5,478 matches
-
clipa În care ajungem la poarta blocului nostru, Îmi sună mobilul, și sar de trei metri. Prea mare coincidența. Precis e detectivul, care vrea să-mi spună că se află În portbagajul automobilului. Sau În clădirea de vizavi, cu o pușcă cu lunetă ațintită asupra lui Luke... Încetează. N-am angajat un asasin. E În regulă. Chiar și așa, În clipa În care Îmi scot telefonul, Îmi tremură mîinile. — Ăă... alo? zic cu nervii Întinși la maximum. — Bună, eu sînt, aud
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
compune un peisaj liric îmbinând straniu intuițiile evanescente și locurile comune. Coordonatele mediului poetic țin de o delicată candoare: „Sufletul meu de băiețel/ E și acum în pod printre uitări” (În pod) sau „Profesorul meu de desen/ Era ca o pușcă de vânătoare,/ Trăgea în copii cu privighetori,/ Trăgea cu copiii în soare” (Profesorul meu de desen). Dar această ingenuitate este doar aparentă: nu este viziunea asupra trecutului a copilului ajuns la maturitate, ci articularea unui spațiu interior în care semnalele
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
Umor englezesc, București, 1993; John Elsom, Mai este Shakespeare contemporanul nostru?, postfața trad., București, 1994; Maria Banuș, Demon între paranteze - Demon in the Brackets, ed. bilingvă, pref. Nicolae Manolescu, București - Londra - Boston, 1994; Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu, București, 1996. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, „Romanian Poems”, TBR, 1983, 237; Andreea Deciu, Să nu ne pierdem simțul umorului, RL, 1994, 1; Dicț. scriit. rom., II, 197-198; Mihaela Anghelescu
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
redactor la „Victoria”, colaborează la „Vremea”, frecventează cenaclul Sburătorul și publică pasager în „Kalende” și „Fapta”. După august 1944, este numit inspector în Direcția Generală a Teatrelor, unde rămâne până în 1950. În 1946, publică volumul Libertatea de a trage cu pușca, premiat de Editura Fundațiilor Regale, după ce, în 1943, sub titlul Pelagră, acceptat de Editura Prometeu, fusese respins de cenzură. După război, scrie la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Tribuna poporului”, „Veac nou”, „Scânteia tineretului”, „Orizont”, „Meridian”. Director, în 1946, al
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
rubrica „Poșta redacției” la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a., conferindu-i o personalitate inimitabilă. În 2003, revista „Adevărul literar și artistic” îi acordă Premiul de Excelență. Câteva dintre temele din Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca, volumul care l-a consacrat pe D. ca voce particulară în cadrul generației sale și al grupului de la „Albatros”, apar conturate încă din „caietul de adolescent” alcătuit din versuri scrise îndeosebi în 1939 și 1940. Predomină, ca o supratemă, starea de
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
și poezia devin anacronice și caraghioase. Luna, primăvara, iubirea și celelalte - sugerează poetul - nu au fost corupte atât de clișeele limbajului („poetic”), cât de secolul acesta violent, nevrozat, robotizat, de înclinația lui către oroare (poemul Libertatea de a trage cu pușca vorbește de o stare de beligeranță atavică și generalizată) și către înstrăinare. „Omul nou”, produsul unui astfel de timp, refuză visul și gratuitatea, a pierdut gândirea vie și darul de a se mira de lucrurile simple: „Tu ești și mare
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
