele sistemelor de semnificații umane. În autorul eseurilor conviețuiesc fertil medicul, psihologul, psihanalistul, omul de cultură, poetul, omul politic și publicistul. D. are o perspectivă enciclopedistă integratoare a dualismelor, o viziune care îmbină psihanaliza, platonismul și conștiința evoluției, a degradărilor și a scindării identității umane din diversele spații ale culturii și civilizației, propunând, de fiecare dată, un model soteriologic, o posibilă terapie. SCRIERI: Intimitatea verbului, București, 1981; Tratat de tehnica renunțării, București, 1982; Scrisoarea
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
de altă parte, competențele disponibilizate nu-i permit autorului să facă sugestii privitor la direcțiile unei teorii literare a secolului al XXI-lea. Paradigmele noi de interpretare literară enunțate În capitolul final, “qui définissent aujourd’hui la théorie littéraire” sînt psihanaliza, marxismul, feminismul, culturalismul. Lingvistica, prin noile ei direcții, teoria enunțării sau pragmatica, sînt lăsate la o parte (deși pragmatica nu e total ignorată În cuprinsul cărții). Despre cognitivism nici nu mai poate fi vorba, iar “culturalismul” e un concept atît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ei te incita să arunci o privire nouă asupra lumii.” Apare așadar Valérie, angel salvator, o tînără de 28 de ani, aflată la rîndu-i În aceeași excursie pe tărîmuri extrem-orientale. Fidel unui naturalism dus În pînzele albe, deși disprețuitor la adresa psihanalizei, Houellebecq reține din copilăria lui Valérie mai ales gangurile “sexuale”: Își confirmă renumele de scriitor degrabă vărsător de spermă și prezintă o femeie cu puternice Înclinații lesbiene. De aici, romanul dansează În jurul formării noului cuplu care, asemeni celor din Particulele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unei experiențe istorice traumatizante, acceea a Occidentului modern, cercetează microuniversuri rămase pînă nu demult În suspensia anomiei. Concurează la proliferarea autoficțiunii atît hedonizarea individualismului contemporan cît și prăbușirea metanarațiunilor constatată de Lyotard: “Autoficțiunea s-ar fi născut deci din cucririle psihanalizei, impunînd o concepție despre literatură ca inevitabilă ficțiune. Cu Freud, autobiograful a realizat că, imediat ce există poveste, adică punere În text, apare ficțiunea.” Nu e de mirare că autoficțiunea a fost inclusă În postmodernitatea literară, tocmai datorită ambiguității sale formale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este cea autoficționară. Dar tocmai urgența nu se manifestă niciodată la el, tocmai irepresibilitatea Întîrzie, "diferată", tot efortul scriitorului Îndreptîndu-se către controlul scriiturii și Împiedicarea identificării dintre eul care povestește și eul despre care povestește (faptul nu trebuie să scape psihanalizei: această identificare Între un eu-pacient și un eu-doctor este tocmai pericolul pe care scriitura lui Cosașu o evită cu toată puterea). Dar să luăm alte exemple. Fie, de pildă, următoarele fragmente citate, cu mențiunea că frazele sînt culese din diferite
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iar din cele două abia de vreo mie putem vorbi astăzi În oarecare cunoștință de cauză. Dar să nu deschidem prea larg porțile unor cugetări evanescente. Mă gîndesc la sex și la literatură. O sumară și la o adică ieftină psihanaliză a literaturii dovedește că amorul a hrănit-o cu fel de fel de bucate, iar ea la rîndu-i n-a rămas datoare. Că acele bucate se consumau cu un fel de grimasă grobiană În vremurile sfîrșitului de Ev Mediu, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fapt, coborînd foarte mult temperatura, ea provoacă cititorul la o asumare fără precedent a actului de lectură și a consecințelor sale. Literatura de zero grade acționează ca centrifuga de la bazele de antrenament ale cosmonauților: test eliminatoriu. Nu se poate face psihanaliza unui discurs generic, iar dacă unii gînditori obișnuiau să lucreze cu teorii de ansamblu, eu nu-și mai pot permite astăzi același lucru. Noul roman apare Într-o perioadă efervescentă din punct de vedere ideologic, literatura vine să calmeze pasiunile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a literaturii se estompează, fără să dispară; este vorba despre cosmopolitismul avangardelor, un moment În care literatura