2,405 matches
-
din ce parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de pază și chiar merse alături de el o bucată de drum vorbindu-i părintește. Brad știa toate cărările și potecile, toate văile și fundăturile, toate râpele și izvoarele. Merse două zile și două nopți fără Încetare, oprindu-se doar pentru a-și stâmpăra setea și foamea, merse și merse până ajunse sus, pe vârful muntelui, aproape de cer.Privi În vale și văzu pădurile, ogoarele verzi și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Asculta păsul tuturor, ca un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ionucu? S-o fi rătăcit? S-o fi Întâlnit cu mistreții? Dacă s-a Întâlnit cu mistreții? L-o fi mușcat vreun șarpe? Sau un paianjen uriaș și veninos? Or fi lupi În pădurea asta?! Dacă a căzut Într-o râpă? Dacă l-a Înghițit mlaștina? Panica copiilor tot creștea, căci se apropia timpul de plecat acasă.În curând avea să se lase noaptea.Și dacă mai vine și-o furtună...Ei auziseră că prin păduri sunt vrăjitoare care mănâncă copii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite parcă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și urla de-a surda, ca un lup la lună. Urla până răgușea de-a binelea, și-atunci băga-n răcori pe oricine dacă voia, și pentru asta nu-i trebuia mult să stea pe gânduri: un tufiș întunecos, o râpă, o văgăună găsea oriunde. Avea închipuirea vie și puterea sau slăbiciunea asta, care era o boală când nu și-o putea alunga, îl hărțuia întruna, trăgând spaima după el. Asta e! Închipuirea. Toate pornesc din închipuire... Gândul i se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
căci în ceasul de față, când vine scadența, altă alternativă nu am. Nu știu ce vor face alții, dar pentru mine lucrurile sunt limpezi. Armata lui Hitler, din păcate, cea mai instruită moral și înzestrată material armată a secolului, se duce de râpă. Odată cu intrarea aliaților în război, șansele unei victorii, chiar și prin intermediul misterioasei arme secrete de care atât s-a vorbit în ultima vreme și care bănuiesc c-ar putea fi o armă bazată pe dezagregarea atomică, s-au redus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
avut puterea, deși se discutase din toamnă, de când trebuia făcut bugetul, inclusiv în BPN, să reducem salariile cu 10%, cum se discutase cu Fondul Monetar, iar decizia a fost luată sub presiunea domnului președinte Băsescu, pentru că se ducea țara de râpă. Atenție! Nu îl acuz, dar vedeți cum se raportează. Pentru că Guvernul nu o lua și atunci am luat decizia și am redus pe șase luni în aceeași anvelopă cu 25%, că n-am putut să reducem când trebuia cu 10
Tăierile de salarii, la presiunile lui Băsescu. Vezi ce lider PDL a mărturisit () [Corola-journal/Journalistic/40360_a_41685]
-
după o pasa a lui Chipciu. 1-3: Chipciu a marcat după o pasă de la Prepeliță. Rapid: Bornescu - Tînc, Lung (Păun '46), Iacob, M. Stoica - Săndulescu - Al. Coman (Martin '62), Negru (Călin '73), Pancu, Selagea - Ciolacu. Antrenor: Ionel Ganea. Steaua: Arlauskis - Râpă, Szukala, Filip, Latovlevici - Prepeliță, Stanciu - Ad. Popa, Vâlceanu (Chipciu '53), Pîrvulescu (Tănase '56) - Keșeru (Iancu '68). Antrenor: Constantin Gâlcă. Cartonașe galbene: Pancu '26, Negru '31, Ciolacu '87 / Arlauskis '22, Stanciu '31. Arbitri: Alexandru Tudor - Valentin Avram, Mircea Orbuleț - Florin Chivulete
Rapid-Steaua, scor 1-3, în prima etapă a Ligii I by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73703_a_75028]
-
