4,867 matches
-
finalul pledoariei a adresat retoric, o întrebare completului de judecată: „Păi dânsul, ca avocat, nu știa că nu are voie să împrumute bani cu o asemenea dobândă?” Și astfel l-a scăpat Tomescu pe „Radu Spital” de ani grei de pușcărie. Înainte de proces însă, Nichita Tomescu l-a întrebat pe Radu: „Bine, bine, eu te scot din pușcărie, dar unde-s banii?" Radu i-a răspuns spășit: „Măi Nichita, tu mă întrebi așa ceva? Doar de la tine am învățat: pe ei, pe
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
nu are voie să împrumute bani cu o asemenea dobândă?” Și astfel l-a scăpat Tomescu pe „Radu Spital” de ani grei de pușcărie. Înainte de proces însă, Nichita Tomescu l-a întrebat pe Radu: „Bine, bine, eu te scot din pușcărie, dar unde-s banii?" Radu i-a răspuns spășit: „Măi Nichita, tu mă întrebi așa ceva? Doar de la tine am învățat: pe ei, pe ei, pe ei!” (adică pe cai). „I-am cheltuit la cursele de cai”. „De atunci a rămas
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
taie sare la ocnă Năstase, osânditul, din „Tinca”, tâlharul cu figură de Adonys, din „Fătălăul”, spărgătorul pios din „Candori”, argintarul, fabricant de bani falși din „Lache”, milogul înzestrat cu har de vindecător din „Sfântul”, dezertorul mâncat de șobolani în beciul pușcăriei „Ion Ion”. Cina amară a deținuților din „Cina”, înregistrarea la morgă a decedaților din „Dimineața”, chinul recluziunii din „Streche”, judecățile asupra condiției umane din „Serenadă”, „Morții”, Generații”, „Ceasul de apoi”, acesta este universul tragic al „Florilor de mucegai”. Convoiul hoților
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
întreg în Basarabia, într-un sat răzeșesc. Erau 3.600 de oameni. Toți, cu colonelul în frunte, până la ultimul soldat..." Între anii 1942-1948, Părintele a trecut prin mai multe lagăre comuniste sovietice. "Mie niciodată nu mi-a fost foame la pușcărie. Nu mi-a fost foame nici în lagăr. Am plutit pe deasupra acestor greutăți, din lagăr sau pușcărie, cu ajutorul lui Dumnezeu! Am avut un învățător care nu se sătura niciodată. Îi dădeam o jumătate din porția mea și eu mă simțeam
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
până la ultimul soldat..." Între anii 1942-1948, Părintele a trecut prin mai multe lagăre comuniste sovietice. "Mie niciodată nu mi-a fost foame la pușcărie. Nu mi-a fost foame nici în lagăr. Am plutit pe deasupra acestor greutăți, din lagăr sau pușcărie, cu ajutorul lui Dumnezeu! Am avut un învățător care nu se sătura niciodată. Îi dădeam o jumătate din porția mea și eu mă simțeam sătul. Ce te miri? De ce te miri? Nu-i nimic de mirare. Era cine să suplinească lipsurile
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
un învățător care nu se sătura niciodată. Îi dădeam o jumătate din porția mea și eu mă simțeam sătul. Ce te miri? De ce te miri? Nu-i nimic de mirare. Era cine să suplinească lipsurile astea! Și am ieșit din pușcărie perfect sănătos, și din lagăr din Rusia, am venit tot perfect sănătos. N-am avut nici o boală. Ne băteau cu ciomege pe toți la rând, ca barbarii. Bătăi, păduchi, râie, munci supraomenești, dar eu eram fericit..." Întors în țară, în
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
a instinctelor umane sălbatice și ucigașe. Panait Istrati a fost un socialist ateu agresiv, participant la mișcarea sindicală din Brăila, publicist în presa muncitorească din România anilor 1900 și susținător al revoluțiilor bolșevice din 1905 și 1917. A făcut și pușcărie alături de IC Frimu. În 1916, Istrati pleacă în Elveția lui Lenin, iar în 1920 la Nisa, unde devine fotograf ambulant pe ”Promenade Anglais”. Aici cade în depresie datorită societății burgheze egoiste pe care o învinovățește de toate crimele și încearcă
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
un intrând care pornea din Calea Victoriei. Până atunci însă, aveam să tremur de câteva ori, luat de furtunile tunetului din vocea lui Petre Țuțea, care, abia ieșit în stradă, începuse discursul. Despre ce? Despre români, ruși, comuniști, trădători, lichele, neisprăviți, pușcării, marea închisoare a spiritului care este țara noastră și, imediat, despre politica dezastruoasă a marilor puteri ale gogoloiului pământesc! Toate bune și frumoase, numai că noi treceam prin fața ambasadelor de pe Bulevardul Dacia, cu milițieni la poartă, în uniformă, și cu
