2,057 matches
-
au fost postate între Gemioncourt și Pireaumont pentru a oferi sprijin. Wellington a poziționat șapte batalioane britanice la 500 de metri sud de Quatre Bras și patru batalioane hanovriene pe drumul Namur. Această forță puternică era completată de Regimentul 95 Pușcași și bateria lui Rogers. Regimentul 28 britanic a fost trimis pentru a întări trupele olandeze din Gemioncourt. Coloanele franceze au traversat pârâul și au fost întâmpinate cu salve puternice trase de către infanteria britanică și germană. Focul era copleșitor iar francezii
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
și un batalion din Regimentul 92 în stânga, în șanțul de lângă drum. Deoarece Braunschweigerii și câțiva scoțieni formau prima linie, aceștia sufereau pierderi din cauza focului de artilerie. Trăgătorii din divizia lui Foy înaintaseră printre tufișuri și de-a lungul pârâului. Alți pușcași trăgeau din flanc, din pădurea Bossu. Focul acestora era destul de enervant pentru aliați. Maiorului von Rauschenplat i-a fost smuls brațul de către o ghiulea iar maiorul von Cramm a fost rănit mortal. Infanteria din Braunschweig asupra căreia se trăgea s-
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
englez și două companii de "jägeri" din Braunschweig, singurele trupe care până acum fuseseră capabile să opună rezistență în acea parte). Tocmai fuseseră atacate cu atâta forță, încât fuseseră alungate din satul Pireaumont și împinse înapoi atât de departe, încât pușcașii inamici puteau trage asupra capului coloanei primei brigăzi hanovriene, care se afla pe drum. Alten a trimis Batalionul I Luneburg în față pentru a alunga din nou inamicul din satul Pireaumont, pe care infateria din Braunschweig fusese nevoită să-l
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
după vinderea fostului golgheter Victor Dobrescu la Fc Torino(Italia), pe urmă a căpitanului Laurențiu Rus ajuns la Dinamo București. Unul dintre cei mai buni juniori a ajuns în vara acestui an la un acord cu Inter Milano(Italia), George Pușcaș petrecând ultimul an (2013) sub formă de împrumut la echipa milaneză, de la FC Bihor. Majoritatea foștilor juniori de la academie, se regăsesc la FC Bihor, LPS Oradea sau CS Osorhei.
CF Liberty Oradea () [Corola-website/Science/310955_a_312284]
-
Fighter sau pe scurt JSF, este proiectul inițiat de Guvernul American cu privire la un avion stealth ultramodern, de generația a 5-a. Boeing și Lockheed Martin au luat parte la cursa pentru construirea unei aeronave capabile să satisfacă cerințele Forțelor Aeriene, Pușcașilor Marini și Marinei Americane. Progarmul "JSF" a fost rezultatul contopirii a două proiecte menite să construiască avioane pentru înlocuirea aeronavelor aflate în prezent în serviciu activ. Cele două proiecte sunt Avion ușor de vânătoare economic (CALF - "Common Affordable Lightweight Fighter
Programul Joint Strike Fighter () [Corola-website/Science/310963_a_312292]
-
două proiecte sunt Avion ușor de vânătoare economic (CALF - "Common Affordable Lightweight Fighter") și Avion avansat de atac la sol (JAST - "Joint Advanced Strike Technology"), primul dintre acestea fiind inițiat pentru înlocuirea avioanelor F-16 Fighting Falcon din Forțele Aeriene și Pușcașii Marini SUA, iar cel de-al doilea a fost inițiat tot pentru înlocuirea aeronavelor F-16, din serviciul Marinei Militare. În Noiembrie 1995, Regatul Unit a semnat un memorandum prin care a devenit partener al acestui proiect, si a acceptat să
Programul Joint Strike Fighter () [Corola-website/Science/310963_a_312292]
-
Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția științe politice. Împreună cu Emil Boc, Vasile Pușcaș și Vasile Boari alcătuiește un grup de inițiativă care în 1995 creează prima facultate de științe politice din România, Facultatea de Jurnalism și Științe Politice a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Din 1997 devine lector, apoi conferențiar universitar la Facultatea de
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
danie prin care voievodul Ioan de Hunedoara a donat lui Simion Magnus, castelanul Tălmaciului precum și urmașilor săi, jumătate din prediul (cătunul) Reken — Racovița de astăzi. Fiind localitate de frontieră, satul a fost asimilat de timpuriu în unitățile de plăieși și pușcași, culminând cu militarizarea sa totală în cadrul Companiei a VII-a a Regimentului I de Graniță de la Orlat,în perioada 1765-1851. În perioada 1698-1765, premergătoare înființării graniței militare, populația s-a confruntat cu conflicte interconfesionale cauzate de procesul de unire a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
