2,739 matches
-
Constantinopolei. Svetoslav adună oaste mare de slavi; câteva mii de unguri și de pecenegi se uniră asemenea cu dânsul și astfel trecu Balcanii, arse orașele și satele în drumul său, iar locuitorii luară câmpii, fugind care încotro. Rușii luară Filipopol puind in țeapă 30000 de greci și de bulgari și își așezară tabăra între Adrianopole și Constantinopole, cam în locul în care se afla astăzi orașul Ciadal-Borgas. Împăratul bizantin trimise împotriva lui pe arhistrategul Bardas, c-o oștire mică, însă bine disciplinată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ordinea zilei, adică la verificarea alegerii d-lui Marghiloman (Buzău). Aici erau 21 de alegători contestați. Termenul era tocmai cel pus la alegerea d-lui Maiorescu, dar fiindcă era alt creștin, Adunarea n-a recunoscut absoluta identitate a cazului, ci, puindu-se la vot contestarea aceasta, a rămas nehotărâtă, din cauza parității de voturi. Nu putem mântui fără a mustra cum se cuvine încă o necuviință a d-lui Holban. Citând cazurile Carp și Dim. Rosetti, d-sa s-a rugat de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hârțuit într-una de oștirile românești, el se retrage cu rușine peste Dunăre. După moartea în prinsoare a lui Baiazid, ajunge în Europa împărat turcesc Suleiman, pe care Mircea îl subminează sistematic și-l răstoarnă cu trupele și banii săi, puind în locu-i pe Musa, tot fiu al lui Baiazid, dar prieten personal și frate de cruce al lui. În tot timpul acesta Bulgaria proprie este numai un vilaiet turcesc, desființată cu totul ca stat. În fine, după ce Mohamed 1 învinge
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se pierd sau se câștigă prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă. Cumcă am ajuns de-a vedea trecut în protocoalele de la Berlin terminul umilitor de schimb e un fruct al domniei radicalilor care, nepuind nici un preț (amanet, chezășie, zapis) pe sângele vărsat al românilor, era neapărat ca ușurința lor să aibă drept urmare disprețul din partea Congresului. Clara pacta, boni amici. C-un tratat în regulă cu Rusia în momentul intrării în luptă nu mai era
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bine, iată că sosi momentul, singurul moment avantagios în care puteau îndrepta colosalele greșeli ce le făcuse, puteau șterge promisiunile verbale ce le vor fi rostit, și liberalii noștri sânt din nou trași pe sfoară - cu voia lor proprie poate - puind temei pe vorbe măgulitoare în loc de-a încheia un tratat cu punctele pe i, în care să se garanteze fără înconjur și de-a dreptul Basarabia. Acesta este istoricul pe scurt al fazelor cari au precedat misiunea Ignatief. Câtă vină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dentîi șase ani ai posesiunii locuitorii erau liberi de orice dare fonciară, ba chiar de darea numită a răscumpărării serviciului militar. După douăzeci de ani coloniștii devin proprietari definitivi ai pământurilor ocupate. Trăind sub regimul unei absolute libertăți a conștiinței, puindu-li-se la dispoziție pământuri roditoare fără de nici o plată, neavând a plăti decât o dată pe an darea pentru turme, dobrogenii, după a lor proprie mărturisire, au avut sub guvernul Porții traiul cel mai fericit cu putință. Daca aceasta n-ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi espresia voinței naționale și-au intervertit rolurile. Camera protesta în toate privințele, guvernul făcea după spatele ei tot ce poftea și în urmă-și primea absoluțiunea. Cel puțin daca guvernul ar fi fost consecințe de la început până în capăt; daca, puindu-se odată deasupra opiniei publice și a voturilor esprese ale Camerei, ar fi lucrat cu energie, ar fi considerat votul țării ca prejudițiabil intereselor ci adevărate, daca ― intrat odată în apele rusești - s-ar fi aranjat cu această putere și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiunii a treia, a evreilor. Rațiunea de-a fi a acestei Camere a încetat din ziua când s-a prezintat cestiuni asupra cărora nația trebuia consultată din nou și neapărat. Ba, ce e mai mult, Senatul a recunoscut-o aceasta, puind un termin de trei luni pentru convocarea unei Adunări de revizuire, ministeriul a recunoscut-o aceasta, admițând moțiunea din senat, coroana a recunoscut-o, rostind în mesagiul de deschidere necesitatea convocării unei asemenea Adunări. Si, deși de la rezolvarea cestiunii a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zece și vai de acela căruia-i spui zece și nu pricepe nici una. A vorbi deja despre o religie a liberei - cugetări e ceea ce se numește în logică o contradictio in adjecto, e ca și când ai zice "oțel de lemn". Noi, puindu-ne pe terenul de drept și istoric, ne vom esprima părerea de bine că ni s-a dat ocazia de-a constata din nou cu cine avem a face. Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
