3,125 matches
-
deschide romanul. Dacă nu iminentă, irevocabilă! Și ea naratoarea, astfel desemnată impersonal înțelesese că scadența se apropiase amenințătoare. Pândea de după colț sau la următoarea intersecție. S-o fenteze era de neînchipuit. Dar nici măcar să câștige, cumva, timp? Îi trebuia atâta răgaz cât să pună în ordine stocul de amintiri adunate de-a lungul existenței. Unica ei avere și singurele mijloace să înfrunte cu stoicism obsesia bolii, să diminueze tensiunea îndoielilor cu privire la capacitatea de mobilizare a ființei sale gânditoare. Măcar să-și revadă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și militari acreditați la Petrograd fac presiuni pentru a obține o schimbare de atitudine a Rusiei, privind acțiunea ei militară în România. “De mai bine de 6 luni - scria Paléologue - Președintele Republicii, regele George, ambasadorii Franței și Angliei, repetă fără răgaz țarului că partida angajată pe malurile Dunării este decisivă, că Rusia este prima interesată să-și deschidă calea spre Sofia de care depinde cucerirea Constantinopolului etc. El promite tot ceea ce i se cere și acțiunea lui se oprește aici”. Conferințele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
primit ordinul să părăsească Petrogradul în mai puțin de zece ore, împreună cu colonia care cuprindea multe femei și copii. Ambasadorul Statelor Unite a încercat, fără succes, să obțină de la Zalkind, ministru supleant la Externe în locul lui Troțki, plecat la Brest-Litovsk, ca răgazul să fie prelungit. Colonia română a fost înghesuită pêle-mêle, la miezul nopții, într-un tren. Din motive misterioase, trenul a fost oprit în Finlanda, dar după trei săptămâni, ministrul, lăsând în urma sa cea mai mare parte a suitei, a fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au părăsit frontul în debandadă și se păregăteau să traverseze orașul Botoșani, unde românii, puși în gardă de atentatele pe care aceste bande le săvârșeau, i-au oprit și i-au somat să depună armele, lăsându-le două zile de răgaz, după care s-au decis să acționeze. În timp ce românii înconjurau satele unde se așezaseră rușii, câțiva ucraineni au încercat în zadar să discute cu ei. Două grupuri n-au opus retistență, dar ceilalți au deschis focul împotriva românilor. În timpul nopții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de vedere s-a confirmat în dimineața zilei de 14 ianuarie, când ne-am întrunit la Ambasada Statelor Unite. Am convenit să ne ducem in corpore la Lenin. Dl. Francis i-a telefonat de îndată. Președintele Comisarilor Poporului a cerut un răgaz de două ore pentru a ne răspunde. În fine, ne-a convocat la Smolnâi. Dl. Francis vorbea rău franțuzește și nu era acomodat cu uzanțele diplomatice și cu principiile dreptului internațional. Așa că s-a decis ca, în cadrul întrevederii cu Lenin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Orient, ceea ce dovedește că sovietele n-au ezitat să folosească acest aur pentru propagandă și pentru nevoile trezoreriei lor. Tensiunea extremă a raporturilor dintre România și Rusia sovietică a dus la expulzarea lui Diamandi. I s-a lăsat un răgaz de 10 ore pentru a părăsi Petrogradul cu tot personalul Legației. L-am anunțat despre aceste lucruri pe ministrul nostru la Stokholm, ca un tren să fie pregătit la Torneo, dar se pare că bolșevicii nu voiau să-și abandoneze
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
târziu însemnările drumului. Un asemenea rol, de cronicar ambulant, îți pune o reală problemă a timpului, a felului în care îl poți folosi. Ai două opțiuni: a) să recuperezi emoțiile trăite mai devreme, în zilele precedente, când nu ai avut răgazul să le notezi în jurnalul tău, dar în acest caz vei scrie în contul timpului menit trăirii imediate a noilor realități, lipsindu-te, deliberat, de o sumă de întâmplări și senzații „pe viu”, sau b) să sari, să renunți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să arate și poate să-și demonstreze sieși că a ajuns mai bine ca alții, nutrind încă speranța că totul se va îndrepta și că va putea descurca ițele datoriilor, numai de el știute. Lui Mihai, soarta nu-i lasă răgaz și-l încearcă din nou. Pe 11 ianuarie 1866, moare Aron Pumnul. Se sfârșise o legătură spirituală