2,995 matches
-
simți parfumul magnoliilor? Tărziu am înțeles că nebunia asta de a vrea să reclădești din ruine și să cauți zămbetul pe buzele altora în timp ce ție, sufletul îți plănge, te conduce spre o apocalipsă a sinelui. Răsplata mea? Fericirea voastră caută răsplata, eu caut eternitatea. Nimicul îmi zămbește din întuneric, luminănd singurătatea în care mă scufund. Am rămas totuși cu un regret... Mi-e foarte clar că nu aș fi fost un Dumnezeu bun, însă la început, chiar și eu am avut
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
umane; dracul nu numai că se află printre oameni, ci pur și simplu sălășluiește în ființa intimă a acestora. Decizia lui kir Ianulea de a-l investi pe Negoiță cu însușirea de a ,,dezîndrăci’’ pe eventualele victime ale ,,bolii’’ reprezintă răsplata binelui făcut de acesta. Târgul dintre cei doi implică însă, și sensuri a ceva mai ascunse. Reluându-și atributele de Aghiuță, diavolul face victime din alte femei care reeditează comportamentul isteroid-satanic al Acriviței. Dorința umană a eroului de a se
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lucrul însuși care ar urma să fie subvenționat și că suntem dușmanii a tot felul de activități, deoarece vrem ca aceste activități să fie, pe de o parte, libere și, pe de altă parte, să își găsească în ele însele răsplata. Astfel, dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în chestiuni religioase, suntem acuzați că suntem atei. Dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în educație, suntem acuzați că urâm Luminile. Dacă afirmăm că statul nu trebuie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât dacă tinde spre un scop exterior ei, dacă se silește să capete o aplicație practică; inteligența trebuie să însuflețească acțiunea fără de care rămâne zadarnică, sterilă. Numai în acțiune, în dăruirea de sine, în abnegație și devotament poți găsi adevărata răsplată, sănătatea fizică și morală, fericirea adevărată" (R.M. du Gard). Toate felurile de muncă își au pitorescul lor. Un om care muncește este totdeauna interesant. Orice om care muncește este nobil pentru că în muncă stau sănătatea, cinstea, puterea și farmecul vieții
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
alinare, încredere și dreptul de a-și revendica locul în lume. Pe lângă munca intelectuală uriașă, făuritorii de cultură au văzut necesitatea pe care aceasta o reprezintă în viața unui popor. Munca este condiția vieții; scopul ei este înțelepciunea, iar fericirea, răsplata. Despre bucurie Carpe diem! Gaudeamus igitur! ea dintâi și singura esențială datorie a omului ar trebui să fie o neobosită justificare a bucuriei existenței, o perma nentă încercare din a face din viață și cunoaștere bucurie, în pofida tuturor mizeriilor și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
bucure că e recunoscător. De aceea, recunoștința este o încurajare pentru binefăcător. Ce mai vrei când ai făcut bine unui om? Nu-ți este oare de ajuns că ai săvârșit o faptă potrivită naturii tale, de ce mai pretinzi și o răsplată? În fața acestei întrebări, unii plasează afirmația conform căreia nu există altă nesăbuință pe lume mai frumoasă decât excesul de recunoștință. Din vechime (Seneca) se credea (ce naivitate!) că prima cauză pentru care cineva este nerecunoscător este că nu poate fi
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mântuitoare. Filozoful nu ține jurnal (decît "jurnal de idei"), iar biografia lui nu interesează. Ca să devii filozof, trebuie să ai o idee, o idee care să te poarte cu ea toată viața, pe care să o modulezi și care, ca răsplată, te scoate, ca o macara miraculoasă, din mlaștina vieții și te depune, nou-născut și imaculat, pe țărmurile spiritului. Iar odată ajuns acolo poți privi lumea, cu colcăiala ei dostoievskiană, de sus. Totul e, repet, să ai o "idee", singurul, adevăratul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
odată intrat pe el, în picioare și, în sfârșit, putința (ceea ce înseamnă inteligența necesară și voința) de a-l parcurge până la capăt. Sânt foarte puțini oameni dispuși sau capabili să facă asta, chiar dacă inițial sânt mulți atrași de ofertă și răsplată: a înțelege ce e cu noi, oamenii, după ce am fost "aruncați" (nu se știe cum și de către cine) aici, pe lume; cum funcționează drăcia asta numită "om", care-l ține pe "a fi" în gură de dimineața până seara; cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A B C, s-au prăsit acei lingușitori mizerabili care au înșelat pe monarh asupra adevăratei stări a imperiului și pentru a-și ajunge la scop au făcut curte cafegiilor, ciubucciilor, bărbierilor palatului, ba până și rândașilor de la grajdi. Drept răsplată a supunerii lor acești oameni nobili au esercitat o nemărginită înrîurire asupra înaltei Porți, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe această grămadă de gunoi; lașitatea