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi de stat prin Africa și le bagă pe gât produsele românești, face rost de valută, să nu mai depindă de muscali. - Da, murmur eu. - Când am ieșit din pușcărie, i-am trimis un memoriu în 64 de puncte, în care i-am explicat, pe limba lui de prost, să înțelegă și el, principiile de guvernare ale unui stat național. Le-a priceput. Le aplică punct cu punct. Face el
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Dacia” din Cluj, unde director era Al. Căpraru, redactorul de carte, Viorica Mării (sora lui D.R. Popescu), după ce l-a citit, mi-a spus textual: „Tovarășe Țene, romanul nu se poate publica. Dacă l-aș publica am intra amândoi în pușcărie!”. „Chipul din oglindă” este o frescă a societății românești din perioada ceaușistă, o critică aspră a politicii economice de atunci. Deci cam așa a fost o întoarcere la marea iubire, orașul Drăgășani! Așa cum își intitulase un volum de poezie prietenul
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
îi este foame; el ajunsese să stăpânească toată ceatea, cine îi era împotrivă își sfârșea zilele în închisoare - când nu a mai avut unde să-și încercereze supușii, a dărâmat zidurile, dar nu ca să le dea drumul, ci să facă pușcăriile mai mari; apoi și-a schimbat planul, a înconjurat cu ziduri toată cetatea, nu ca să se apere de neprieteni, ci ca să-i țină închiși acolo pe supuși: ziduri groase, pâine puțină și cât mai mulți dulăi! Referință Bibliografică: pâinea și
PÂINEA ŞI DULĂII de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361660_a_362989]
-
milenii am apucat-o către un destin care ne surpă din toate părțile, de jos și de sus, din față și din spate, ne macină și ne duce cu apele care ne învălmășesc, ne înghit și ne abandonează hăurilor. Gem pușcăriile de osândiți înșfăcați și săltați, ca în stalinism, colcăie țara de justițiabili, ași de inventivitate în acoperirea urmelor și încrengarea de complicități de siguranță. Condiția sine-qva-non a libertății în România contemporană este infracționalitatea colectivă, cu precondiționarea: „te trag după mine
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
și mari inegalități. Ce mulți români nu vor avea un cozonac, ce mulți români vor fi singuri, în temnițe, sau bolnavi, îmbrăcați în haine necălduroase, fără jar sub plite, fără case, fără noroc... sleiți... descurajați...! Sosește Crăciunul și zace în pușcărie un om bun cu sărmanii. Dincolo de uși de fier, zăvorâte și sub ocnițe cu grătare suferă sub crucea osândei cel care e milos, cel care dăruie sărmanilor, cel care e credincios: Gigi Becali! Acțiunea umană a gândirii ne acordă libertatea
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
și sub ocnițe cu grătare suferă sub crucea osândei cel care e milos, cel care dăruie sărmanilor, cel care e credincios: Gigi Becali! Acțiunea umană a gândirii ne acordă libertatea întrebării: Pentru ce? De ce a fost aruncat omul acesta în pușcărie? Nu putea să-și ispășească vreo greșeală în libertate? Chiar și la nivel de întrebare nu mai există o stare de libertate fără teamă, pentru nimeni, azi. Dar întrebăm, cu bătaia inimii pulsată în răzvrătire: Când binele, mila, ajutorul stau
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
Ce jocuri cifrate încarcă pedeapsa lui Gigi Becali atât de greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți? Plânsul nefericiților nu rupe obstacolele libertății unui om aruncat în fundul pușcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roșca îl plânge, îi glăsuiește balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceștia, loviți cândva de sinistru locuiesc acum în casele ridicate de Gigi Becali. Dar există proba faptei după care, pentru a
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
în libertate, dacă va fi greșit? Sosește Crăciunul! În care timp, Gigi Becali rămâne în continuare părăsit de propriile puteri de a se elibera, timp în care acțiunea deschisă a libertății de a face bine oamenilor se oprește la gratiile pușcăriei. Sosește Crăciunul și Gigi Becali varsă lacrimi după gratii, iar în afara celulei osândei, lumea nu-l acuză, nu-i găsește vină care să biruie peste binele pe care l-a făcut condamnatul. Și atunci, temnița este în exteriorul societății? Și
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