indică pe polițist responsabil de uciderea avocatei și tranșarea acesteia. Probe de sânge identificate cu un aparat special și prelevate de sub zugrăveala apartamentului au fost expertizate, stabilindu-se că grupa sanguină aparține Elodiei. De asemenea, în octombrie 2007, într-o râpă lângă Râșnov au fost găsite uniforma de polițist a lui Cioacă, precum și alte obiecte ale acestuia și ale avocatei. În 2 iulie 2013, Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeș la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat și
Cristian Cioacă, condamnat la 15 ani și 8 luni de închisoare în dosarul Elodia Ghinescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22497_a_23822]
-
cunoșteam, "înainte de-", cum se pune (adică, "de revoluție", ori "de 1989" etc.), zicală "Să(-i) moară capră vecinului!". Nu are rost să discut din care cauza acest animal blajin, poate cam prostuț, dar nepretențios sí scoțând lapte chiar de pe râpi mai ponosite, este evocat sí în alte zicale, ca de pildă în cea care îi opune "varză", ori o acuză de "râie" sau de sărituri semnificative, o înzorzonează la Anul Nou sau a clonat-o drept suport pentru tăiat lemne
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
și perechi de cuvinte (parțial) sinonime în cadrul cărora termenii latinești au sens general, iar cei presupuși a fi din substrat au sens mai restrâns: arbore (< lat. arborem) -copac, cal (< lat. caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
învioră pe arhitect. Stătu câteva minute rezemat de balustrada podului, privind la spumele apei. Podul se găsea în partea cea mai lată a văii, constituind centrul satului, ce se întindea de o parte și alta a râului și pe câteva râpe alăturate. După aceea însă, valea, luînd-o în sus, se strâmta. Zgomotul clocotit și surd ce se auzea provenea de la un punct unde râul cădea într-o scurtă cataractă, îndoindu-se asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
provenea de la un punct unde râul cădea într-o scurtă cataractă, îndoindu-se asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă nu exista prin aceste părți, apa fiind prea repede ar fi rupt fusele, nu era loc pe râpă spre a se așeza o cât de mică colibă. Aci era altă climă decât la câmp, pomii nu înfloriseră. Jos însă, pe drumul Bucureștilor, Ioanide fusese plăcut impresionat, ca estet (fără considerație pentru latura economică), de multitudinea fluturilor. Pe zeci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pietroase se ridicau alte planuri. O fântână cu tub de fier și jgheab, câteva punți peste șuvoaie mici de apă căzând spre un platou împestrițat cu floricele albe, câte un adăpost de lemn anunțau satul. Intrarea acestuia o forma o râpă. Pe marginea ei se plecau câțiva nuci uriași, ale căror crengi, în căutarea soarelui, înaintaseră orizontal spre vale. Străbătură satul îngust, cu mici grădini, în povârniș, pe lângă case, salutați de grohăituri de porci și lătrături furioase, și ieșiră la capătul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pierdere. Încă un client ca dumneata și mă scoate la mezat cu darabana. . Când clientul ieșea pe ușă, plăpumarul îi striga: . - Să nu spui și altuia, te rog din suflet măcar atât, cu cîtți-am dat-o, că mă dai de rîpă! Interesant era că mușteriul, departe de a fi plictisit de asemenea procedură, ieșea încîntat după tocmirea în sudori, având sentimentul că rezistența negustorului vine din imposibilitatea de a da articolul mai ieftin. Alții, care-l cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ruginit și urcară pe o cărare de zgură, printr-o junglă de urzici. Aerul duhnea a verdeață iar băiețeii gîfîiau opintindu-se să tragă căruciorul; un tunet jos cutremură pămîntul sub tălpile lor; în vîrful pantei ajunseră pe buza unei rîpe adînci. Un capăt era blocat de niște uși duble din bușteni imenși, putreziți. Un arc lucios de apă luneca pe deasupra, se prăvălea jos, apoi se revărsa de-a lungul rîpei și