1,943 matches
-
una care pune pe prim plan întregul, unitatea concretă și vie a sufletului o psihologie structuralistă. În consecință, reprezentanții filosofiei vieții, deci și Spranger, manifestă numeroase rezerve față de psihologia și pedagogia experimentală, care își propun să stabilească legi generale ale psihicului uman și ale educației. Filosofia vieții nu are în vedere omul abstract, generalul exprimat prin legi, ci ceea ce este particular, viața ca atare. Pentru a surprinde integral viața psihică, cu aspectele ce nu se lasă dezvăluite de cercetările experimentale, este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asigure instruirea elevilor și să le dezvolte funcțiile psihice, ceea ce este destul de puțin, neglijîndu-se aspectele importante ale structurii ființei umane. În concepția sa, realitatea umană, complexă, poate fi despărțită în trei părți componente: structura biologică instinctivă (fizicul), structura psihică conștientă (psihicul) și structura spiritului individual (spiritul). Educația, înțeleasă ca transformare a valorilor obiective în valori subiective, privește psihicul și spiritul acesta din urmă manifestîndu-se ca o năzuință a omului spre valorile spirituale. În consecință, potrivit teoriei lui Ed. Spranger, educația presupune
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
structurii ființei umane. În concepția sa, realitatea umană, complexă, poate fi despărțită în trei părți componente: structura biologică instinctivă (fizicul), structura psihică conștientă (psihicul) și structura spiritului individual (spiritul). Educația, înțeleasă ca transformare a valorilor obiective în valori subiective, privește psihicul și spiritul acesta din urmă manifestîndu-se ca o năzuință a omului spre valorile spirituale. În consecință, potrivit teoriei lui Ed. Spranger, educația presupune trei aspecte: a) receptarea valorilor culturii, b) trăirea, vibrarea spiritului subiectiv în contact cu valorile supraindividuale și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoriei freudiene nu este locul să ne oprim asupra multiplelor meandre pe care aceasta le-a cunoscut pînă la sfîrșitul vieții creatorului ei. Vor fi reliefate ipotezele sale fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieții creatorului ei. Vor fi reliefate ipotezele sale fundamentale, precum și conceptele aplicabile la fenomenul educației. În concepția lui S. Freud, psihicul este constituit din trei părți: sinele (id), eul (ego) și supraeul (superego). Sinele este stratul cei mai profund al psihicului, constituit din date ereditare, îndeosebi din instincte. Supraeul se formează din ansamblul normelor etice, al regulilor de conviețuire socială inculcate individului, de la cea mai fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor noi controverse, fiind, pe drept cuvînt, respinsă o astfel de explicare a progresului uman. Instinctele refulate nu se sedimentează unele peste altele în inconștient și nu rămîn inactive pînă la sfîrșitul vieții, ci, dimpotrivă, ele sînt acelea care conferă psihicului dinamismul, caracterul conflictual ce-i este caracteristic. Ele, instinctele, tind în permanență să se manifeste și, pentru că nu o pot face în mod deschis, o realizează deghizat sub forma viselor sau a actelor ratate (fenomene ce apar din ciocnirea a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
le exercită asupra omului au drept efect să contribuie la orientarea vieții instinctive spre bine, favorizînd trecerea de la egoism la altruism" (19, p. 41). Psihanaliza însăși nu-și propune altceva decît să pătrundă, prin analiza sa, în straturile abisale ale psihicului și să facă astfel posibil controlul omului asupra inconștientului. Sondînd în inconștientul pacientului său, psihanalistul aduce la nivelul conștiinței tendințe refulate care, odată relevate, încetează de a se mai manifesta morbid, transformînd conflictul patogen într-un conflict normal, relativ ușor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interiorizarea" sensului datoriei pe baza ,,receptării" și a "aprecierii" informației despre datorie; c) "răspunsul comportamental" ca expresie a exersării conduitei ca o datorie morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului uman: cognitiv, afectiv și volitiv (28, pp. 170-173). După cum se vede, contribuțiile în acest domeniu al educației imorale sînt mai reduse; vorbe, lozinci s-au scris foarte multe, dar ele nu pot fi integrate într-o teorie a educației morale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofică, psihologică și sociologică. Reflecțiile pur filosofice, oricît de pline de interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice experimentale care nu au în vedere aspectele filosofice, sociologice și psihologice ale fenomenului paideutic au un caracter mult prea limitat, cu puține perspective de a atinge un nivel mai înalt de generalizare. "Cercetările cu caracter experimental", spune