D. este în primul rând reacție la „veac[ul] stupid al tuturor elanurilor grave și puerile”, în care nici un „romantism” (titlul unui poem) nu mai e posibil sau apare, de fapt, răsturnat. Că poemele din Libertatea de a trage cu pușca nu se rezumă la pura frondă, ci sunt semnul unei resurecții lirice o dovedește revenirea la certitudinile simple și stenice, mărturisită în ultimul poem al volumului. După 1946, urmează un hiat de aproape două decenii până la volumul următor. În răstimp
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
exercițiu al contestației, stilul, ca și omul, refuză să îmbătrânească. Cu aerele lui băiețești și cu ironia pătrunzătoare, Geo Dumitrescu este unul dintre poeții cei mai importanți de azi. EUGEN SIMION SCRIERI: Aritmetică, București, 1941; Libertatea de a trage cu pușca, București, 1946; Bicazul ieri, azi, mâine, București, 1963; Aventuri lirice, București, 1963; Nevoia de cercuri, București, 1966; Jurnal de campanie, București, 1974; Africa de sub frunte, pref. Eugen Simion, București, 1978; Versuri, pref. Lucian Raicu, București, 1981; Biliard - Billard, ed. bilingvă
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Africa de sub frunte, pref. Eugen Simion, București, 1978; Versuri, pref. Lucian Raicu, București, 1981; Biliard - Billard, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, București, 1981; Aș putea să arăt cum crește iarba, pref. Eugen Simion, București, 1989; Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, București, 1994; Libertatea de a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Lucian Raicu, București, 1996; Câinele de lângă pod, București, 2000; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 2000; ed. 2
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Raicu, București, 1981; Biliard - Billard, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, București, 1981; Aș putea să arăt cum crește iarba, pref. Eugen Simion, București, 1989; Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, București, 1994; Libertatea de a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Lucian Raicu, București, 1996; Câinele de lângă pod, București, 2000; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 2000; ed. 2, pref. Daniel Cristea-Enache, București, 2002. Antologii: 1917. Antologie lirică, București, 1957
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
poate fi în măsură să împiedice comiterea uni act terorist, fie furnizând poliției o informație-cheie (cum ar fi descrierea mașinii închiriate care urmează să fie utilizată în actul terorist), fie sabotând direct atentatul cu bombă (de exemplu, înlocuind praful de pușcă cu rumeguș) sau alte echipamente. Așa cum explica Shlomo Gazit, fost director al Direcției de Informații Militare israeliene, Aman: Sunt foarte puține organizațiile șteroristeț care pot funcționa într-un sistem de compartimentare totală și care nu depind de rețele locale de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
desemnează în G., după expresia lui Gheorghe Crăciun, „un personaj camilpetrescian”. SCRIERI: Doisprezece prozatori (volum colectiv), Cluj-Napoca, 1988; Scene din viața lui Anselmus, București, 1990; Fragmente salvate (1975-1989), pref. Vladimir Tismăneanu, Iași, 1996; Propoieziții, Satu Mare, 1998; Exerciții de tragere cu pușca de soc, Pitești, 1998; (Re-)citindu-l pe Eminescu. În umbra Timpului, Bistrița, 2000; OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Logodnica mecanicului Gavrilov, Cluj-Napoca, 2002. Antologii: Șase basme minunate toate într-o singură carte..., [Brașov
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
lui Tudor Vianu, știrile comentate din actualitatea culturală și literară, revista revistelor, ca și segmentul de divertisment, alcătuit din aforisme, epigrame etc. Alți colaboratori: Cornelia Ștefănescu, Al. Husar, Ion Stratan, Constantin Coroiu, Florin Paraschiv, Silvia Barbu, Mihai Cimpoi, Ion M. Pușcă, Corneliu Fotea. M.W.
