3,405 matches
-
le vei pune. A.B.: Da, întrebările pe care le voi pune. Știu exact ce e rău acolo, în țară, dar am descoperit și ce e rău aici. Nu mă refer la politică, la societate, ci la om ca entitate psihosocială, la om în general. Pentru că, la urma urmei, românii nu sunt diferiți de cei de aici. La om în general m-am gândit. Care este fața răului și de o parte, și de alta. Și fața binelui, desigur. Tot aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
2, § 1.3.) de diferența dintre circumstantial și CD. În toate cazurile vedem că extensia propoziției reușește să umple o Rd. Interpretantul este cel care construiește o Rd, pornind de la enunțuri (schematizare), de la finalitățile sale (scopuri, intenții), de la reprezentările sale psihosociale ale situației, de la enunțător și de la lumea textului, precum și de la preconstructele sale sociale (Grize 2004 și Adam 1999, cap. 4). Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: "Entre énoncé et énonciation: la schématisation", cap. 4 al Linguistique textuelle, Paris, Nathan, 1999
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza mai multe formule: - Formulele Metropolitan Life Insurance Company: Gi = 50 + 0,75 (Î-150) + (la femei, rezultatele se înmulțesc cu 0,9) - Formula Lorentz: Gi = Î - 100 - - Formula Broca
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
inflamația și secreția de adipocitokine). Principalii factori implicați în etiopatogenia obezității sunt factorii genetici, pe de o parte, și factorii de mediu, pe de altă parte (stilul de viață nesănătos cu favorizarea alimentației hipercalorice, a sedentarismului, consumul excesiv de alcool, stresul psihosocial și profesional, deprivarea de somn, factorii ambientali). În același timp, factori de risc obezogeni sunt și factorii psihologici (depresia, anxietatea), tulburările de comportament alimentar, unele afecțiuni medicale, medicamente. În mod fiziologic există anumite perioade pe parcursul vieții critice pentru apariția obezității
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
complicații cronice ale diabetului etc), limitări funcționale severe și alterarea stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Management agresiv al comorbidităților. 4 Pacientul prezintă dizabilități severe, insuficiențe de organ, alterarea severă a stării de bine Intensificarea terapiei obezității. Îngrijiri paleative, suport psihosocial. Bilanț inițial: - anamneza ponderală - istoric ponderal (instructivă atât pentru date etiologice cât și pentru diagnostic, prognostic și definirea obiectivelor terapeutice)antecedente familiale (atât în ceea ce privește statusul ponderal cât și a prezenței eventualelor afecțiuni care favorizează sau agravează obezitatea) - activitatea fizică efectuată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
În punctul de vedere lansat asupra problemei de Organizația Mondială a Turismului (OMT), care susține că „Marketingul turistic reprezintă o serie de metode și tehnici susținute de o stare de spirit particulară, care urmăresc satisfacrea În cele mai bune condiții psihosociale a nevoilor de servicii turistice, atât pentru turiști cât și pentru populația gazdă și În același timp profitabilă financiar pentru organizatorii de voiajuri”. Pornind de la elementele menționate, OMT are În vedere faptul prin care marketingul turistic Îndeplinește trei funcții principale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
definiția dată de F. Perroux: "combinație de schimbări mentale și sociale ale unei populații, care o face aptă a-și mări, în mod cumulativ și durabil, produsul real global". Dar provocând adoptarea de către indivizi a unor noi atitudini mentale și psihosociale, se pune, mai întâi de toate, problema de a incita masele să pornească pe calea dezvoltării, ce vizează creșterea venitului național real pe cap de locuitor. De fapt, erau omogenizate situații disparate, fără a se lua în seamă caracterele, diferite
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
J. E., Mecanismele globalizării, Editura Polirom, Iași, 2008. Stoina, L., "Aspectul comunitar al vieții umane și creștine", în Studii teologice, XXXVII, nr. 7-8, 1985. Șoitu, C. T., Copilul institutionalizat, Editura Universității "Al. I. Cuza, Iași", 2005. Șoitu, L. C., "Copilul instituționalizat perspective psihosociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tompea, D., "Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Tutty L. M.; Rothery M. A.; Grinnell
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