europeană, la fel ca și politica europeană se „continentalizează” Într-o efervescență greu de Întîlnit din Renaștere Încoace. Studiul literaturii devine curînd o psihanaliză, pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe de alta. Or, În vreme ce oscila Între aceste trei roluri: epifania unui suflet național, a unei psihee individuale, abisale și a unui inconștient lingvistic, literatura se Îndepărta tot mai mult de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stă la baza unei mari și tradiționale probleme filosofice, lansată de Platon, privitoare la existența celuilalt, al alter-ego-ului. Martin Buber a dezvoltat ideea filosofică a relației „eu”-„tu” - „tu” fiind înțeles în sens larg, putându-l include și pe Dumnezeu. Psihanaliza a preluat tema eului, dar, la început, i-a acordat o importanță redusă în sistemul psihismului individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
individului uman: cea de reglare a conflictului dintre pulsiunile sinelui, exigențele supraeului și de adaptare la realitate. La Jung, eul e corelat conștiinței, dar cuprinde, de asemenea, doar o parte a psihismului personalității, a cărui factor integrator e sinele (selfă. Psihanaliza de mai târziu a dezvoltat un întreg curent psihologic centrat pe tema eului - ego-psihologia -, care, la rândul ei, a permis dezvoltarea teoriei atașamentului și a psihologiei interpersonale. Eul este și pronume personal: eu, tu, el definesc trei ipostaze ale persoanei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se manifestă în viața de zi cu zi; împreună cu aceasta a supraviețuit dimensiunea morală a caracterului. Psihologia persoanei, care a apărut în secolul XX în diversele ei variante, inclusiv caracteriologiile științifice ale acestui veac, nu abordează problema moralității, în afară de comentariile psihanalizei cu privire la supraeul, și deci nici virtuțile sau trăsăturile de caracter cu conotație morală, care se evidențiază în cursul conviețurii oamenilor în cetate, așa cum susținea Teofrast. Totuși, deși caracterizarea unei persoane prin trăsături și prin caracterul moral sunt paralele până la un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semnificativ faptul că Allport e singurul dintre marii psihologi americani care au studiat în Germania (la școala gestaltistă a lui Wertheimeră, „exportând” din Europa opțiunea pentru unicitatea și înțelegerea intuitiv-globală a persoanei umane (inspirată de Sternă. S-a impus criticând psihanaliza și behaviorismul pentru maniera lor generală „nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode de investigare; a propus studierea autobiografiei, a înregistrărilor verbale, interviurilor, analiza viselor și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în miniatură, nefiind centrată pe un câmp doctrinar bine definit. Poziția lui Allport este importantă ca încercare eclectică între ceea ce se realizase până la mijlocul secolului XX și ceea ce se anunța ca nou, pe atunci, în domeniul psihologiei persoanei. 2.2. Psihanaliza clasică a lui Freud Aceasta nu a fost de la început ceea ce, în vremea respectivă, se numea o psihologie, ci o doctrină antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să reactiveze mari teme ale antropologiei romantice, precum importanța visului, dinamismul inconștientului (ca fiind mai important decât conștiințaă; conflictul intrapsihic și problema morală a vinovăției (psihiatria romantică a descris boala psihică drept consecință a culpeiă; rolul major al instinctului. Odată cu psihanaliza sa, Freud relansează interpretarea de tip hermeneutic a viselor și a datelor obținute prin asociații libere. Hermeneutica a avut o largă dezvoltare mai ales în interpretarea Bibliei, fiind relansată la începutul secolului al XIX-lea de către Scheirmacher (ulterior, ea a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dintre ele și adaptarea la realitate. Id-ul reprezintă instinctivitatea romantică, iar superego-ul, conștiința morală (supralicitată în acele vremiă. Ego-ul e în concordanță cu erodarea temei conștiinței, predominantă la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și XX. Pe lângă triada id-ego-superego, psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat”, în sensul că trăirile respective (ca pulsiuni, intenții, afect, reprezentare, imaginare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]