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
Vară de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui S. din Vară de amiază și Amiaza lui Empedocle (1983) se înscriu frecvent într-o dicțiune solemnă, ceremonioasă, care amintește
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
acestea rămânând în fundal, definite in absentia, ci de percepția evenimentelor la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
el/ea identitatea, ca pe un fel de veșmînt neîncăpător, care trebuie ajustat, desfăcut și refăcut pentru a deveni comod și firesc. Scenariul e cumva previzibil: băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca fiind o interioritate secretă și difuză, este o idee
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
pline închisorile de boieri și grosurile de cei săraci, de-i bătiè și-i căzniè cu capetiele pen garduri, și leșinați de foame, și bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”. „Și giupâneasă sărace - continuă Neculce - încă le lega la pușci și le închidè la simeni pentru bani”. A închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
proprietățile substanțelor și plantelor indigene. Reîntoarcerea autorului la Lahore, În 1839tc "Reîntoarcerea autorului la Lahore, În 1839" În timpul celei de-a doua șederi În Lahore am fost din nou desemnat „medic al curții” și superintendent al fabricii de praf de pușcă și al celei de armament 44. Dar-ul-Shefa, spitalul orașului, se afla sub conducerea fraților Aziz Uddin 45 și Nur Uddin 46, ambii fachiri bogați 47, cărora guvernul le distribuia fonduri pentru procurarea zilnică a medicamentelor necesare; dar cu toate că În acea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ce afecțiune a fost vorba: probabil Amaurosis. În afară de atribuțiunile deja menționate, durbarul mi-a Încredințat sarcina Înființării unui spital În cadrul Închisorii din Lahore, care se afla pe același loc unde cu puțin timp În urmă Înălțasem fabrica de praf de pușcă. În ultimii doi ani ai conducerii mele (1848 și 1849), din efectivul de 800 de prizonieri doar 21 de persoane au decedat În cursul unui an și aceasta În urma unor leziuni foarte grave, a marasmului sau dizenteriei. Atât Închisoarea, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
risca să fim omorâți cu focuri de armă, am hotărât să ne supunem chemării, apropiindu-ne de țărm. N-am reușit să vedem pe nimeni până În momentul În care am tras la mal, unde am dat de opt indivizi goi pușcă și Înarmați cu bâte, care, după ce au legat barca, au sărit În ea și ne-au prădat bagajele. În timp ce banda de hoți se afla la proră, unde scotoceau buzunarele Însoțitorului meu, slujitorul proprietarului bărcii, care se afla la pupa, Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dovedi că nici măcar transformarea mercurului În argint nu era posibilă. Ulterior, afirmațiile mele s-au verificat, descoperind că, de fapt, alchimia doctorului nu viza altceva decât fabricarea de monede false. Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahoretc " Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahore" Ranjit Singh mi-a acordat o foarte mare Încredere și a insistat să accept numirea mea În fruntea unui departament de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
verificat, descoperind că, de fapt, alchimia doctorului nu viza altceva decât fabricarea de monede false. Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahoretc " Autorul este numit superintendent al unei fabrici de praf de pușcă și armament, la Lahore" Ranjit Singh mi-a acordat o foarte mare Încredere și a insistat să accept numirea mea În fruntea unui departament de artilerie sau În funcția de guvernator al unei provincii, precum generalii Ventura, Avitabile sau dr.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
funcția de guvernator al unei provincii, precum generalii Ventura, Avitabile sau dr. Allen. Am refuzat, considerând că nu aveam suficiente calități pentru a Îndeplini o asemenea funcție În mod corespunzător. Am acceptat În schimb să conduc fabrica de praf de pușcă și să administrez depozitul de armament, căci mi se oferise posibilitatea alegerii postului. În pofida numeroaselor mele sarcini, foarte solicitante de altfel, m-a cuprins nostalgia și dorința arzătoare de a-mi vizita țara natală - pe care nu o mai văzusem
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
urzeau cu Dhian Singh asasinarea lui Sher Singh. Nu doar regele, dar și ministrul erau informați unul despre celălalt că fiecare făcea pregătiri de război - și mai știau, de asemenea, că cei din neamul Scindawalla se aprovizionaseră cu praf de pușcă, gloanțe și soldați. Prietenii l-au avertizat chiar În numeroase rânduri pe Sher Singh să fie cu ochii În patru, sfat căruia de altfel nu-i dădu nici o atenție, permițându-le astfel să-și făurească planurile. Fiecare credea că lovitura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceste dăți, pe când se afla În grădina regală (Shahbelore) cu scopul de a trece În revistă trupele Scindawalla, fiind așezat dinaintea ferestrei unei mici Încăperi astfel Încât să-și poată vedea soldații, Ajit Singh se apropie de el arătându-i o pușcă de vânătoare cu două țevi care era Încărcată. O prezentă ca și cum ar fi fost vorba de un cadou (nazerana) - dar când Sher Singh Întinse mâna să o primească, acesta fu Împușcat pe loc. Fiind dispuse În fața geamului, trupele lui Ajit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]