etc. Din punct de vedere al componenței sociale, în sat trăiau: "iobagi", dotați cu „sesii iobăgești” în suprafață de 10-15 jugăre; "jeleri" fără sesii, dar obligați să presteze și ei anumite „robote”; "plăieși" ce erau obligați a păzi granițele țării; "pușcași", "curieri" și "libertini", unul dintre aceștia fiind Ion Bobanga, menționat în anul 1765, căsătorit cu Maria, una din surorile lui Ștefan Hadju, nobil de Racovița. În cel de-al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Tereza, Curtea de la Viena
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
50%, printre cele mai înalte din prima zi de debarcare. Debarcarea blindatelor s-a dovedit un succes, curățând căile de înaintare a infanteriei. În ciuda tuturor greutăților, canadienii au reușit să înceapă înaintarea după numai câteva ore. Regimentul I blindate și pușcașii regali canadieni și-au îndeplinit obiectivele stabilite pentru Ziua Z, când au reușit să atingă șoseaua Caen - Bayeux, aflată la 15 kilometri de zonele de debarcare. Unitățile canadiene au fost singurele care și-au îndeplinit obiectivele stabilite pentru prima zi
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
momentul debarcărilor condițiile de debarcare de pe plaje nu erau cunoscute cu certitudine. Aceste greutăți aveau să devină învățăminte pentru [[operațiunea Overlord|debarcările din Normandia]], care au beneficiat de o uriașă muncă depusă în operațiunile de recunoaștere din perioada de dinaintea invaziei. Pușcașii batalionului 1 american debarcați la est de Oran au capturat rapid bateria de coastă de la [[Arzew]]. Infanteria americană a încercat un atac direct asupra portului („Operațiunea Rezervistul”), pentru a împiedica distrugerea instalațiilor portuare și [[Sabordare|sabordarea]] vaselor din [[radă]]. Atacul
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
Pe un Minei din 1838, cumpărat în 1889 de Balint Ioan a Vasilichii Bodogului, este o amplă însemnare privind construirea lăcașului: „Această sfântă Biserică s-au edificat de meșter Tămaș David din Curtuiuș, de Ioan Pop din Antăș și de Pușcaș Nicolae tot din Antăș. Acești trei meșteri au făcut biserica din două biserici din care una au fost biserica din locu și din biserica cumpărată din Olpretu. S-au edificatu această biserică în anulu 1909 și 1910 și s-au
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
(în ) a fost un teritoriu militarizat care a făcut parte din fâșia strategică Militärgrenze (Granița Militară), care în secolul al XVIII-lea se întindea din Voivodina până în Năsăud. După desființarea organizației plăieșilor și a pușcașilor, Curtea de la Viena a hotărât militarizarea regiunilor transilvănene de la granița cu Moldova și Țara Românească, prin înființarea pe aceste teritorii a unor regimente grănicerești formate din rândurile populației locale. Considerentele care au stat la baza acestei hotărâri au fost: Înființarea
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
unități de geniști dotați cu arme grele. Armata a 11-a de Gardă sovietică a atacat pe 23 iunie pe direcția orașului Orșa, dar a înaintat foarte puțin în faza inițială a atacului. A doua zi însă, divizia I de pușcași de Gardă a reușit să străpungă frontul german mai slab apărat din regiunea mlăștinoasă de la nord de pozițiile diviziei a 78-a germane, care a primit în această situație să se retragă pe o linie de apărare aflată mai la
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
să neutralizeze numeroase baze militare strategice nipone. La toate acestea se adăugau pierderile provocate transpoturilor comerciale japoneze de submarinele aliate, ceea ce a dus la sufocarea economiei japoniei și la împosibilitatea ei de a aproviziona corespunzător armata. La începutul anului 1945, pușcașii marini americani cuceriseră controlul asupra Insulelor Ogasawa, după o serie de lupte dure, precum cea de la Iwo Jima. Aceste cuceriri au marcat începutul luptelor pe teritoriul național nipon. În timpul anilor 1943 și 1944, forțele aliaților, sprijinite de uriașele resurse ale
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
Carson ca ministru al construcțiilor de locuințe și al dezvoltării urbane, pe investitorul de capital privat Steven Mnuchin ca ministru de finanțe (secretar al Trezoreriei), pe investitorul miliardar Wilbur Ross ca ministru al comerțului, pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor marini James Mattis ca ministru al apărării, pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor marini John F. Kelly ca ministru al securității interne, pe omul de afaceri Andrew Puzder ca ministru al muncii, pe directorul general al "ExxonMobil" Rex Tillerson
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