două haremuri, ne prind fiorii, mai ales că gândim și la proverbul românesc, cumcă la Dumnezeu și la noi toate sânt cu putință. Îndealtminterelea, republica - foarte provizorie - de la Ploiești, pe care reacția[a] avut nepoliteța de a o desființa repede-repede, puind chiar mâna pe inviolabila persoană a capului statului ploieștean, ne-a dat deja un exemplu viu, oarecum istoric, al ferici[ri]lor republicane, și n-am voi să vedem în mare ceea ce în mic fusese deja atât de gentil. Republicanii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și nația s-a pronunțat în favorul evreilor, spre stupefacțiunea tuturor cari cunosc și pericolul și voința țării. [24 iunie 1879] [""ROMÎNUL" SE PLÎNGE AMAR... "] "Romînul" se plânge amar de nedreptatea pe care Parchetul o face d-lui Simeon Mihăiescu nepuind capăt instrucțiunii și invoacă ajutorul d-lui ministru de justiție, al președintelui cabinetului etc. Această plângere are aerul unei amenințări la adresa Parchetului. Protestăm contra unor asemenea nedemne apucături. Cine-i dă drept ziarului guvernamental de-a se amesteca în cercetări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-ar contesta, aducem aminte că califul de la Medjana, Si-Mokhrani, retrimițând crucea sa de ofițer al Legiunii de Onoare, ne-a dat de știre că preferă a nuri cu armele-n mână decât de a suferi afrontul adus rasei sale puindu-i pe izraeliți deasupra ei. A li se atribui acestor din urmă dreptul de a fi jurați e și prematur și periculos, și a fost cel puțin una din cauzele insurecțiunii. Din punctul de vedere al alegerilor inconveniențele nu sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâna de pe mine, i-am spus. Și am plecat înjurînd... Și acum trei zile, cobor eu în pivniță să tai lemne. Servitoarea plecase la țară, îi murise mă-sa. Când mă uit... știam că în pivniță abia aveai loc să pui lemnul pe butuc... acuma, loc berechet... Mă uit eu mai bine... știam că abia vedeai ferestruica.... ferestruica mică era degajată și toate lemnele din partea aceea, un perete întreg, lipseau. Mă uit mai bine și văd că și peretele stivuit din stânga
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
când a fost vorba să mergem noi azi la ea?" "Nu ți-am spus că sărbătorim căsătoria noastră la ea?! Dragă, oi fi tu filozof, dar uituc n-ai dreptul să fii decât hăt, încolo, pe la bătrânețe, când o să-ți pui vată în urechi!" Rămăsei stupefiat. Dimpotrivă, îmi spusese că aranjăm noi asta mai târziu, după ce strângem ceva bani. "Nu, zisei, nu mi-ai spus niciodată că o să sărbătorim..." Dar ea mă întrerupse: "Ba ți-am spus, lasă, te-ai supărat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bate altfel decât al tău, ce te miri că m-am îndrăgostit de alta? Ce-ași fi putut face auzind asta? Ași fi înghițit sau ar fi trebuii să tac, să nu te întreb niciodată unde te duci de îți pui cel mai frumos costum și cea mai frumoasă cravată la cea mai frumoasă cămașă, spălată și apretată de mine, și unde întîrzii sau îți petreci nopțile, în timp ce eu te-ași aștepta încercînd zadarnic să dorm?..." Ai fi zis, auzind-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un ideal, devotamentul și prietenia, iubirea și curajul, gândirea liberă, creația." "Aha! făcu Matilda, și tu le-ai păstrat!..." Da, le-am păstrat..." "Și de-aia mi-ai spus tu mie, când ai auzit că sânt însărcinată, că o să-mi pui copilul pe-un băț și o să-l arunci într-o prăpastie!" " Nu, n-am spus acest lucru, dar văd cu uluire că nu e vorba de o gândire exprimată de tine, atunci la botez, într-un moment de furie, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îl petrecusem lângă strungul celui care mă calificase, cu care discutai dacă nu s-ar putea monta în panoul meu alte beculețe decât cele originale de 25 de wați. Dacă sistemul e montat pe 25 de wați, cum o să-i pui beculețe de 10?" zise el." Tocmai, să schimbăm sistemul." "Trebuie vorbit cu electricianul, zise el, după ce tăcu