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Probleme de tehnologie didactică, coordonat de EUGEN P. NOVEANU, E.D.P., București, 1977. 12. N. F. TALÂZINA, "Cu privire la problema formării acțiunilor mintale", în vol. P. I. GALPERIN et al., op. cit. 13. V. V. DAVÎDOV, "Raportul dintre noțiunile de "formare" și "dezvoltare" a psihicului", în vol. P. I. GALPERIN et al., op. cit. 14. Cf. JEROME S. BRUNER, Pentru o teorie a instruirii, traducere de SANDU LĂZĂRESCU, E.D.P., București, 1970. 15. JEROME S. BRUNER, Procesul educației intelectuale, Editura Științifică București, 1970. 16. B. P. SKINNER
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se va înălța cornul meu ca al unicornului, iar Moise binecuvintează tribul lui Iosif: frumusețea lui ca a taurului întâi născut, coarnele lui asemenea coarnelor unicornului”. Simbolul purității desăvârșite, inorogul este asemănat Fecioarei. în alchimie corespunde Mercurului Alb, hermafroditului, sublimează psihicul și elimină tot ceea ce este impur. Dușmanii lui sunt sufletele primare, neevoluate și impure, pe care, cu forța regeneratoare a cornului, le poate maturiza spiritual. în China, inorogul este numit Jilin, adică yinyang. O legendă populară despre inorog divulgă și
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
noștri. După câteva zile petrecute în laboratoarele de psihoterapie ale securității, persoana în cauză și-a amintit că a fost întrebat despre o adresă și și-a amintit cu exactitate adresa despre care a fost întrebat. Iată ce complicat este psihicul și subconștientul nostru, iată ce înseamnă existența și folosirea științifică a unor specialiști în această problemă. Dar revenind la memoria noastră cea de toate zilele, gândul mă duce la o veche romanță pe un text de Cincinat Pavelescu unde se
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fi considerați prima lui școală, avându-i ca educatori pe cei ce i au dat viață și se îngrijesc de creșterea și educația sa. Amprentele acestor prime influențe educative, imprimate pe scoarța cerebrală nescrisă încă, imaculată, au efecte puternice asupra psihicului sensibil și hiperreceptiv al copilului. Dar când începe să funcționeze școala familiei? Imediat după ce noul născut și-a anunțat intrarea în viață prin țipătul victorios pe care îl emite. Din acel moment mama devine pentru copil cea mai importantă persoană
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și la figurat, evreul Leiba Zibal. Exe- gezele anterioare au marcat corect psihologia terorii la Zibal și motivațiile ei clinice. Psihoza ar avea astfel o triplă semnificație : 1. paludismul, frigurile de baltă, 2. nevroza care ia amploare în contextul unui psihic fragil, 3. teroarea mitologică și memoria ancestrală a unei violențe cutumiare. Toate aceste trei motivații au un suport realist, ele sunt circumstanțiate de amenințarea pe care i-o adresează han- giului un fost angajat, amenințare căreia i se dă curs
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
viața în funcție de cum merge, în ce este îmbrăcat ce expresie are și ce ține în mână. Spiritul nostru de observație trebuie să sfredelească adânc atât în sufletul cerșetorului cât și în cel al regelui. El va trebui însoțit de cunoașterea psihicului uman și de o imaginație gata oricând să se pună în mișcare pentru a inventa o poveste în care să crezi tu, cel care o plăsmuiești. Nu este nevoie să fabulezi. Trebuie doar să aduni cât mai rapid și cât
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
tu vei fi ț)rân), povestește cum trei surori au recurs la un joc de c)rți pentru a decide care dintre ele se va c)s)tori cu venerabilul abate Pontifex. Poate c) Jung avea dreptate s) spun) c) psihicul fiec)ruia dintre noi are r)d)cini Într-o perioad) anterioar). M) gândesc uneori c) propriul simt al umorului este mai aproape de anul 1776 decât de 1976. Iat) o not) din secolul XX ap)rut) În Internațional Herald Tribune
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
eu nu cred o iotă din aceste explicații! Draga de ea! A uitat că mi-a povestit că s-a îndrăgostit de un coleg din orchestră, lucru care a produs un mare dezechilibru în metabolismul ei și, în consecință, în psihicul ei. În plus: îi e frică de soția celui iubit, care cântă și ea în orchestră. Se pare că toată trauma ei a pornit de la îndrăgostirea nefericită, de la iubirea care atacă dreptul, ca să vorbim ca în Vechiul Testament. Dar cum să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