a înlocuit curajul, minciuna, adevărul, hatârul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a unor sacrificii însemnate. Dacă exista aristocrația, cu prerogative deosebite, acestea erau compenzația muncii războinice; dacă țăranii, cari pretutindenea au fost aserviți, au izbutit în urmă a se vedea stăpâni pe bucățile lor de pământ, aceasta a fost oare - cum răsplata pentru că în vremi trecute ei singuri au purtat greutatea instituțiilor: dacă partea clerică s-a bucurat de prerogative, ea a și împlinit o sarcină de cultură, pe care, în împrejurările date ale evului mediu, nu le putea îndeplini o clasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oferit cu consimțământul și-n numele camarazilor lor premianți din întreaga școală, în folosul {EminescuOpIX 397} răniților români suma de 350 franci, ce s-ar fi cheltuit pentru premiile lor; după analogia anilor trecuți, lipsindu-se astfel de această dulce răsplată a muncei lor de un an, pentru a ușura suferințele fraților lor, cari cu arma în mână apără drepturile noastre strămoșești. Iată o acțiune patriotică care merită să găsească imitatori și la alte școli. [17 iunie 1877] CARTĂ STRATEGICĂ D-nii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi avem a o realiza. {EminescuOpIX 459} ["DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI... "] 2259 Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulțimea geniilor săi - națiuni cu genii străluciți sunt adesea nefericite - ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conștiința datoriei împlinite, în fine progresul e în toți, nu în unul or în unii. ["ÎN CARACTERISTICA LIMBEI ZIARELOR DIN ROMÎNIA... "] 2257 În caracteristica limbei ziarelor din România putem număra și aceea că oamenii fac capital politic, bat monedă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face și fără, Mariedl. (brusc, se ridică și urlă) Toți s-au ales cu ceva de la Mariedl, de la multele ei fapte bune... ERNA: Da, da, știm asta, că ai un suflet harnic. Odată și odată o să-ți primești și tu răsplata. Credința este singura punte peste valea suspinelor. Dar tu faci aceeași greșeală ca și mine, îți iei prea în serios viața. Nu ca Grete a noastră care s-a strecurat cu șiretenie prin viață, că ea a fost una pusă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aibă un gust ca de olog preacurvit, Mariedl, ca și cum ar fi fost răspișat de javră într-o mahala de ultima speță. Dar poate că mâncarea miroase a Mariedl, atunci când o să se dedea singură foamei, Mariedl, și atunci cu siguranță, drept răsplată, o să primească Mariedl un gust propriu în trupu-i, pentru că s-a pus așa de harnic în șirul lanțului trofic. Își bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de o Mariedl așa de scârboasă, pentru că nu există în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
alte "dezordini" de tipul păcii de la Versailles, pe care o considera responsabilă pentru scoaterea prea multor actori importanți în afara cercului legitim. Pe de altă parte, această politică încerca să inducă cooperarea politică a URSS, prin extinderea concesiilor economice doar ca răsplată pentru o comportare bună. Pentru a face acest proiect dificil să funcționeze, Kissinger a încercat să folosească datele geo-politice pentru a determina actorii interni și externi să accepte și să împărtășească o concepție politică asupra lumii bazată pe balanța puterii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru serviciile ei alegerea drept soț a unui bărbat superior ca poziție socială. Educația îi permite femeii libertate: putere de decizie, acolo unde nu avea de obicei nimic de spus (încheierea căsătoriei), depășirea propriului statut, accederea către o viață mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată copiilor veniți să ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor. „Buletinele” lor meteorologice le reprezentau comportamentul unor animale (de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construit 46. După ideile sale, armata era alcătuită din țărani săraci, cărora le dădea pământ chiar la granița țării, acesta era proprietate colectivă, și nu putea fi vândut. Țăranii, apărându-și pământul, apărau și granița. Oferea vornicilor săi ranguri ca răsplată pentru faptele de arme, iar după câte războaie a purtat, un țăran putea ajunge repede boier. Grigore Ureche, autorul „Letopisețului Țării Moldovei”, îi întocmește un portret pe cât de măgulitor, pe atât de realist: „om întreg la fire, neleneș și lucrul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru serviciile ei alegerea drept soț a unui bărbat superior ca poziție socială. Educația îi permite femeii libertate: putere de decizie, acolo unde nu avea de obicei nimic de spus (încheierea căsătoriei), depășirea propriului statut, accederea către o viață mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]