multă vreme, dus pe gânduri. E un strung cehoslovac, cu o schemă care dracu știe unde e, de pe vremea războiului, și deșteptu-ăsta... mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încă? Tocmai vrusesem s-o întreb, dar mă oprisem la timp, întrucît steaua ei fusese mai benefică părăsindu-mă pe mine? Pe o cale insesizabilă reflexiile ei ulterioare o duseră însă tot spre această întrebare nepusă. În fond orice întrebare pui cuiva care se află sub semnul unei întrebări unice și capitale, tot spre ea trage sau se produce o turburare întocmai ca în apropierea unei mari mase magnetice ascunse, când toate oscilografele tresar în mod misterios. Tot așa parcă tresări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zi grea de muncă. Puțeau hainele, puțea părul, se aburiseră geamurile de-atâta acid și grăsime. Pe scaune rămăseseră chiștoace și ziare cu resturi de brânză. Te simțeai ca-n 331. N-aveai de ce să te ții, pe ce să pui mâna. Asta era. Mi se cerea prea mult, ca o îmbrățișare cu-o femeie murdară; pur și simplu nu puteam să merg până la capăt. Fusesem învățat să iubesc totul, măreț, nediscriminatoriu, să nu-mi fie rușine nici de tinerelul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
anvelopele de TIR umflate până la explozie și-o lopată de plastic pe post de vâslă. Alții, mai curajoși, făceau baie în dreptul stăvilarelor, dar ieșeau plini de motorină. Cât despre poduri, nimic deosebit: șubrede, înguste, găurite, ți-era și frică să pui piciorul pe ele. Până la urmă am ajuns întregi la muzeu și cu mașina nelovită. Într-un fel, realizasem o performanță, pe care cu greu ar fi înțeles-o cineva din afară, chiar din provincie. Bucureștiul n-avea reguli de circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pată. Când tropoteai iarna la ușă, îi curățai de zăpadă pe preș, cu-o măturică. Periile așteptau cuminți, aliniate sub calorifer; dacă nu mergea căldura, duceai pantofii în bucătărie, sub aragaz, lângă perechile părinților. Și, pe lângă eroism, mai trebuia să pui și respectul. Cu cât ți-era mai greu, cu-atât știai că trebuie să te respecți mai mult. Rezistai. Undeva înăuntru, poate prin cotloanele surpate ale minții, poate prin dezechilibrele sufletului, ceva conta, te păstrai unic, valoros, important pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
neatenție, și dispăreai și tu de pe stradă; nu-și mai amintea nimeni de tine, nici dacă lăsai niște fotografii la vecini. Se fura de nevoie, de plăcere sau din obișnuință. Cum vedeai ceva care nu-ți aparținea, îți venea să pui mâna. Era un reflex calm, firesc: trecea repede și nu te gândeai prea mult la el. Băieții lui Andrei nu făceau nici ei excepție. Spumă și Bumbaru ieșiseră din Chișinău. Martinov avea baza la Kiev. De Parepa, nu știa nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Garantez eu pentru el.“, am zis. „O să ne-ajute să ieșim din încurcătura asta.“ Tânărul Lupu nu bănuia despre ce încurcătură vorbeam, dar nici nu încerca să afle. Când te trimite Scurtu, nu cauți să te-afirmi: asculți și nu pui întrebări. Ușa s-a deschis din nou și-a intrat Mihnea, cu laptop-ul nostru-n brațe. „Serviți-vă singuri!“, ne-a îndemnat, făcând cu ochiul spre sticle. „Oricum, zero pahare.“ M-am ridicat și-am adus sticla de țuică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu te poți rezema. Care făcea imprudența să se-așeze, stătea smirnă, ca la inspecție: în Cișmigiu, pe Kiseleff, la Șosea. Cu timpul, tabla s-a spart și-a ruginit în mii de epave, abandonate de trecători. Mai trebuia să pui și soarele la socoteală: ardea ca un reactor nuclear. Înainte, ieșeai liniștit la începutul lui iulie, dimineața îmbrăcai și-un tricou cu mânecă lungă. Stăteai la plajă lejer, care pe unde putea: la mare, la rude la țară, pe-acoperișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu sosul interminabil lipit de corpul flasc, parcă înghițeai bucăți de perucă fiartă). Ura mansardele și pivnițele, încăperile înguste și întunecate, care îți tăiau lumina și respirația. Iubea spațiile mari, libere, în care puteai să privești cerul și să le pui piedici copiilor mici (de asta, chiar n-am auzit nicăieri!). Ca toată familia Dinu, resimțea o groază instinctivă față de păienjeni și moarte, de care se ferea să vorbească, de parcă n-ar fi existat. Mie, dimpotrivă, îmi plăcea să știu detaliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]