curgea prin ușile deschise din celălalt capăt, strîngîndu-se într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sub tălpile lor; în vîrful pantei ajunseră pe buza unei rîpe adînci. Un capăt era blocat de niște uși duble din bușteni imenși, putreziți. Un arc lucios de apă luneca pe deasupra, se prăvălea jos, apoi se revărsa de-a lungul rîpei și curgea prin ușile deschise din celălalt capăt, strîngîndu-se într-un mic lac tivit cu papură și pavat cu frunze de nufăr. Thaw știa că ăsta era canalul, un loc periculos și interzis, unde copiii se înecau. își urmă tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se scoale, își puse halatul și ieși în grabă. Se trezi alergînd prin jur și bîiguind: „Bine, bine, o să plec. O să plec acum. O să chem un taxi și-o să plec acum“. Se sprijini de parapetul unui pod de peste o mică rîpă din apropierea turnului cu ceas. Barele de jos erau ascunse de iarbă rară și de bucăți de coșuri rupte din răchită. Pe maluri creșteau din berșug tufe de soc și muri, dar zări printre ele un peron crăpat, plin de mușchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la Bolintin, și-aveau să se-ntoarcă noaptea târziu sau a doua zi. Pe-atunci încă aveau căruță cu doi cai suri, grași și frumoși, ajunși destul de bătrâni, când, peste ani, aveau să fie luați de colectiv și împușcați pe râpă. Fetele și Cedric aveau tot timpul să stea la palavre, deci, cât era ziua de lungă. Numai Maria dădea fuga din când în când la cuptor, să vadă ce mai face mămăliga, sau dacă s-a fiert tocana. Puseră pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de tipar strâmbe, abia puteai să le deslușești. Una dintre ele îi intrase atât de bine-n cap, că se trezise într-o noapte recitînd-o-n gând la nesfîrșit: Uite luna, uite farul,/ Uite puia mea ca parul !/ Uite luna, uite rîpa,/ Uite puia mea ca cîrpa!" Era aproape la fel ca aceea pe care i-o spusese mamei lui, pentru că oricum o recitau toți copiii din bloc ca pe o numărătoare și nici n-avea cuvinte urîte: Mi se rupe, mi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai scria ceva cu litere mai mici, dar fără legătură cu povestea. Învățase însă repede să treacă peste lucrurile-astea. Erau multe povești atât de frumoase, dar și înfricoșătoare. Erau mulți împărați cu nume de culori, și undeva era o râpă, pe-acolo treceai pe Celălalt Tărâm. Acolo mișunau ființe rele, gheonoaie, scorpii, Statu-Palmă-Barbă-Cot, care fugea cu barba prinsă într-un copac... Erau zmei și balauri, un ș-arpe care-avea o mărgică după măseaua din fundul gurii... Când ajungeai la el
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
am vrea cu toții să ne întoarcem! Tărâm al dimineții scăldat în frăgezime și rouă! Copilul înainta printr-o lume cu un cer uriaș, de parcă un ocean azuriu s-ar fi îndoit peste crestele munților de cristal, peste straniile păduri, peste râpele cu pereții de piatră... Peste vârfurile îndrăznețe, spiralate ca și cornul inorogilor, străpungând pe mijloc cîte-un norișor. Peste oglinzile de apă pline de insule cu stânci galbene, pleznind uneori și prăbușindu-se-n golfuri înspumate. Peste savane cu animale bizare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de oameni. Sprijinit cu ambele mâini de balustradă, continuă: — Uită-te la ei, apărătorii Imperiului: oameni care până ieri știau să mânuiască cel mult un cosor, buni eventual pentru un scandal într-o tavernă sau să se ascundă într-o râpă și să țină calea drumeților. — în castrum și în taberele pe care le-am văzut pe Rhon am observat totuși miliții de elită și regulate și chiar detașamente de barbari auxiliari: alani, heruli, cu mulți arcași și poate... — Da, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]