câteva caracteristici psihologice ale copiilor diabetici: dependența emoțională care este relativ proporțională cu hiperprotecția maternă, impusă de calitatea îngrijirilor, instabilitatea emoțională, niveluri crescute de anxietate, agresivitate și de impulsivitate, care pot induce o scădere a pragului de frustrație la factorii psihosociali stresanți. Din cauza acestei vulnerabilități afective, la mulți copii diabetici apar comportamente obsesionale; la alții apar tendințe la introversie și la renonciativitate, adică la pasivitate defensiv în relațiile sociale. În plan comportamental „aceste tendințe se manifestă sub formă de instabilitate, labilitate
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
conduite manipulative, de pedepsire a mamelor prin omiterea inconștientă a injecției cu insulină, ceea ce ar echivala cu posibilitatea autoinducerii unor episoade cetoacidozice frecvente. În general, cercetările privind diabetul zaharat au pornit de la ipoteza că controlul glicemic este determinat de factori psihosociali și familiali. Cercetările au relevat că în familiile mai puțin conflictuale și cu o mai mare coeziune există o corelație mai semnificativă cu o complianță mai bună la tratament și cu un mai bun control metabolic. Extrapolarea rezultatelor obținute pe
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
într-o stare de anxietate, de angoasă, fără nici o participare, ca un act de sacrificiu. Implicarea emoțională majoră a femeii în relațiile cu alte persoane și cu evenimentele vieții de zi cu zi o face mai vulnerabilă la factorii stresanți psihosociali și la frustrațiile inerente ale vieții. Acestă vulnerabilitate se traduce printr-o simptomatologie depresivă destul de extinsă la femeile tinere. Din obseraațiile noastre clinice, femeile care au acceptat cel mai calm noua lor condiție existențială au fost cele care erau la
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
cercetării diabetologice, atât clinice cât și fundamentale, aceasta din urmă, deși lipsită la prima vedere de aplicare practică, putând duce la progrese tehnice importante, așa cum s-au dovedit a fi tehnica determinării hemoglobinei glicozilate sau a autocontrolului glicemic. 7. Răsunetul psihosocial al complicațiilor cronice Prin cerințele și rigorile suplimentare pe care le reclamă, apariția unei complicații cronice reprezintă o nouă fază de readaptare psihologică în evoluția diabetului; care este trăită ca un nou obstacol psihologic în viața pacientului diabetic și care
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
din 1988 și centru pentru formarea psihopedagogică și psihologică a personalului echipei de îngrijire a pacienților diabetici. Este de remarcat luarea în sarcină, cu mult profesionalism, la acest centru, nu numai a aspectelor fiziopatologice dar și gestionarea aspectelor psihofiziologice și psihosociale ale apariției și ale evoluției pe termen lung ale diabetului zaharat. Din punct de vedere al psihologiei medicale, dificultățile de relaționare întâlnite de personalul medical, și din partea pacienților diabetici ar putea fi sintetizate ca fiind de 2 tipuri: a) cele
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
medicul să poată să-l ajute pe pacient să-și exploreze singur soluțiile posibile pe care le va aplica și pe care le imaginează, pentru că de fapt numai pacientul însuși poate oferi indiciile unei strategii adecvate, pertinente și integrate contextului psihosocial de „acum și aici”. În acest sens, din punct de vedere metodologic, se impune necesitatea unei formări psihologice minimale a medicilor pentru dezvoltarea capacităților de ascultare și de comunicare și utilizarea unor tehnici adecvate, cum ar fi: parafrazarea, clarificarea mesajelor
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
mulți factori: - capacitatea de a se confrunta cu diabetul zaharat și de a-și autogestiona tratamentul, cât și integrarea tratamentului la stilul său de viață; - utilizarea unor strategii active de adaptare cu stresul. b) reactivitatea emoțională (rezistența la factorii stresanți psihosociali) și disponibilitatea sa psiho-energetică pentru alte activități extraprofesionale; c) particularitățile de sex și de vârstă ale pacientului diabetic. În Programul de Acțiune pentru diabetici de la St. Vincent (1989) s-a recomandat și monitorizarea indexului OMS de „Well-Being” (6), a gradului
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
și implicit tendința către o complianță scăzută față de tratament la pacienții cu T2DM tratați oral. Indexul situat în registrul mediu indică o stare de reglare fizică și mentală precară, determinată în parte de particularitățile de vârstă, cât și de stresul psihosocial caracteristic vârstei a treia (situația economică mai precară a acestor persoane aflate la vârsta a treia). Un program terapeutic rigid, cu numeroase restricții în regimul de viață (în special privind alimentația) poate induce sentimentul de frustare, de îngrădire sau interdicție
