3,620 matches
-
minimum posibil. Temperaturile de păstrare care depășesc temperaturile optime intensifică procesele de maturare a fructelor, afectînd gustul, aroma și culoarea acestora, pulpa prezentînd o consistență neuniformă. Temperaturile joase dereglează metabolismul și provoacă diferite forme de alterare fiziologică: îmbrunarea țesuturilor, gelificarea pulpei, opărirea etc. In timpul păstrării fructelor au loc o serie de transformării biologice ale acestora. Astfel, conținutul în zaharoză și fructoză scade, iar cel în glucoză crește, amidonul este hidrolizat, doar hemicelulozele variază foarte puțin sub aspect cantitativ. Acizii organici
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
-i dă într-adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o "fată cu părul de aur". Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat în povestea Fata cu ochii scoși [Niculiță-Voronca, II). "Era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adevăr un leac, pe care-l împachetează într-o hârtiuță cu interdicția de a desface hârtiuța până ce i-o dă babei. Moșul își încalcă promisiunea. Găsește în pachețel o frunzuliță care zboară și se așează tocmai în pulpa piciorului moșului. Pulpa i se umflă și din ea iese o "fată cu părul de aur". Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat în povestea Fata cu ochii scoși [Niculiță-Voronca, II). "Era un împărat ș-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a încercat, în tinerețe, s-o cucerească pe fată ("vreo nouă ani de zile"). Fata îl învie pe băiat; cei sortiți să fie împreună depășesc toate încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim în basmul Fata moșului [Ioniță]. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă într-un cuib în vârful unui copac. Basmul utilizează în mod frecvent figura corbului, în contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume într-alta, îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la continuarea procesului de demineralizare cu cel de depolimerizare a substanței interstițiale și apariția cariei cavitare. INFECȚII ODONTOGENE 113 Caria evoluează de la smalț spre dentină, unde se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Manifestările extracardiace apar frecvent în cursul endocarditei, putând constitui chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și interpretate corect. Leziunile muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșuviolacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Dispneea evoluează progresiv pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
frunze nu coboară la tuberculi. Baza tulpinii are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectată. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din pământ, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul se oprește și apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis ușor scufundate în dreptul cărora are loc o putrezire neagră a pulpei. Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul perioadei de vegetație prin spori, iar de la un an la altul rezistă în tuberculi sau în resturile vegetale pe care continuă să trăiască. În zonele de mare cultură a cartofului boala este semnalată întâi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
genului Fusarium ce parazitează cartoful produc simptome variate. Fusarium oxysporum produce o ofilire în masă a plantelor și chiar pieirea lor, plantele prezentând un ritm încet de creștere, ceea ce se observă printr-o neuniformitate a înălțimii plantelor. Tuberculii atacați au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor apoi și a celor bazale. Baza tulpinii și rădăcinile tinere putrezesc și devin sfărâmicioase. În tulpini, în măduvă și în pulpa tuberculilor apar pete brune și o brunificare a vaselor. F. coeruleum pătrunde prin răni sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi și evoluează în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată devine sfărâmicioasă sub coaja intactă. Transmitere-răspândire. Aceste ciuperci rezistă mult timp în pământ, pe resturile de plante, sub forma de spori sau spori de rezistență. Atacul nematozilor însoțit de variații brusce de temperatură și umiditate sensibilizează plantele și favorizează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
petelor, apar mici răni din care, pe vreme umedă, apare exudatul bacterian (picături cleioase). Infecția fiind generală, florile avortează sau fructele ce apar, rămân mici, se coc prematur, au puncte cu inele argintii și semințe brune. Toate vasele conducătoare din pulpa fructelor, sunt la început galbene, apoi brune. Dacă pe fructele deja formate au loc infecții locale, externe, apar pete de 1-3 mm în diametru, de culoare albă, apoi brun-deschise. În centrul petelor rămân mici răni brune, înconjurate de o zonă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scăzută favorizează infecțiile vasculare, iar temperaturile scăzute și umiditatea mare favorizează atacul pe fructe. Prevenire și combatere. În vederea obținerii răsadurilor, se va folosi numai sămânță liberă de bacterii, pentru a limita zonele de atac ale bacteriei. Semințele obținute prin fermentarea pulpei, conțin bacterii într-o proporție foarte mică (0-0,3 %), comparativ cu cele obținute prin alte metode. Dezinfecția termică dă rezultate bune dar, este greu de executat, semințele riscând să-și piardă facultatea germinativă când sunt ținute în aer cald (80șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și crapă, iar scoarța se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în pulpa ce în final putrezește. Semințele din astfel de fructe vor fi infectate și ar putea fi o sursă de infecție în culturile anului următor. În centrul zonelor brunificate se observă puncte mici, negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire.În cursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori roz-portocalie, iar ciuperca pătrunde mai adânc în pulpă. Ciuperca atacă și frunzele, pe care produce puncte negre, înconjurate de zone galbene și rădăcinile pe care produce zone de putregai uscat, acoperite de numeroși scleroți mici, de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de microscleroții din sol care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică ridicată, atacul progresează de pe cozile fructelor aproape coapte, pe fructe, sub forma unor pete apoase (este afectată toată pulpa) acoperite cu un puf cenușiu. În condiții de temperaturi sub 25șC, pe miceliul ciupercii apar scleroții, cenușii-olivacei ce la maturitate devin negri. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul, de la un ciclu de vegetație la altul pe resturile vegetale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea plantelor, de jos în sus. Pe tot frunzișul se observă și coloritul maro caracteristic acestei boli. Fructele ce rămân pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă și nu au valoare comercială. La plantele fără frunze, chiar și rădăcinile sunt brunificate și putrezesc. Transmitere--răspândire. Apariția micoplasmei în culturi depinde de numărul de generații a insectelor ce transmit micoplasma. Dacă larvele din sol ale insectei sunt distruse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un complex de virusuri, este răspândită în multe țări europene și a fost pusă în evidență la noi de către Olga Săvulescu și I. Pop (1961). Simptome. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafață, denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Pulpa fructelor prezintă porțiuni brune formate din celule brunificate, înconjurate de celule pietrificate. Fructele pierd din valoarea comercială sau devin necomestibile. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire. Prevenire și combatere. Pentru prevenire se vor folosi la plantare pomi sănătoși și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se usucă după înflorit sau, devin mai sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la uscarea și întărirea pulpei. Pe suprafața acestor pete nu apar fructificațiile agentului patogen, așa cum se întâmplă la monilioză. Rezistența pomilor depinde de aceea a portaltoilor în sensul că, pe măsură ce crește vigoarea portaltoilor scade capacitatea de rezistență a pomilor. Dintre soiurile cultivate s-au dovedit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
punctiforme negre ca și în scoață. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie distrusă în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe, în livezi și în depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație pe timp umed, dar mai pot avea loc în luna octombrie, după ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căderea fiziologică a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca în cazul moniliozei. În timpul verii, când fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]