profundă. Ce să mai caute de acum înainte la Cernăuți? Jumătățile de măsură nu i-au plăcut niciodată. Gimnaziul superior va spune Aglaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dacă aș avea vești de la Dvs., cu atât mai mult cu cât nici Gabriela nu a primit răspuns la ultima scrisoare ce v-a trimis. Am Încercat amândoi să ne liniștim, punând totul pe seama preocupărilor Dvs. multiple, pe indisponibilitatea unui răgaz pentru a ne scrie. Ea Însă, care nici acum nu este complet restabilită, era mereu frământată din cauza tăcerii Dvs., cu atât mai mult cu cât după ultima discuție, o venire a Dvs. În București ar fi fost posibilă către luna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un exemplar. Cel puțin sub această formă să avem ocazia de a ne mai spune câte ceva, Împărtășindu-ne din ceea ce ne străduim să realizăm. Aș vrea să cred că cel puțin la Dvs. lucrurile s-au mai liniștit, dându-vă răgazul să vă refaceți fizicește, spre a vă putea continua activitatea. Scrieți-mi În acest sens și despre ce vă mai preocupă În prezent. Eu lucrez acum la finisarea manuscrisului meu cu istoria aviației de transport. Lucrarea este gata dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi abuza de amabilitatea dv., deși, sincer să fiu, nu m-aș mai desprinde, la un taifas literar cultural, de dv., care mi-ați devenit afin spiritual; câte nu am avea să ne spunem!... Vă scriu din vreme, ca să aveți răgazul necesar a găsi documentele solicitate; scriu documente, pentru că am aflat, din studiu și din cărți, că sunteți un veritabil trezorier pe această linie (rețin trimiterile conform cărora multe materiale se află „În posesia autorului”). Bineînțeles, vă voi telefona la momentul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dacă le-aș fi avut, Vi le-aș fi arătat când ați venit la mine. Am un aparat fotografic bun - deși e de tip mai vechi - un Super-Ykonta 6+9. Dar timpul care gonește atâta astăzi nu mi-a dat răgaz să Îl mai folosesc, nici când Îmi veneau prietenii. Și nici astăzi nu-l am. Dar C. Sturzu nu mi-a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Începutul ’91; mi-a făcut o deosebită plăcere, te rog să primești și din partemi alese urări Începând cu ’990 și cuprinzând și 24 dec. ’90 pentru perechea Eugen . Te rog să știi că În redusele mele clipe de răgaz foiletez cu plăcere diferitele extrase și alte informații bibliografice primite de la tine, inclusiv broșura cu „Știința În Bucovina”, sunt ocazii de utilă deconectare pentru mine. Voiam să-și sugerez Încă ceva. Între medicii din spitalul sucevean se mai află un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările bietului Lică (Aurel George Stino, notă E.D.). Aș vrea să aflu - când ai mata răgaz - mai multe cu privire la „Muzeul literaturii” din Flt. Sunt ocupat acum să trimit niște lucrări la o editură germană. Imediat după aceasta mă voi ocupa și de scrisorile Agathei și-ți voi trimite matale, pe cele de interes public. Cu „Monografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Te sărutăm cu tot dragul, Tansi și Melanie Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”11 martie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Ce bine-mi pare că mi-ai scris! Plecarea matale, puțin cam intempestivă, nu mi-a dat răgaz, să te rog, să-mi scrii cum te-ai aranjat. Îți mulțumesc. I-am scris d-lui Spiridon, cu care știam, că te Întâlnești; dar nu mi-a răspuns Încă. Probabil că așteaptă rezultatul analizelor. Ieri, joi 10 martie, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
salutări și urări de la casă la casă. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”23 aug. 1971”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru c.p. ilustrată trimisă, din care am văzut, că pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările anti-unionistului N. Istrati nu sunt cunoscute; nici nu știam, că e și poet. Cât despre bogățiile „Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În T.