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Strategii de orientare a interacțiunilor cu copilul deficient de auz în vederea declanșării conversației spontane și organizate Prof. psihopedagog Narcisa Nistor Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Comunicarea umană este modul fundamental de interacțiune psihosocială a persoanelor. Comunicarea umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații”. Comunicarea umană, conversația constă în transmisia și schimbul de informații între persoane, în circulația de impresii
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
formative și de grup. Școala tradițională vizează aproape exclusiv un singur tip de relații: profesor-copil deficient. In abordările moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este integrarea socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial, una din laturile neglijate până acum în învățământul special este reconsiderată, alături de educația intelectuală și de educația senzorială. In școala tradițională, grupul nu a fost folosit în procesul recuperării decât în parte, sporadic și intuitiv de către profesorii defectologi. Noile metode
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în psihologie, activitatea sa de cercetare s-a centrat pe adaptarea psihosocială a persoanelor deficiente de auz footnote> a identificat cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
ar clarifica logica, așa cum propune moda structuralistă. Pentru Foster, critica de artă abordează obiectul mai curând din perspectiva unei investigări a propriului său loc și a propriei sale funcții ca practică culturală și din perspectiva articulării altor astfel de reprezentări psihosociale, căutând astfel să separe critic aceste practici și să le conecteze discursiv pentru a le pune în criză în vederea transformării lor. Respingând ideea fetișizării teoriei, Foster preferă abordarea situațională a diferitelor obiecte prin intermediul diferitelor instrumente, gândind teoria asemenea unei "cutii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
obiectul prin interpretare și nici aceea de a-l (re)constitui sub forma unui simulacru critic care i-ar clarifica logica, ci aceea de a-și investiga obiectul în locul lui propriu și de a-l articula cu alte asemenea reprezentări psihosociale, căutând să separe critic aceste practici și să le relaționeze discursiv pentru a le pune în criză cu scopul de a le transforma. Evitând fetișizarea teoriei, Foster preferă să angajeze în discurs diferite obiecte care să întrebuințeze diferite instrumente de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
devin comune.378 Pentru a înțelege cum auto-percepțiile influențează cogniția și comportamentul, psihosociologii denumesc aceste imagini mentale stereotipuri sau categorii. Atât stereotipurile, cât și categoriile prescriu acțiunea și pot fi surprinse în discursul actorilor. Aplicată în domeniul relațiilor internaționale, abordarea psihosocială se concentrează pe auto-percepția individului în relație cu alții, evidentă, spre exemplu, în limbajul statusului și prestigiului prin care liderii promovează anumite politici. Urmărind cele trei stagii de formare a identității, analiștii caută categoriile pe care grupurile le folosesc pentru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ale lui Pavlov) și condiționarea aparentă, adică ființa învață acele manevre și modalități care o satisfac emoțional (produc satisfacție și plăcere) numai după încercări și erori repetate (B.F.Skinner 157). Psihologia modernă introduce termenul de motivație care ar determina dezvoltarea psihosocială a individului. Motivația ar fi acea dorință de a îndeplini un scop ce a căpătat valoare pentru individ, în consecință l-ar determina pe om să învețe. Întrebarea este când și cum un anumit scop capătă valoare pentru individ? Întrebare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin situații în care trebuie să facă față unor situații dificile similare celor întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă, la auzitor, înțelegerea unor lucruri și fapte se poate realiza prin discuții, deficienții de auz au prilejul să-și însușească norme psihosociale, să-și interiorizeze acțiuni ce urmează apoi, să fie transformate în procese psihice, contribuind la dezvoltarea personalității, „interpretând” (Bădescu, V., 2002). Robert L. Baldwin, de la Universitatea Gallaudet, Washington prezintă în studiul “Psihodrama în terapia de grup cu deficienții de auz
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983, p. 14. footnote>. Lecția, în calitate de „microsistem”, captează și reconfigurează într-un mod specific toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai multe momente
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]