această colecție cu ceea ce încearcă să demonteze și să dezarticuleze analiza? Numai aparent. Am cunoscut psihanaliza la ea acasă. M-am convins că este o tehnică perfect pusă la punct conceptual, dar, totodată, o metodă care extrage piesele componente ale psihicului. Încearcă să le restaureze și să le pună la loc, dar rezultatul seamănă cu o scenetă a lui Chaplin: fiind ceasornicar, i se aduce la reparat un ceas scump, care "întârzie, dar merge"; îl desface meticulos, extaziat de perfecțiunea mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
medical. La îndemnul îngrijitoarei, i-am spus s-o lase mai moale cu rezistența: "Hai, nu te mai chinui degeaba, dă-i drumul", i-am spus. Cum să-și dea drumul? îl întreb pe Cioacă. Adică, mai științific, să expire psihicul, să se lase învins. Așa i-ai spus? observ eu perplex. Da, ai curaj, nea Costică, ăștia au nevoie de locuri, nu te mai țin așa, i-am spus categoric." Și? întreb eu uimit. Mi-a spus că nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie activă. Spre deosebire de fantezia pasivă, automată, frizând anormalul, patologicul, fantezia activă e specifică activităților spirituale și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită claritate, astfel încât rezultatul să pară un adevăr incontestabil. Așa s-ar putea explica caracterul eclectic al poveștilor marine cu pirați
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
particularizante ale unei imagini statice pot fi cât se poate de ample și de dinamice și pot duce tabloul mult mai departe decât l-a așezat pictorul, în limitele ramei. Marea e prin excelență un element al instabilității primordiale, al psihicului vagant, al ambiguităților creatoare și al deschiderilor de tot felul. În Europolis al lui Jean Bart există un singur loc în care apar menționați pirați : când englezul Pott, adulmecând o mare avere, încearcă să-i propună Americanului intrarea într-o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
până când am răsuflat ușurată. Reintrasem în România de vitrină. Bulevardul Lascăr Catargiu, flancat la intrare de imaginea Palatului Victoria, zâmbea în apus ca o promisiune. Atunci i-am înțeles pe guvernanți. Și pentru mine ar fi fost mult mai sănătos psihic să plimb oamenii în jurul cozii iluziei de Românie. Text publicat în Curentul, 17 iunie 1998 A face, a te complace Ne încăpățânăm să credem că prețul civilizației este scump. Și plătim zilnic, însutit, prețul lipsei de civilizație. Prin civilizație înțeleg
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și pe povestea vieții sale grila de interpretare paranoică, propunându-ne o "prezentare teatrală și clarvăzătoare a propriului eu", instituind astfel o dimensiune nouă a propriei opere (Amossy 1995: 91-92). Inspirându-se din viziunea interpretativă a paranoicului, Dalí explorează "mecanismul" psihic specific acestei maladii mintale, într-un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite - prin asocierea sistematică a trăsăturilor obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează subconștientul - să le recreeze în conformitate cu logica dorințelor
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paranoic "Metoda paranoico-critică" a lui Salvador Dalí s-a născut în contextul experimentelor suprarealiste cu "dicteul automat" ori cu "narațiunea onirică", cărora pictorul le adaugă o nouă dimensiune, cea critică. Inspirându-se din viziunea interpretativă a paranoicului, el explorează "mecanismul" psihic specific acestei tulburări mintale, un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite (prin asocierea sistematică a unor trăsături ale obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează sub-conștientul) să le recreeze, în conformitate cu logica
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și inedită, niciun ciob nesemănând în totalitate cu alt ciob din aceeași fostă statuietă. Sufletul individului uman prăbușit în demență este supusă unui proces asemănător. Eul său este spart și fragmentat, disipat în cioburi de conștiință, în insule convulsive de psihic destrămat. Însă, spre deosebire de fracțiunile fostei statuiete, aceste frânturi se mențin într-o legătură reciprocă precum un șirag de perle așezate secvențial pe un fir comun. Fără acest fir nu ar mai exista un ego fie el și profund disipat. Răsfirarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]