trist, înlăcrimat e crucificat după gratii. Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva! În țara înădușită de plâns, sosește Crăciunul și vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din pușcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiți, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gigi Becali. Cei care nu se pot salva / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
să-l împușc. Nu știu cum am ajuns colonel. Fiind fiu de învățător nu eram prea bine privit, țăran sărac sau muncitor necalificat, astea erau piesele bune la dosar. Dar șeful de la cadre era fiu de preot legionar. Tat-su era la pușcărie, lui nu prea îi păsa. Poate de aia îl țineau. Acum merg în Cișmigiu, vara, mai joc un șah, table și remy nu joc că jocu-i pe bani. Banul e ochiul dracului, mi-a spus și tata. Nici de la contabilul
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
vederi cu care mergeau pe la diferite demonstrații ale opoziției pentru a populariza programele acestor partide. începuse o luptă acerbă pentru putere între foștii comuniști și securiști și adversarii lor care încă nu avuseseră timp să se organizeze. Ieșiți proaspăt din pușcării, bătrâni și bolnavi, membri partidelor istorice care mai trăiau erau împiedicați să-și desfășoare activitățile lor politice. În Frontul Salvării Naționale intraseră fel de fel de oameni de diferite orientări politice pentru a fi legitimat ca organ cental. Dizidenți, vechi
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
de cocoașă. Mai avea și un nas mare, de gospodar. Nu mai trebuia să deschidă gura ca să te facă să râzi. A primit ordin să plece în misiune pe linie de cadre, să caute clienți pentru școala de subofițeri de pușcărie. Nu era chiar așa de ușor să găsești băieți așa cum cerea partidul: să fie cuminți, ascultători, cazier curat, nu prea deștepți, bine făcuți ca să poată bate la hoți, să inspire teamă în rândul răufăcătorilor. Nu pleca singur, împreună cu el mai
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
Puteau să jure că nu vor mai călca vreodată prin satul acela, cu atât mai mult la acei gospodari! Au trecut anii. Să fi fost 15, să fi fost 20? Cine mai știe! Unii au murit, alții s-au născut. Pușcăriile se umpleau din ce în ce mai mult cu materie vie. Oameni certați cu legea, cu Dumnezeu, cu familia, cu ei înșiși. Era necesar să fie școlarizate cât mai multe cadre. Statul român, în loc să intervină asupra cauzei, acționa taman invers, adică asupra efectului cauzei
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
munți, păduri, dealuri, câmpii, petrol, aur, ieșire la mare, de când mă știu, am dus-o din ce în ce mai rău. Remarcându-se în munca de cadre, cei doi colegi au fost iarăși trimiși în misiunea de a recruta viitoare cadre de nădejde a pușcăriilor. Era ceva bun, aveai diurnă, se plătea transportul, mai câștigai un ban. Au luat-o la talpă prin satele Moldovei, prin zonele sărace. Cei mai înstăriți nu prea se îngrămădeau să devină militari. Acum e alta situația. Mulți ar vrea
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
nici un credincios care să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... În acest sens, de pildă, Părintele Ioan de la Recea îmi mărturisea, plin de emoție că „Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe”... Găsirea unei explicații
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
noastre cu fiecare zi care trece surâde lumea a belșug miros Carpații a mere și-a prune și Pan cântă la un pian bolnav de ciumă cu disperare spunând adevăruri nespuse pline de înțelepciune îmbogățiții tranziției își scriu memoriile prin pușcării apoi își trag câte-un glonț în cap mașinile pe autostrăzile imaginare fug una după alta pentru niște himerice clipe de fericire justiția coboară peste noi și ne întreabă ce-am făcut până acum taie câte un cap câte un
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
zdrențuite ale unui carnețel cu coperți roșii, slinoase. - Notează toa’șu Gheban ca să-ți dea ăia primă dă unu mai, răcni ca să audă toată lumea Chițoi, un tânăr care, cu regularitatea creșterilor prețurilor la apa rece, intra pentru câteva luni la pușcărie, de unde de altfel se întorcea refăcut fizic, rumen în obraji și cu mult dor de viață! - Băiii, Nel’le, nu fi prost bă, că io-mi notez aicia distribuția materialelor dă miting bă, că io am în inventar tot ce
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]