capital privat Steven Mnuchin ca ministru de finanțe (secretar al Trezoreriei), pe investitorul miliardar Wilbur Ross ca ministru al comerțului, pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor marini James Mattis ca ministru al apărării, pe generalul în retragere al Corpului pușcașilor marini John F. Kelly ca ministru al securității interne, pe omul de afaceri Andrew Puzder ca ministru al muncii, pe directorul general al "ExxonMobil" Rex Tillerson ca ministru al afacerilor externe (secretar de stat), pe fostul guvernatorul al Texasului Rick
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
menținerea lui deschisă doar pentru militarii Armatei a 9-a, civililor fiindu-le interzis accesul pe susnumita cale de evacuare. Tanchiștii au avansat, traversând autostrada Berlin-Dresda, până când au atins liniile sovietice defensive stabilite la Baruth de Divizia a 50-a pușcași de Gardă, întărite cu tancuri grele îngropate și de Divizia a 329-a de pușcași. În momentul în care tancurile germane au atins liniile sovietice, efectivele lor erau deja împuținate de focul artileriei și aviației sovietice. Germanii au încercat executarea
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
pe susnumita cale de evacuare. Tanchiștii au avansat, traversând autostrada Berlin-Dresda, până când au atins liniile sovietice defensive stabilite la Baruth de Divizia a 50-a pușcași de Gardă, întărite cu tancuri grele îngropate și de Divizia a 329-a de pușcași. În momentul în care tancurile germane au atins liniile sovietice, efectivele lor erau deja împuținate de focul artileriei și aviației sovietice. Germanii au încercat executarea unei manevre de învăluire la Baruth, tentativă care s-a încheiat cu un eșec. În ciuda
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
și așchiile sărite din trunchiurile pomilor distruși de explozii. În noaptea de 28 aprilie, germanii au încercat pentru a treia oară să străpungă încercuirea în regiunea Halbe. Ei au reușit să depășească liniile defensive ale Diviziai a 50-a de pușcași de Gardă și au creat un coridor de la Halbe spre vest, dar cu mari costuri umane și materiale. În cursul aceleiași zile și în ziua care a urmat, sovieticii și-au întărit flancurile și au atacat din sud, zona localității
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
de la Brest-Litovsk de partea sovietică, Regiunea apuseană de apărare a fost transformată în Armata de Vest pe 15 noiembrie 1918, cu garnizoana principală în Smolensk. Această armată era formată din Divizia de infanterie lituaniană Pskov, Divizia a 7-a de pușcași Vitebsk și unitățile teritoriale ale celui de-al doilea Front de apărare. Pe la sfârșitul anului 1918, efectivele Armatei a 16-a (de Vest) erau de aproximativ 19.000 de oameni, dotați cu doar 8 tunuri și 261 de cai. În
Armata de Vest (Rusia) () [Corola-website/Science/305017_a_306346]
-
inamicul spre Nistru. După trei zile de urmărire inamicul înfrânt a dispărut din fața noastră, astfel că regimentul a continuat înaintarea, cu avangarda în față, fără a mai fi în contact cu acesta. În capul regimentului, după avangardă, urma compania 1 pușcași care era întărită cu un pluton de mitraliere din care făceam parte și eu. Atunci când compannia trecuse aproape în întregime peste rambleul căii ferate Bălți, Râbnița, la imediat sud de satul Mateuți, asupra ambelor flancuri ale acestei subunități s-a
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Ofițeri de Infanterie și Cavalerie" din București, pe care a absolvit-o în 1897. La 1 iulie 1897 a fost avansat în gradul de sublocotenent de infanterie, prin decret regal, și a fost repartizat în funcția de comandant de pluton pușcași, la "Regimentul 14 Dorobanți" Roman. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 13 ani, fiind avansat la gradul de locotenent, la 7 aprilie 1900 și căpitan la 10 mai 1907. În toamna anului 1910 a fost trimis să-și completeze
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
Tătăranu”. " Referitor la incidentul de la Dorohoi, Jurnalul de operații al Regimentului 29 infanterie precizează: "„În ziua de 24 iunie 1940, la ora 0.30, s-a primit ordinul nr. 8 al Grupării tactice Dumbrava Roșie, ca să deplaseze o companie de pușcași pe direcția șoseaua Maghera-Dorohoi cu misiunea de a întâlni o companie de grăniceri sub comanda căpitan Teohari, plecată în direcția Maghera, și a căuta prin tact să oprească și să o tempereze, aducând-o la Maghera, întrucât, din informațiuni, ostașii
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
de la admitere a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu. Acesta i-a fost profesor protector și i-a oferit o bursă când a aflat că Ciubotărașu avea talent literar. În 1932 și-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de pușcași mitraliori. Îndemnat de protectorul său, s-a înscris la facultatea de istorie, însă preocuparea de bază i-a fost poezia și publicarea în revistele locale la care contribuiau scriitori și poeți marcanți, între care George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]