(aurida)” de Goethe - știu foarte bine; dar cred că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință și intenție. Acum, când ai pus la punct, Muzeul pentru literatură, ai, poate, ceva mai mult răgaz - ca să pui mata lucrurile În ordine, cu privire la anuar. Mă bucur sincer că sunteți mai bine cu sănătatea. Nepoata mea din München Îmi scrie, că de mult a trimis prin Crucea roșie de acolo „Purinor”-ul și se miră, că n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și D-stră cele mai cordiale salutări și urări de sănătate și succes rămân În așteptarea „știrilor fălticenene”. Maria-Luiza Ungureanu </citation> <citation author=”UNGUREANU Maria-Luiza” loc=”București” data=”13 iulie 1972”> Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele mele Îndeletniciri. Examenul de admitere, dar mai ales boala mamei mele, mi-au răpit mult timp. Și pe deasupra problemele gospodărești pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a o revedea pe Zhinü. La repetatele rugăminți ale lui Niulang și ale celor doi copii, împăratul le permise în final o scurtă întâlnire. Copleșită de fericire și de durere totodată, Zhinü își întâlni bărbatul și copiii. După un scurt răgaz împreună, împăratul ordonă ca prințesa-țesătoare să fie închisă din nou. Mâhnit peste poate, Niulang împreună cu cei doi copii începură să alerge după Zhinü. Se apropiau tot mai mult de ea, dar când erau gata, gata s-o ajungă, împărăteasa mamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai ales că lumea te crede plin de bani... Pocnește scurt din degete, mă lovește cu degetul arătător în piept, se rotește pe călcîie și iese pe ușa laterală, spre instalația de care se ocupă. Nici măcar nu mi-a dat răgaz să-l întreb ce vrea să spună. Dar, ce-ar putea să spună mai mult Vlad?! Gesturi calculate, studiate îndelung, vorbe în doi peri... Vlad, prietenul meu, a murit deja. Vlad, cel de-adineauri, n-o să fie niciodată capabil sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vorbesc din provincie. Abia mîine pe la prînz dacă ajung... Te-aștept. Și așa a fost. Salvarea a ajuns mult după ora de plecare acasă, dar l-am găsit acolo. Un copil, mi-a spus el într-una din clipele de răgaz, e un mugure. Trebuie să veghem ca din mugure să se desfacă floarea, și floarea să rodească... Iar cînd pe un panou aflat pe un perete al pavilionului, condus de doctorul docent Gheorghe Marinescu-Dinizvor, am citit: ADEVĂRATA MEDICINĂ: ARTĂ, ȘTIINȚĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Da, așa-i. Dar dacă mă las pradă abisului, cum voi fi răsplătit oare?! Îmi va stimula imaginația și forța creatoare doamna Teona, această femeie de care m-am îndrăgostit? Trebuie să mă gîndesc la altceva! Am nevoie de un răgaz, să mă reculeg, să cuget la fiorul de dragoste ce m-a cuprins. Căci odată îndrăgostit de doamna Teona, îmi zic, oare nu devin ținta sigură a cinismului pe care vrea să și-l descopere acuși-acuși?! Ce sînt eu pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să se răzgândească Eduard și să plece înainte de a-mi afla minunatul gând. — Am multe să-ți spun! Am luat un premiu la olimpiadă și mi-a venit o idee pentru deblocarea romanului, îi turui gâfâind, fără să-i dau răgaz să spună ceva, și pornind la drum cu servieta strânsă în mână, să nu-i vină ideea să mi-o ia și să-mi pierd iar identitatea și mai ales șirul gândurilor. Trebuie să mergem amândoi la mare. De acolo
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și mai recognoscibil. Oare cum de nu o recunoștea nimeni în acel portret? Probabil că nimeni nu se uită cu adevărat la nimeni, își spunea Clara, oftând. Probabil că fețele celorlalți sunt niște supra fețe asupra cărora nu avem niciodată răgazul și interesul să zăbovim cu adevărat. Uneori, când ieșea din bazin, mai lua o cameră pentru câteva ore și stătea acolo, întinsă în pat, cu ochii închiși, gândindu-se la Eduard, băiatul de care fusese îndrăgostită. Și la Edo, personajul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de pagină. Bine, scrisă cu caractere mai mărișoare. Așa. Zisesem că i-am propus-o scriitorului ăluia. Omul m-a ascultat, s-a scărpinat în creștet și a zâmbit cu mutra mustind de amabilitate. Pe urmă mi-a cerut un răgaz de gândire. Mă aflam la el pentru că acolo se organiza o noapte de bridge la două mese, iar eu profitasem oarecum de ocazie ca să îmi plasez viziunea. Până să-mi sosească răspunsul din partea individului, a venit frate-miu, Adrian, din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]